3ra-1340/22 — Anularea actului

3ra-1340/22 — Anularea actului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra–1340/22

2-21010758-01-3ra-28122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

31 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pretura sectorului Ciocana,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată

de SRL „Vision Construct” împotriva Preturii sectorului Ciocana, terț SRL „Braus

Imobiliare” cu privire la anularea prescripției nr. 001 din 14.01.2021 și anularea

deciziei nr. 03-9/109, 03-8/110 din 18.01.2021 cu privire la cererea prealabilă

împotriva deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de către Pretura sectorului Ciocana și

menținută hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin

care acțiunea a fost admisă,

con st ată:

La 22 ianuarie 2021, SRL „Vision Construct” a depus acțiune în instanța de

judecată împotriva Preturii sectorului Ciocana cu privire la anularea prescripției nr.

001 din 14.01.2021 și anularea deciziei nr. 03-9/109, 03-8/110 din 18.01.2021 cu

privire la cererea prealabilă.

În argumentarea acțiunii depuse a menționat că, SRL „Vision Construct” în

vederea desfășurării activității sale de construcții de clădiri și construcții inginerești

a încheiat contract cu SRL „Braus Imobiliare”, ce deține calitatea de proprietar al

terenului, în vederea îndeplinirii lucrărilor de construcție, în temeiul actelor

permisive eliberate în acest scop (certificat de urbanism pentru proiectare și

autorizația de construire nr. 145-c/18 din 28.03.2018, actele tehnice).

Ulterior semnării contractului și prestării serviciilor de antrepriză, autoritatea

pârâtă a informat reclamanta de a prezenta, la 14 ianuarie 2021, actele ce conferă

dreptul de a îndeplini lucrări de antrepriză la adresa mun. Chișinău, bd. Mircea cel

Bătrân, 13/2. La data citării, 14 ianuarie 2021, autoritatea publică a adoptat

prescripția nr. 001, întocmită de Stratan Boris, specialist principal al Secției

urbanism și arhitectură, prin care s-a propus: „stoparea lucrărilor de construcție la

blocurile A și B, începând cu data de 18 ianuarie 2021 după efectuarea lucrărilor de

conservare” și efectuarea lucrărilor de construcție a planșeului, în lipsa actelor

permisive (autorizație de construire).

Împotriva actului administrativ menționat, reclamanta, la aceeași dată, a

1

formulat cerere prealabilă, solicitând anularea actului administrativ individual

defavorabil. Totuși, autoritatea pârâta nu a dat curs cererii prealabile și prin

notificarea din 18 ianuarie 2021 a respins cererea ca neîntemeiată.

În viziunea reclamantei actul administrativ, în speță prescripția nr. 001 din 14

ianuarie 2021 și notificarea de soluționare a cererii prealabile, este ilegal. Or, pârâta

nu are competente legale de a solicita stoparea lucrărilor de construcție la blocurile

indicate în condițiile în care acest atribut este al altei autorități (conform prevederilor

Legii nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de

întreprinzător).

Totodată, actul administrativ individual defavorabil (prescripția nr. 001 din 14

ianuarie 2021), nu conține temeiul și motivele emiterii actului, din moment ce actul

administrativ individual este emis de către autoritate în temeiul și pentru realizarea

puterii publice, această autoritate acționează în regim de putere publică, motiv pentru

care în corespundere cu art. 10, art. 11 alin. (l) lit. a) Cod administrativ, coroborat

cu art. 118 Cod administrativ, este necesară motivarea actului administrativ pentru

a pune în evidentă considerentele care justifică emiterea unui act administrativ

individual.

Reclamanta nu avea obligația legală de a obține, verifica, solicita obținerea

actelor permisive, or, asemenea obligații sunt ineficiente, iar prescripția ca și act

administrativ nu are obiect de reglementare în situația în care actul administrativ

trebuie să conțină un obiect, acesta este circumstanțiat de nașterea, modificarea sau

stingerea unui raport de drept public (art. 10 alin. (l) Cod administrativ).

În susținerea ilegalității actului a mai indicat că, acesta nu indică efectul actului

emis, efect pentru viitor sau pentru trecut, în ipoteza în care din textul sumar se

conține propunerea de „stopare a lucrărilor de construcție la blocurile A și B,

începând cu data de 18 ianuarie 2021 după efectuarea lucrărilor de conservare”. Prin

urmare, întrucât prescripția nr. 001 din 14 ianuarie 2021, indică: „stoparea lucrărilor

de construcție la blocurile A și B, începând cu data de 18 ianuarie 2021 după

efectuarea lucrărilor de conservare”, aceasta consecință semnifică, în accepțiunea

reclamantei, o întrerupere unilaterală a obligațiilor contractuale în raport cu partea

contractantă, în pofida faptului că are drept consecință survenirea efectelor

dăunătoare, prejudicii materiale, venit neobținut ce rezultă din efectele actului

administrativ emis, aducând atingere drepturilor și garanțiilor reclamantei.

Întrucât, măsura luată de autoritatea pârâta absoarbe garanțiile acordate de art.

6 CEDO, ultima este îndreptățită de a-și promova dreptul în anularea actului

administrativ individual defavorabil, pentru motive de nelegalitate, astfel, având în

vedere cele invocate, reclamanta a solicitat anularea integrală a prescripției nr. 001

din 14 ianurie 2021 și a deciziei din 18 ianuarie 2021 de soluționare a cererii

prealabile, adoptate de Pretura sectorului Ciocana.

Prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea înaintată de SRL „Vision Construct” împotriva Preturii sectorului Ciocana

cu privire la anularea prescripției nr. 001 din 14 ianuarie 2021 și anularea deciziei

nr. 03-9/109, 03-8/110 din 18 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, a fost

admisă.

A fost anulată prescripția nr. 001 din 14 ianuarie 2021” și decizia nr. 03-9/109,

03-8/110 din 18 ianuarie 2021, emise de Pretura sectorului Ciocana.

2

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 08 iulie 2021, Pretura sectorului

Ciocana a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 08

iunie 2021, solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care

acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Pretura sectorului Ciocana și menținută hotărârea

din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a se pronunța pentru admiterea acțiunii, instanțele au reținut că, se atestă

o depășire a competențelor prevăzute de lege admisă de Pretura sectorului Ciocana

la emiterea prescripției nr. 001 din 14.01.2021 emisă de Pretura sectorului Ciocana

în privința SRL „Vision Construct”, din momentul în care ultima nu a sesizat

subiectul cu atribuții legale în domeniul construcții de a sista lucrările pretins ilegale

ale reclamantei.

Instanțele au făcut distincție între cazul dedus justiției de situația în care Pretura

are dreptul de a interveni în procesul de edificare a unor construcții ilegale și a

explicat că, imobilele aflate pe adresa mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, nu se

încadrează în noțiunea de construcție neautorizată, în contextul în care la data

emiterii prescripției contestate, SRL „Vision Construct” beneficia de actele

permisive ce justificau executarea lucrărilor de construcție, iar Pretura sectorului

Ciocana nu a probat veridicitatea informației expuse în prescripție referitoare la

executarea unor lucrări neautorizate la blocurile „A” și „B” vizate, precum și că

aceasta ar fi executată neautorizat (în lipsa autorizației de construire), precum și nu

au fost indicat care anume lucrări au fost executate ilegal (caracteristică succintă a

acțiunilor) în accepțiunea art. 28 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție.

La fel, caracterul ilegal al prescripției emise de Pretura sectorului Ciocana în

privința SRL „Vision Construct” reiese și din faptul că aceasta a fost întocmită cu

încălcarea principiului caracterului personal al răspunderii, or reieșind din

informația conținută în certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 302/20 din 10

iulie 2020, planul de amplasare a imobilului și autorizațiile de construire nr. 145-

c/18 din 28 martie 2018 și nr. 337-c/20 din 29 octombrie 2020, se atestă că anume

SRL „Braus Imobiliare” este proprietara terenului din bd. Mircea cel Bătrân 15A

(anterior 13/2). Mai mult ca atât, din actele dosarului se constată cu certitudine că,

drept urmare a cererilor adresate de SRL „Braus Imobiliare”, au fost eliberate

certificatele de urbanism pentru proiectare nr. 476/17 din 08 decembrie 2017 și nr.

409/20 din 03 septembrie 2020, prin care s-a certificat elaborarea documentației de

proiect.

La 09 decembrie 2022, Pretura sectorului Ciocana a depus recurs împotriva

deciziei din 16 august 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În susținerea recursului a invocat că, la adoptarea deciziei instanța de apel a

aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat normele de

drept material și procedural și a admis erori care au dus la soluționarea greșită a

cauzei.

În acest sens a explicat că, prescripția este un act emis în cadrul unui proces

3

contravențional, fiind premergător procesului-verbal cu privire la contravenție și

nicidecum un act administrativ. Astfel, agentul constatator în momentul emiterii

prescripției fiind delegat prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău, a inițiat

procedura contravențională, constatând executarea neautorizată a lucrărilor de

construcție în lipsa actelor permisive.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 august 2022, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă lipsa notificării a dispozitivului deciziei, însă la 11

noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat decizia motivată Preturii

sectorului Ciocana, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele

cauzei (f.d. 198), iar recursul împreună cu motivarea a fost depus la 09 decembrie

2022.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Pretura

sectorului Ciocana a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ la declararea recursului.

La 10 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL

„Vision Construct” și SRL „Braus Imobiliare” copia recursului depus de Pretura

sectorului Ciocana, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, cu toate

acestea participanții la proces nu și-au valorificat dreptul procedural și nu a depus

referință (f.d. 222-226).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din

art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Pretura

sectorului Ciocana.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

5

Recursul depus de Pretura sectorului Ciocana se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

6