3rh-5/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-5/22

2-21004736-01-3rh-12012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, A. Miron, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Olga Petcu, reprezentată de

avocatul Alexei Kebeș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orașului

Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 12 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliului orașului Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului

administrativ.

Prin hotărârea din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-

a anulat decizia Consiliului orașului Durlești nr. 4.1.2 din 21 septembrie 2020 cu

privire la modificarea deciziei Consiliului orașului Durlești nr. 1.9.2 din 21 februarie

2020 cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate.

La data de 9 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Olga Petcu,

reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus cererea de apel nemotivată împotriva

hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș

1

împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv

că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

La 22 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Olga Petcu, reprezentată

de avocatul Alexei Kebeș a depus recurs împotriva încheierii din 28 septembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, repunerea în

termenul de declarare a apelului, casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei spre

rejudecare instanței de apel în vederea judecării apelului.

Prin decizia din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul depus de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș și s-a

menținut încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 11 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Olga Petcu,

reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea

cererii de revizuire cu casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei spre

rejudecarea cererii de recurs.

În argumentarea cererii de revizuire a invocat că instanța de recurs la adoptarea

deciziei nu a luat în considerare actul procedural prin care s-a solicitat repunerea în

termen. Or, recurentul a ținut să menționeze „hotărârea motivată a instanței de fond

Olga Petcu a recepționat-o cu întârziere. La fel, Olga Petcu este diagnosticată cu

gradul II de invaliditate, este născută la 18 august 1940 și întâlnește probleme de

deplasare. Astfel, avocatul a primit și a avut posibilitate să formuleze un apel motivat

la 25 septembrie 2021, data primirii hotărârii motivate prezentată de Olga Petcu”.

A mai indicat că, instanțele de judecată nu s-au asigurat dacă reprezentantul a

recepționat hotărârea motivată, prin intermediul poștei electronice.

A afirmat că, decizia din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție este

contrară legii, însuși din textul acesteia.

În drept, și-a întemeiat cererea de revizuire în baza dispozițiilor art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 277, 278, 446-453 din Codul de

procedură civilă, Constituția Republicii Moldova.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma argumentelor și în limitele

temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă din

considerentele ce succed.

Prin prisma prevederilor art. 451 alin. (1) în coroborare cu art. 447 lit. a) din Codul

de procedură civilă rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de către părți și

alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la

art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

În corespundere cu art. 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute

în art. 449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

2

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95,

§ 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52).

Curtea Supremă de Justiție notează că principiul enunțat exclude posibilitatea ca

părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași

problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința

sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun

în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a

aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului

siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în

materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care

pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la

acțiune.

Curtea taxează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă

posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează

a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii, în

cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc redeschiderea

procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat, astfel

3

încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul unui nou

proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Concomitent, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să împace

ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte,

necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este

necesară identificarea unor ipoteze egale, care să asigure respectarea dreptului la un

proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice.

În susținerea cererii de revizuire, Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei

Kebeș nu a invocat nici un temei întru revizuirea deciziei din 8 decembrie 2021 a

Curții Supreme de Justiție, indicând doar dezacordul asupra actului judecătoresc

supus revizuirii.

La aspectul dat, instanța de revizuire relevă că pe calea revizuirii nu se pune

problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor

elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu pronunțarea deciziei, a cărei

revizuire se solicită.

Deci, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată

a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor

juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România,

[GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Față de cele ce preced, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

4

al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ și conform art. 453

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Olga Petcu,

reprezentată de avocatul Alexei Kebeș împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a

Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului orașului Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului

administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5