2ra-1714/21 — stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori

2ra-1714/21 — stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1714/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă (jud. I. Nașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

DECIZIE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cebotarenco Lilia

împotriva lui Cebotarenco Artur, intervenient accesoriu Direcția generală asistență

socială și protecția familiei Ștefan-Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și cererea reconvențională

depusă de Cebotarenco Artur împotriva Liliei Cebotarenco, intervenient accesoriu

Direcția generală asistență socială și protecția familiei Ștefan-Vodă cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii

minori,

împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan-Vodă,

constată:

La data de 25 septembrie 2019, Cebotarenco Lilia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Cebotarenco Artur, intervenient accesoriu Direcția generală

asistență socială și protecția familiei Ștefan-Vodă cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și compensarea

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 29 aprilie 2001, a încheiat

căsătoria cu pârâtul, care a fost desfăcută la 18 decembrie 2001, însă, au continuat să

locuiască în concubinaj.

A indicat că împreună cu Artur Cebotarenco sunt părinții a șase copii: Vladislava

Cebotarenco, născută la XXXXX, XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la

XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX,

născută la XXXXX.

A susținut că în perioada anilor 2001-2005, au locuit împreună cu copiii la mama

pârâtului Eugenia Cebotarenco, în satul XXXXX, raionul Ștefan-Vodă, iar, ulterior, au

locuit în bunuri imobile procurate de soți. În legătură cu înrăutățirea gravă a sănătății

reclamantei, în luna ianuarie 2018, împreună cu pârâtul au trecut cu traiul la mama ei în

satul XXXXX, raionul Ștefan-Vodă.

Reclamanta a declarat că în vara anului 2018, pârâtul a abandonat familia, iar, în

luna februarie 2019, ultimul a schimbat lacătele de la poartă și de la ușile de la casa de

locuit de pe XXXXX, or. Ștefan-Vodă și nu i-a mai permis accesul în casa de locuit,

inclusiv pentru a-și lua lucrurile personale.

A afirmat că în prezent, copiii locuiesc împreună cu ea în casa bunicii din satul

XXXXX, raionul Ștefan-Vodă, iar, pârâtul locuiește de unul singur în casa de locuit din

or. Ștefan-Vodă, str. XXXXX și nu contribuie financiar la procurarea produselor

alimentare, îmbrăcămintei, încălțămintei și rechizitelor școlare pentru copiii minori.

Cebotarenco Lilia a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX cu

mama și încasarea din contul pârâtului a pensiei de întreținere pentru copiii minori în

mărime fixă a câte 2000 de lei lunar pentru fiecare copil, de la adresarea în instanță până

la atingerea majoratului copiilor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 20 noiembrie 2019, Cebotarenco Artur a înaintat acțiune

reconvențională împotriva Liliei Cebotarenco, intervenient accesoriu Direcția generală

asistență socială și protecția familiei Ștefan-Vodă cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii reconvenționale, Cebotarenco Artur a indicat că după

desfacerea căsătoriei, a plecat să muncească peste hotarele țării, însă, peste un an sau

doi a revenit în țară și la insistența părinților și nașilor, a încercat să restabilească

relațiile cu Cebotarenco Lilia, astfel încât ulterior au început să concubineze, împreună

având 6 copii.

A comunicat că la data de 30 august 2013, a procurat o casă de locuit în or. Ștefan-

Vodă, XXXXX, unde împreună cu copiii și concubina au trecut cu traiul. Prin luna

ianuarie 2018, la insistența Liliei Cebotarenco, care avea unele dereglări de sănătate, au

trecut cu traiul la părinții ei în satul XXXXX, raionul Ștefan-Vodă, unde au locuit până

în primăvara anului 2018.

A afirmat că la propunerea sa de a se întoarce în or. Ștefan-Vodă, unde acesta

dispune de spațiu locativ, concubina a refuzat categoric, deși copiii frecventau grădinița

și școala din or. Ștefan-Vodă, iar, dânsul lucra în orășel. Aceste circumstanțe îi creau

anumite incomodități, cu atât mai mult că relațiile cu părinții Liliei Cebotarenco erau

destul de tensionate.

2

Cebotarenco Artur a specificat că aceste împrejurări l-au determinat să treacă cu

traiul la casa lui din or. Ștefan-Vodă. La fel, fiul XXXXX a trecut cu traiul cu el, iar,

fiicele minore au fost forțat reținute de Lilia Cebotarenco la domiciliul părinților săi în

satul XXXXX, raionul Ștefan-Vodă, până în prezent, interzicându-le orice comunicare

cu tatăl și influențându-le împotriva lui.

Consideră că la caz, se impune necesitatea stabilirii domiciliului copiilor minori

cu dânsul, deoarece aflarea forțată a copiilor cu reclamanta, cât și aprecierea

domiciliului acestora împreună cu ea este contrară intereselor majore ale copiilor, chiar

prezintă pericol pentru copii.

A solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX împreună cu tata,

încasarea de la Lilia Cebotarenco în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii

minori în mărime fixă a câte 1000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu

momentul înaintării acțiunii și până la majoratul acestora.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă,

a fost admisă parțial acțiunea inițială înaintată de Lilia Cebotarenco și s-a determinat

domiciliul copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX

și XXXXX, născută la XXXXX cu mama Lilia Cebotarenco. S-a încasat de la Artur

Cebotarenco în beneficiul Liliei Cebotarenco pensia de întreținere pentru copiii minori

XXXXX în mărime fixă a câte 1000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data

depunerii cererii în judecată - 25 septembrie 2019 și până la atingerea majoratului

copiilor. S-a încasat de la Artur Cebotarenco în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 1080 de lei. Acțiunea reconvențională înaintată de Artur Cebotarenco a fost admisă

parțial și s-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și

XXXXX, născută la XXXXX cu tatăl lor Artur Cebotarenco. S-a încasat de la Lilia

Cebotarenco în beneficiul lui Artur Cebotarenco pensia de întreținere pentru copiii

minori în mărime fixă a câte 1000 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data

depunerii cererii în judecată - 20 noiembrie 2019 și până la atingerea majoratului

copiilor. S-a încasat de la Lilia Cebotarenco în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 720 de lei.

La 13 noiembrie 2020 Cebotarenco Artur a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea admiterii acțiunii

inițiale și respingerii acțiunii reconvenționale și pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie respinsă integral, iar acțiunea reconvențională

să fie admisă integral.

La 23 noiembrie 2020 Cebotarenco Lilia, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă în partea

admiterii acțiunii reconvenționale și respingerii acțiunii inițiale, cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie admisă integral, iar

acțiunea reconvențională să fie respinsă integral.

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia, reprezentată de avocatul Petru

Coșleț și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni,

3

sediul Ștefan-Vodă. Totodată, s-a încasat de la Cebotarenco Artur în beneficiul statului

taxa de stat pentru examinarea cauzei în ordine de apel în sumă de 810 lei și de la

Cebotarenco Lilia în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea cauzei în ordine

de apel în sumă de 540 de lei.

La data de 22 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cebotarenco

Artur a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

admiterii acțiunii inițiale și respingerii acțiunii reconvenționale și pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie respinsă integral, iar acțiunea

reconvențională să fie admisă integral.

În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel a interpretat eronat

prevederile art. 52, 53, 54, 62, 64 din Codul familiei și a apreciat în mod arbitrar probele.

A indicat că, copiii XXXXX sunt limitați în dreptul de a locui împreună cu

familia, de a beneficia de grija tatălui lor, de a coabita cu el, deși circumstanțe care ar

determina de a conchide că aceasta ar fi contrar intereselor copiilor nu sunt. Intimata nu

permite întrevederile și comunicarea copiilor cu tatăl și rudele de pe linia acestuia, reține

forțat copiii cu traiul la bunicii lor, despărțind copii de tată și prietenii lor.

Recurentul a menționat că intimata niciodată nu a fost încadrată în câmpul

muncii, nu are venituri de nicăieri, nu are spațiu locativ, nu a manifestat o grijă majoră

față de copii, are un comportament neadecvat, permanent este într-o stare enervată, este

în conflict cu normele sociale și de conduită. Tatăl din contra, este persoana care a

aprovizionat cu toate necesare familia, manifestă grijă față de copii, îi conducea la

instituțiile preșcolare și școlare, copiii fiind mult mai atașați de el.

La data de 18 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cebotarenco Lilia,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe în partea admiterii acțiunii reconvenționale și respingerii acțiunii

inițiale, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să

fie admisă integral, iar acțiunea reconvențională să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a indicat că la stabilirea domiciliului copiilor XXXXX

cu tata, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că acești minori au fost

constrânși de către intimat pentru a da declarații împotriva intereselor lor majore. Astfel,

copilul XXXXX, fiind audiat în instanța de fond, a declarat că nu dorește să locuiască

singur, ci dorește să locuiască cu surorile la tata, deoarece acolo sunt prietenii săi. La

fel și XXXXX a declarat că ar vrea să locuiască cu toții, vrea la tata, acolo sunt fratele,

casa, prietenii săi.

Consideră că din explicațiile copiilor rezultă că minorii nu au avut intenția de a

trai mai departe cu Cebotarenco Artur, dar au dorit să locuiască în casa lor cu celelalte

surori, cu mama.

A afirmat că instanțele, hotărând să despartă minorii XXXXX de celelalte 4

surori, au acționat în detrimentul interesului major al copiilor.

A menționat că intimatul are un caracter violent față de recurentă și copii, în

cadrul examinării cauzei ultimul recunoscând în fața instanței că în privința sa a fost

4

emis ordin de restricție, prin care i s-a interzis să se apropie de casă, copii și Cebotarenco

Lilia, circumstanțe ignorate de către instanțele ierarhic inferioare.

Reprezentantul recurentei a mai indicat că instanța de apel neîntemeiat nu a

reținut concluziile din raportul de expertiză extrajudiciară, din care rezultă cert că

XXXXX este mai atașată de mamă, surori și frate și mai puțin de tată, precum și intenția

reală a minorei de a locui în continuare cu mama.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iulie 2021.

Materialele cauzei atestă că la 19 august 2021, decizia motivată a instanței de

apel a fost expediată în adresa părților (f.d. 63, volumul II), însă, lipsesc date cu privire

la recepționarea acesteia de către recurenți.

Astfel, recursurile declarate la 22 septembrie 2021 de către Cebotarenco Artur și

la 18 octombrie 2021 de către Cebotarenco Lilia, reprezentată de avocatul Petru Coșleț,

sunt în termen.

Copiile recursurilor au fost expediate în adresa părților, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 86, 116-119, volumul II).

Prin referința depusă la 03 noiembrie 2021, Cebotarenco Artur a solicitat de a

considera recursul declarat de Cebotarenco Lilia ca inadmisibil, deoarece nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La 09 noiembrie 2021, Direcția generală asistență socială și protecția familiei

Ștefan-Vodă a depus referință, menționând că potrivit avizului-concluzie nr. 148 din

04 februarie 2020, anexat la dosar, dat fiind că ambii părinți se caracterizează pozitiv,

dispun de condiții corespunzătoare pentru creșterea copiilor, ambii se ocupă de educația

lor, consideră oportun respingerea cererilor de recurs și menținerea hotărârilor

contestate.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 01 decembrie 2021 a considerat recursurile admisibile

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile

declarate și obiecțiile expuse în referințe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

5

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 29 aprilie 2001 a

fost încheiată căsătoria între Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia, iar, la

18 decembrie 2001 căsătoria a fost desfăcută (f.d. 6, volumul I).

Potrivit declarațiilor părților, după divorț Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia

au locuit în concubinaj până în vara anului 2018.

Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia sunt părinții a șase copii, dintre care cinci

sunt minori: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX,

născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX (f.d.

7-11, volumul I).

Conform avizului-concluzie nr. 148 din 04 februarie 2020 cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor XXXXX, Direcția generală asistență socială și protecția familiei

Ștefan-Vodă a lăsat la discreția instanței stabilirea domiciliului copiilor minori (f.d. 74,

volumul I).

Din avizul-concluzie rezultă că Lilia Cebotarenco locuiește în satul XXXXX în

casa părintească, care este o casă la sol cu 4 odăi, care corespunde normelor sanitare.

Lilia Cebotarenco nu este angajată în câmpul muncii, deoarece se ocupă de creșterea și

educația copiilor, nu dispune de venit, dar este susținută financiar de către părinții săi.

Artur Cebotarenco locuiește în orașul Ștefan-Vodă într-o casă la sol cu 5 odăi, care

corespunde normelor sanitare, are un venit lunar de 2000 de lei. Condițiile de trai sunt

foarte bune, fiecare dintre copiii având odaia sa, cu toate cele necesare pentru un trai

decent.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Cebotarenco Lilia a solicitat

stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX cu mama și încasarea din contul

pârâtului a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime fixă a câte 2000 de lei

lunar pentru fiecare copil, de la adresarea în instanță până la atingerea majoratului

copiilor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Cebotarenco Artur a înaintat acțiune

reconvențională, solicitând stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX împreună

cu tata, încasarea de la Lilia Cebotarenco în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru

copiii minori în mărime fixă a câte 1000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu

momentul înaintării acțiunii și până la majoratul acestora.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a ambelor acțiuni, fiind determinat domiciliul copiilor minori

XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX cu mama Lilia Cebotarenco, cu încasarea de la Artur Cebotarenco în

beneficiul Liliei Cebotarenco a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX în

mărime fixă a câte 1000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii

cererii în judecată - 25 septembrie 2019 și până la atingerea majoratului copiilor.

Totodată, s-a determinat domiciliul copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și

6

XXXXX, născută la XXXXX cu tatăl lor Artur Cebotarenco și s-a încasat de la Lilia

Cebotarenco în beneficiul lui Artur Cebotarenco pensia de întreținere pentru copiii

minori în mărime fixă a câte 1000 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data

depunerii cererii în judecată - 20 noiembrie 2019 și până la atingerea majoratului

copiilor.

Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate

de Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestora

și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recursuri, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel,

la examinarea cerinței de stabilire a domiciliului copiilor minori, nu au ținut cont de

opinia copiilor.

Conform art. 63 alin. (1)-(2) din Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților. Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului,

iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să

locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont

de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.

În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de

fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a

crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.).

Materialele cauzei atestă că instanțele ierarhic inferioare au audiat în ședința de

judecată doar copiii XXXXX, în vârstă de 16 ani și XXXXX, în vârstă de 12 ani.

Iar, în privința copiilor XXXXX – 10 ani, XXXXX – 8 ani și XXXXX – 6 ani,

instanțele de judecată nu au verificat posibilitatea ascultării opiniei lor, reieșind din

vârsta și gradul lor de maturitate.

Or, prin modificarea alin. (2) al art. 63 din Codul familiei prin Legea nr. 112 din

09 iulie 2020, în vigoare din 14 august 2020, legiuitorul nu a stabilit o vârstă anumită

de la care urmează să se țină cont de părerea copilului, precum era prevăzut până la

modificarea normei - dacă acesta a atins vârsta de 10 ani, la moment instanța urmând,

în mod obligatoriu, la stabilirea domiciliului minorului, să țină cont de opinia copilului,

în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.

Mai mult ca atât, conform art. 54 din Codul familiei, copilul are dreptul să-și

exprime opinia la soluționarea în familie a problemelor care îi ating interesele și să fie

audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului se ține

cont în mod obligatoriu, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate, dacă

aceasta nu contravine intereselor copilului.

Astfel, în acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat

în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie printr-un

reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din

7

legislația națională, care stabilește posibilitatea audierii minorului în prezența

pedagogului, cât și în prezența părinților.

Așadar, prin prisma acestor prevederi legale, instanța urma să stabilească

posibilitatea audierii opiniei copiilor asupra problemelor care le ating interesele,

reieșind din vârsta și gradul lor de maturitate.

Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma

prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20

noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993 prin care statele părți garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-și

exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului urmând

să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de maturitate.

Aceste împrejurări devin inevitabile la stabilirea domiciliului copiilor minori, or,

instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care

ar înclina balanța justiției către mamă sau către tată, astfel interesul superior al copilului

fiind singurul criteriu după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la

exercitarea drepturilor părintești.

Circumstanțele invocate sunt apreciate drept o eroare judiciară, care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează remiterea cauzei la

rejudecare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Cebotarenco Artur și Cebotarenco Lilia,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț.

Se casează integral decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cebotarenco Lilia împotriva lui

Cebotarenco Artur, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială și protecția

familiei Ștefan-Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea

pensiei de întreținere pentru copiii minori și cererea reconvențională depusă de

Cebotarenco Artur împotriva Liliei Cebotarenco, intervenient accesoriu Direcția

generală asistență socială și protecția familiei Ștefan-Vodă cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

8

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

9