3rh-5/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-5/22 2-21004736-01-3rh-12012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Chișca-Doneva, A. Miron, N. Craiu) Î N C H E I E R E 2 martie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire depusă de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orașului Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 12 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului orașului Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului administrativ.

Prin hotărârea din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S- a anulat decizia Consiliului orașului Durlești nr. 4.1.2 din 21 septembrie 2020 cu privire la modificarea deciziei Consiliului orașului Durlești nr. 1.9.2 din 21 februarie 2020 cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate. La data de 9 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond. Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș 1 împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

La 22 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus recurs împotriva încheierii din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea judecării apelului. Prin decizia din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul depus de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș și s-a menținut încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 11 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire cu casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei spre rejudecarea cererii de recurs. În argumentarea cererii de revizuire a invocat că instanța de recurs la adoptarea deciziei nu a luat în considerare actul procedural prin care s-a solicitat repunerea în termen. Or, recurentul a ținut să menționeze „hotărârea motivată a instanței de fond Olga Petcu a recepționat-o cu întârziere. La fel, Olga Petcu este diagnosticată cu gradul II de invaliditate, este născută la 18 august 1940 și întâlnește probleme de deplasare.

Astfel, avocatul a primit și a avut posibilitate să formuleze un apel motivat la 25 septembrie 2021, data primirii hotărârii motivate prezentată de Olga Petcu”. A mai indicat că, instanțele de judecată nu s-au asigurat dacă reprezentantul a recepționat hotărârea motivată, prin intermediul poștei electronice. A afirmat că, decizia din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție este contrară legii, însuși din textul acesteia. În drept, și-a întemeiat cererea de revizuire în baza dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 277, 278, 446-453 din Codul de procedură civilă, Constituția Republicii Moldova.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma argumentelor și în limitele temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă din considerentele ce succed. Prin prisma prevederilor art. 451 alin. (1) în coroborare cu art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de către părți și alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă. În corespundere cu art. 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. 2 Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52). Curtea Supremă de Justiție notează că principiul enunțat exclude posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat. Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune. Curtea taxează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii, în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc redeschiderea procesului. Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat, astfel 3 încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți. Concomitent, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să împace ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte, necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze egale, care să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice. În susținerea cererii de revizuire, Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș nu a invocat nici un temei întru revizuirea deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, indicând doar dezacordul asupra actului judecătoresc supus revizuirii. La aspectul dat, instanța de revizuire relevă că pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății finalizate cu pronunțarea deciziei, a cărei revizuire se solicită.

Deci, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Față de cele ce preced, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 4 al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ și conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Olga Petcu, reprezentată de avocatul Alexei Kebeș împotriva deciziei din 8 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orașului Durlești, persoană terță Olga Petcu cu privire la anularea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5