3r-96/23 — cu privire la anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-96/23

2-21006069-01-3r-11042023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

DECIZIE

31 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului or. Durlești, terți Lucia

Odobescu și Andrei Gîrneț cu privire la anularea deciziei Consiliului or. Durlești

nr.4.3.18 din 21 septembrie 2020 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului,

împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

constată:

La 14 ianuarie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului or. Durlești, terți Lucia

Odobescu și Andrei Gîrneț, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului or.

Durlești nr.4.3.18 din 21 septembrie 2020 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului.

Prin hotărârea din data de 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului or. Durlești, terți Lucia Odobescu și Andrei Gîrneț cu

privire la anularea deciziei Consiliului or. Durlești nr.4.3.18 din 21 septembrie 2020 cu

privire la vânzarea-cumpărarea terenului. (f.d. 27, 37-39)

La 06 ianuarie 2022, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel

nemotivat, iar la 03 iunie 2022 apel motivat împotriva hotărârii menționate, solicitând

casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.

(f.d.31,47-49)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 14 septembrie 2022 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din data de 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. (f.d. 52-53)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii

contestate cu emiterea unei noi încheieri privind primirea în procedură a cererii de apel.

( f.d.58-60)

1

În motivarea recursului Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat

că instanța de apel a interpretat eronat legea, ceea ce constituie temei de anulare a

încheierii judecătorești.

În acest sens a menționat că instanța de fond a pronunțat hotărârea în lipsa

reprezentantului reclamantului, iar instanța de apel nu a luat în considerare că

dispozitivul hotărârii a parvenit în cadrul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat la data de 03 ianuarie 2022. Astfel, apelantul a fost în imposibilitatea de a depune

apelul motivat într-un termen atât de scurt, motiv din care apelul a fost depus la data

de 06 ianuarie 2022.

În circumstanțele descrise Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

consideră că termenul de declarare a apelului de 30 de zile a survenit din data de 03

ianuarie 2022, deci apelul a fost depus în termen.

La 11 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimatului și persoanelor terțe copia recursului depus de către Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva încheierii din 14 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la examinarea

recursului, intimatul și persoanele terțe nu au făcut uz de dreptul său procedural de a

depune referințe cu criticile sale față de motivele recursului.

În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 14 septembrie 2022,

a notificat-o autorității recurente la 21 septembrie 2022. (f.d. 55)

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale

și în termen, la 22 septembrie 2022, a depus la oficiul poștal recursul împotriva

încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței

de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că la 14 ianuarie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

prezenta acțiune.

2

Prin hotărârea din data de 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea declarată de către Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat. (f.d. 27, 37-39)

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc, la 06 decembrie 2021,

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat pentru notificare copia dispozitivului hotărârii.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 06 ianuarie 2022 a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din data de 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, motivarea apelului fiind depusă la Curtea de Apel Chișinău la 03 iunie

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 14 septembrie 2022 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1) din

Codul administrativ.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către

participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea

dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,

cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul

se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232, alin. (1).

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apel.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de

bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

3

Astfel, autoritatea reclamantă și reprezentantul acesteia trebuiau să facă uz de

toate drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească

pronunțată asupra fondului cauzei.

La caz, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la 06 decembrie 2021, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva acesteia la 06 ianuarie

2022, data limită de declarare a apelului fiind 05 ianuarie 2022, inclusiv. Prin urmare,

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a depus apel în termenul legal

prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ.

În urma celor constatate completul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, prin prisma art.

24, alin. (1) din Codul administrativ autoritatea reclamantă avea obligația prezumată

de a manifesta diligență și atitudine activă și la un interval rezonabil de timp să se

intereseze prin mijloace eficiente dacă a fost sau nu pronunțată hotărârea și care este

soluția pronunțată prin această hotărâre. Această acțiune procesuală era vital necesară

pentru întreprinderea măsurilor de protejare a dreptului de acces la instanță și

declararea în termen a căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1)

coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza

Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților

de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea autorității reclamante la pronunțarea dispozitivului hotărârii din data de

06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu constituie motiv viabil

de omitere a termenului procedural de declarare a apelului.

De asemenea, se mai atestă că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu

a beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65, alin. (1) din Codul administrativ și nu a

solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului.

Sub acest aspect completul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ

pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre

părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar,

derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de

drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

4

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În aceste circumstanțe, completul de judecată ajunge la concluzia că instanța de

apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

Se menține încheierea din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului or. Durlești, terți Lucia

Odobescu și Andrei Gîrneț cu privire la anularea deciziei Consiliului or. Durlești

nr.4.3.18 din 21 septembrie 2020 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5