3ra-288/23 — privind accesul la informație

Dosarul nr.3ra-288/23 2-21001963-01-3ra-14032023 Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul central – O. Jamba Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă ÎNCHEIERE 07 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului declarat de Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Larisa Bulgac împotriva Inspectoratului de Poliție Florești, persoană terță Iurie Costiuc privind accesul la informație, împotriva deciziei din data de 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat hotărârea din data de 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii, constată: La 05 ianuarie 2021 Larisa Bulgac a depus acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Florești, persoană terță Iurie Costiuc, prin care a solicitat livrarea informației exacte cu referire la neînregistrarea apelului telefonic din 21 septembrie 2020, la ora 20.03, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1 500 lei și a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii Larisa Bulgac a invocat că după decesul tatălui său a devenit coproprietara apartamentului nr. xxxxx din or. Soroca, str. xxxxx. La 21 septembrie 2020, aproximativ la ora 19.27, vecina Elena Vizitiu a bătut la ușa apartamentului său pentru а-i transmite cheia de la ușa de la intrare în bloc, care a fost schimbată. Întrebând cine i-а permis să schimbe ușa, i s-a răspuns că toți vecinii din respectivul bloc locativ au convenit astfel. Tot atunci Larisa Bulgac i-a spus vecinei că la acel moment este în desfășurare un proces cu privire la legalitatea construcție de pe str. xxxxx, or. Florești, iar Vizitiu Elena i-а explicat că în prezent pe rolul instanței judecătorești nu există nici un litigiu pe faptul dat.

Reclamanta a remarcat faptul că ușa apartamentului nu a deschis-o la solicitarea vecinei, din motiv că se simțea rău, însă i-a spus vecinei să lase cheia de la ușă în cutia poștală. Vecina a refuzat să o facă, menționând că nu va lăsa nici о cheie, până când nu va deschide ușa de la beci. Concomitent, vecina a amenințat-o că îi va îngrădi accesul în blocul locativ. Larisa Bulgac a mai relatat că pe parcursul a cinci ani de zile, împreună cu mama sa Tamara Bulgac, se află în relații ostile cu vecina Elena Vizitiu, care sistematic le amenință, le învinuiește de comiterea unor infracțiuni grave, fără un răspuns adecvat din partea autorităților publice locale și anume Inspectoratul de 1 Poliție Florești.

La 14 septembrie 2020 Larisa Bulgac a fost recunoscută ca parte vătămata în procesul penal nr.2017380690.

Reclamanta a menționat că ușa veche reprezenta un mijloc de proba în dosarul penal, iar despre distrugerea intenționată a mijlocul de probă Larisa Bulgac a sesizat următoarele structuri: la 19:51– la telefonul 112 (Serviciul de Urgență), durata convorbirii 158 sec.; la 20:02 – la telefonul 0 (250) 2-53-02 IP Florești, persoana de gardă Iurie Costiuc, convorbire 196 sec., la 20:07 – la telefonul 1520, la SPIA MAI, ofițer de gardă Hîncu Andrei, convorbire 454 sec.; la 20:41 – la telefonul 080055555, linia telefonului Anticorupție, persoana de gardă Victor Rusu; la 21:41 – la telefonul 0(22) 245121, Serviciul de Informare și Securitate, convorbire 159 sec. Cu referire la conflictul din 21 septembrie 2020 cu vecina Elena Vizitiu, care a refuzat să-i dea cheia de la ușa blocului de locuit, reclamanta a sesizat inclusiv și Serviciul de Garda al Inspectoratul de Poliție Florești.

Informația în cauză a fost înregistrată în Registrul nr.2 de evidența a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente. Ulterior, la 29 septembrie 2020 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Florești cu cerere de permisiune (nr.7559), prin care a solicitat copia înregistrării informației telefonice din REI-2 parvenită de la aceasta în ziua de 21 septembrie 2020, ora 20.03. La 01 octombrie 2020 a primit răspuns de la Inspectoratul de Poliție Florești nr.34- 38-9371, prin care se face referire la examinarea informației telefonice, însă nu era indicat despre primirea copiei acelei înregistrări din Registru. Astfel, la 07 octombrie 2020 Larisa Bulgac s-a adresat repetat către Inspectoratul de Poliție Florești cu cerere nr.7879, prin care a solicitat permisiunea de a face cunoștință și de a primi copia înregistrării apelului telefonic din 21 septembrie 2020, ora 20.03.

Ulterior, prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Florești nr.34/38- 9940 din 20 octombrie 2020 a primit informația despre înregistrarea telefonică din 21 septembrie 2020, cu indicarea orei de 20.40. Larisa Bulgac a relatat că la 18 noiembrie 2020 a depus о cerere prealabila nr.9111 către Inspectoratul de Poliție Florești, prin care a solicitat prezentarea informației despre înregistrarea telefonică din 21 septembrie 2020, cu indicarea orei de 20.03. La 02 decembrie 2020 a primit răspunsul nr.34/38-1276 din 30 noiembrie 2020, însă la fel, nu i-а fost soluționată solicitarea, considerând că informația avea un conținut eronat.

Reclamanta a susținut că urmare a acțiunilor/inacțiunilor Inspectoratului de Poliție Florești s-a simțit ignorată și lezată în drepturi de a fi informată, corect, exact și la timp, astfel adresându-se în instanța de judecata, în vederea impunerii la acțiunea de furnizare a informației exacte de către Inspectoratul de Poliție Florești, cu referire la apelul efectuat din 21 septembrie 2020, ora 20.03.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Larisa Bulgac împotriva Inspectoratului de Poliție Florești, terț Iurie Costiuc privind acordarea accesului la informație, s-a obligat Inspectoratul de Poliție Florești de a acorda Larisei Bulgac accesul la informație prin eliberarea copiilor înregistrării sau neînregistrării, după caz, al apelului telefonic executat de Larisa Bulgac la 21 septembrie 2020, ora 20.03, adresat serviciului 112. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d.154,155-158) Instanța de fond, în temeiul art. 6, art. 7, at.

10, art. 11, art. 18, art. 19 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informații a concluzionat că pretenția 2 privind obligarea Inspectoratului de Poliție Florești de a elibera copiile înregistrării sau neînregistrării, după caz, al apelului telefonic efectuat la 21 septembrie 2020, ora 20.03, adresat serviciului 112, este întemeiată, deoarece s-a constatat că răspunsurile Inspectoratului de Poliție Florești oferite la cererile Larisei Bulgac sunt incomplete, nefiind indicat concret solicitarea petiționarului și pasibile de interpretare neuniformă. Hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central a fost contestată cu apel la 12 noiembrie 2021, în termen, de către Inspectoratul de Poliție Florești.

( f.d. 152) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 29 septembrie 2022 a casat hotărârea din data de 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea formulată de către Larisa Bulgac împotriva Inspectoratului de Poliție Florești, persoană terță Iurie Costiuc privind accesul la informație. (f.d.

193,194-199) Curtea de Apel Bălți a constatat că acțiunea nu este întemeiată, deoarece în baza cererilor depuse de către Larisa Bulgac a fost inițiată procedura administrativă, care s-a finalizat cu emiterea de către Inspectoratul de Poliție Florești a încheierii nr. 9111 din 18 noiembrie 2020. În cadrul procedurii administrative în adresa Larisei Bulgac s-a eliberat răspunsul nr. 9940 din 20 octombrie 2020 însoțit de informația cerută de aceasta și anume informația din Registrul REI-2 cu nr.5180 din 21 septembrie 2020 în care se menționează că la 21 septembrie 2020, la ora 20:40, Inspectoratul de Poliție Florești a primit informația telefonică de la Dispeceratul Zonal Nord, precum că la 21 septembrie 2020, Larisa Bulgac, a.n.

xxxxx, loc. str. xxxxx, or. Florești, a comunicat că la data de 14 septembrie 2020, a avut un conflict cu Elena Vizitiu, care refuză să-i dea cheia de la ușa de la blocul de locuit. Prin urmare, solicitarea Larisa Bulgac de a i se oferi informația despre neînregistrarea apelului ei telefonic din 21 septembrie 2020 la ora 20.03 i-a fost satisfăcută, or, faptul că apelul telefonic parvenit la data de 21 septembrie 2020 nu s-a înregistrat la ora 20.03, ci la ora 20.40 este evident din conținutul informației oferite, unde se indică în concret ora înregistrării apelului telefonic ca fiind – 20.40. Respectiv, Inspectoratul de Poliție Florești a livrat petiționarei informație care o deținea.

Totodată, instanța de apel a menționat că instanța de fond în mod neîntemeiat a obligat Inspectoratul de Poliție Florești să elibereze o informație deținută de o altă autoritate, la caz, serviciul 112. La 14 octombrie 2022 Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, a depus recurs împotriva deciziei din data de 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, ulterior la 13 martie 2023 a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

În motivarea recursului Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, a reiterat circumstanțele de fapt indicate în acțiune, menționând că decizia instanței de apel este neîntemeiată Recurenta a indicat că constatarea instanței de apel precum că informația solicitată nu este deținută de Inspectoratul de Poliție Florești ci de serviciul 112 este eronată. În acest sens a invocat prevederile art. 74 din Codul administrativ conform căror, dacă petiția ține de competența altei autorități publice, originalul petiției se 3 expediază autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este informat.

La 31 martie 2023 Inspectoratul de Poliție Florești a depus referință asupra recursului înaintat de către Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, menționând că cererea de recurs nu conține o motivare convingătoare și întemeiată. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat hotărârea contestată la 29 septembrie 2022. Potrivit materialele dosarului dispozitivul deciziei nu a fost notificat recurentei, însă decizia motivată a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, avocatului Rodica Cojocar, care acționează în interesele Larisei Bulgac, la 14 februarie 2023, iar Larisei Bulgac la 03 martie 2023. ( f.d.203,205) Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, la 14 octombrie 2022 a declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din data de 29 septembrie 2022, expediind motivarea recursului Curții Supreme de Justiție la 13 martie 2023. Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, în raport cu materialele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, 4 hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Larisa Bulgac, reprezentată de avocatul Rodica Cojocar, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Mariana Pitic Aliona Miron 5