3ra-186/23 — anularea actului administrativ

3ra-186/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-186/23

2-21172015-01-3ra-10022023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Prisacari Stepan, reprezentat de

avocatul Mocanu Victor,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Prisacari Stepan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2021, Prisacari Stepan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 octombrie 2021, prin Actul de constatare

cu nr. 345/22, întocmit de către inspectorul de integritate al Inspectoratului de

Integritate al Autorității Naționale de Integritate s-a decis că Prisacari Stepan,

primarul satului Zăluceni, raionul Florești, având interes personal rezultat din relațiile

sale cu persoana apropiată - Prisacari Nadejda (soție) - administratoare a SRL

,,Microstroiplus”, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese, în

conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a)-b), art. 12 alin. (5) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale; nesoluționarea conflictului de

interese, în conformitate cu art. 14 alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale; semnarea/încheierea actelor juridice, în

raport cu SRL „Microstroiplus”, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de

interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) al Legii privind declararea averii și a

intereselor personale.

În același timp, s-a decis sesizarea instanței de judecată competente (care a

validat mandatul de primar) sau sesizarea autorității responsabile de numirea în

funcție a subiectului în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va

1

rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de revocare a mandatului de primar al

satului Zăluceni, raionul Florești.

De asemenea, a menționat că a fost decisă decăderea sa din dreptul de a exercita

funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția (mandat) de primar, pe

o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese și

înscrierea dânsului de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii

definitive a actul de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența conflictului de interese, în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică.

Astfel, a explicat că la 5 mai 2021 i-a fost adus la cunoștință Actul de constatare

nr. 345/22 din 28 octombrie 2021, fiind expediat prin intermediul poștei electronice.

A opinat că actul de constatare cu nr. 345/22 din 28 octombrie 2021 este ilegal,

neîntemeiat, abuziv, lipsit de consistență și suport juridic, bazat pe o apreciere

superficială a normei de drept și pasibil anulării.

În contextul dat a relatat că analizând modul de examinare a materialelor

dosarului de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

inițiat în privința sa, a conchis că întocmirea Actului de constatare cu nr. 345/22 din

28 octombrie 2021, a avut un caracter formal și subiectiv.

A obiectat că inspectorul de integritate al inspectoratului de Integritate al

Autorității Naționale de Integritate nu a efectuat nicio acțiune în vederea stabilirii

tuturor circumstanțelor, care să permită adoptarea unei decizii legale și întemeiate pe

caz, ignorând prevederile legale și nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege

pentru a cerceta sub toate aspectele, complet și obiectiv circumstanțele cauzei.

Este de părere că decizia adoptată este neîntemeiată și ilegală, din care

considerente solicită anularea acesteia, din lipsa încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese.

În susținerea, opiniei enunțate a invocat că din luna noiembrie anul 2019 până la

momentul actual, deține funcția de primar al satului Zăluceni, raionul Florești.

A relatat că din momentul alegerii în funcția dată, dânsul a luat cunoștință cu

problemele existente în satul Zăluceni, raionul Florești.

Ulterior, fiind efectuată o adunare cu consătenii, privitor la depistarea

problemelor cu care se confruntă cetățenii, a înțeles că sunt mai multe probleme în

domeniul cotelor valorice și în domeniul agriculturii, prin faptul că oamenii primesc

puțin la cota de teren arabil dată în arendă agenților economici și la fel a depistat că

multe clădiri care sunt cota valorică a oamenilor, nu sunt luate în arendă, la persoane

nu le-au fost achitate careva plăți, și respectiv a decis la ședința consiliului de a pune

întrebarea și constituirea grupei de selectare a semnăturilor privind trecerea la balanța

primăriei a cotei valorice.

La data de 11 septembrie 2020, conform procesului-verbal nr. 02 al Comisiei

Funciare, au fost colectate 409 semnături prin care cetățenii din sat au fost de acord

de a transmite cota valorică ce le aparține, administrației publice locale.

Din cauza lipsei resurselor financiare pentru înregistrarea cotelor valorice ce a

aparținut colhozului CAP ,,Valea Zăluceni”, nu a avut posibilitatea la acel moment de

2

a înregistra și a perfecta actele necesare, ca ulterior cota valorică să fie transmisă la

balanța primăriei.

Între timp, la administrația publică locală Zăluceni a parvenit o solicitare scrisă

din partea administratorului SRL ,,Microstroiplus”, în persoana Nadejdei Prisacari,

prin care a solicitat darea în arendă a terenului aferent cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 1,3489 ha și terenul aferent cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,2601 ha, cunoscând despre faptul că terenurile date sunt date la balanța primăriei și

că pe terenul cu numărul cadastral xxxxx sunt amplasate bunuri imobile și anume -

construcție cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 740 m.p., care figurează în

calitate de ,,depozit”, și respectiv construcție cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața

totală de 32 m.p., care figurează în calitate de ,,construcție”, și respectiv pe terenul cu

numărul cadastral xxxxx, sunt amplasate mai multe bunuri imobile și anume

construcțiile cu nr. cadastral xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx.

A explicat că conform datelor prezentate, cunoștea că pe construcțiile de pe

terenurile cu numerele cadastrale sus-menționate, nu a fost achitat impozitul

imobiliar, de vreun agent economic, precum și ultimele nu au un proprietar.

Mai mult decât atât, construcțiile de pe terenurile date sunt într-o stare

deplorabilă, iar pentru atragerea unui venit în bugetul local și reconstrucția după

posibilitate a construcțiilor, pentru a le proteja de furt și de deteriorare, ca o condiție

a administrației publice locale către SRL ,,Microstroiplus” pentru darea în arendă a

terenurilor, a fost ca construcțiile să fie renovate după posibilități și să fie conectate

terenurile cu energie electrică, inclusiv crearea locurilor de muncă pentru locuitorii

satului Zăluceni, raionul Florești.

A accentuat că entitatea juridică SRL ,,Microstroiplus” a fost de acord cu

asemenea condiții și la 1 iulie 2020 între Primăria satului Zăluceni, raionul Florești și

SRL ,,Microstroiplus” a fost încheiat contractul de arendă a terenurilor cu numerele

cadastrale xxxxx, cu suprafața de 1,3489 ha și terenul aferent cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,2601 ha.

La calcularea plății de arendă a terenurilor sus-menționate a fost aplicat

coeficientul maxim, în corespundere cu prevederile Legii privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, fapt ce se

confirmă și prin raportul inspecției financiare din 7 mai 2021, în cadrul căruia s-a

stabilit supraplată la bugetul local de 15 773,69 lei.

A indicat că contractele încheiate la data de 1 iulie 2020, pentru o perioadă de

6 luni, au fost semnate de către dânsul în calitate de primar și administratorul

SRL ,,Microstroiplus”, Prisacari Nadejda, care este soția sa.

La încheierea contractelor de arendă, agentului economic SRL ,,Microstroiplus”

i s-a pus condiția de a investi mijloace bănești în scopul renovării construcțiilor aflate

pe aceste terenuri.

Ulterior, după darea în arendă a terenurilor, SRL ,,Microstroiplus” a început

renovarea acestor clădiri și ulterior stabilirea locurilor de muncă a locuitorilor satului,

însă era imposibil efectuarea a careva lucrări la etapa de reconstrucție, din motiv că

nu era conectată la rețelele de energie electrică.

În acest scop, SRL ,,Microstroiplus” a solicitat conectarea terenului cu energie

electrică și în toamna anului 2020 primarul a solicitat SA ,,Red Nord” instalarea

energiei electrice pe terenul aferent cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

3

1,3489 ha și terenul aferent cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,2601 ha,

necunoscând cu certitudine metoda de instalare a energiei electrice.

Prin urmare, a fost efectuat un proiect de instalare a energiei electrice, în urma

căruia a fost instalată energia electrică, iar cheltuielile de proiectare și instalare a

energiei electrice au fost suportate exclusiv de către SRL ,,Microstroiplus”, adică

administrația publică locală nu a avut careva cheltuieli, doar venituri.

Ulterior, la începutul anului 2021, în adresa primăriei satului Zăluceni a parvenit

cererea de la SRL ,,Microstroiplus” prin care a solicitat darea în arendă a terenurilor

cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx pe un termen de 12 luni.

Astfel, contractele de arendă au fost încheiate la 16 martie 2021, pentru o

perioadă de 12 luni, și anume până la data de 31 decembrie 2021, care au fost semnate

de către viceprimarul satului Zăluceni, Bunescu Victor și administratorul SRL

,,Microstroiplus”, Țîbuleac Ina.

La momentul de față entitatea juridică SRL ,,Microstroiplus” a restabilit

depozitul și a reconstruit serele aflate pe aceste terenuri în proporție de 95%.

De altfel, plata de arendă a fost achitată integral, conform borderoului de calcul

prezentat de către specialiștii Primăriei Zăluceni.

A remarcat că în cadrul efectuării controlului de către inspecția financiară,

inspectorul nu a reacționat la informația că terenul cu suprafața de 0,2601 ha, pe care

se aflau atelierele și spațiile de păstrare a tehnicii agricole ale fostului colhoz, timp de

15 ani a fost deținut fără acte permisive de către Cojocaru Valentin, ultimul neachitând

plata de arendă a terenului proprietate publică pe care se afla construcțiile rămase de

la colhoz. Pentru folosirea acestui teren, primăria nu a încasat timp de 15 ani niciun

leu pe motiv că a existat conflictul de interese nesoluționat și neconstatat de către

inspecția financiară.

Totodată, în raportul inspecției financiare se indică că terenul ,,complex” se

folosește de către SRL ,,Microstroiplus”, fără decizia consiliului local, cu achitarea

supraplății pentru utilizarea terenului.

Având în vedere faptul că nu se cunoștea cine era proprietarul acestor terenuri,

inclusiv și faptul că anterior au fost date în arendă aceste terenuri fără decizia

Consiliului local Zăluceni, în acest context cererile care au parvenit de la

SRL ,,Microstroiplus” nu au fost examinate în cadrul ședințelor consiliului și nu au

fost emise careva decizii în acest sens, deoarece terenurile sus-indicate au fost date în

arendă pe o perioadă scurtă de timp, de până la 1 an.

De altfel, alte cereri în adresa primăriei satului Zăluceni privind solicitarea dării

în arendă a terenurilor în cauză, nu au parvenit.

A mai precizat că prin darea în arendă a terenurilor sus indicate, primăria a

urmărit scopul de a acumula venituri la bugetul local și totodată renovarea bunurilor

care sunt amplasate pe aceste terenuri și crearea locurilor de muncă.

La momentul actual Primăria Zăluceni este în proces de înregistrare a terenurilor

respective în proprietatea APL, după care urmează organizarea și desfășurarea

licitației publice de dare în arendă.

A conchis că prin acțiunile sale nu a comis careva încălcări în legătură cu darea

în arendă a acestor terenuri, din motiv că nu a avut vreun interes material în urma

tranzacției date, deoarece mijloacele bănești în urma dării în arendă au fost transferate

în bugetul primăriei, precum și nu a avut interes personal în urma cazului dat, în pofida

4

faptului că soția dânsului, Prisacari Nadejda, în acea perioadă de timp administra

SRL ,,Microstroiplus”, iar dânsul a dorit ca patrimoniul care a rămas la cota valorică

să nu fie distrus și furat, inclusiv și să organizeze ca mai mulți locuitori ai satului să

fie implicați în muncă oficial, care vor achita impozite și vor primi un salariu stabil.

Prin urmare, și-a asumat asemenea decizii, doar pentru comunitate și pentru a

păstra patrimoniul persoanelor care au cotă valorică la construcțiile care au mai rămas

de la fostul colhoz CAP ,,Valea Zăluceni”.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 10, 17, 20, 21, 39, 189, 191,

206 alin. (1) lit. a), 209, 211, 212, 219, 221, 224 Cod administrativ, art. 5, 38, 85, 206

Cod de procedură civilă, art. 36, 38 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016.

A solicitat anularea Actului de constatare nr. 345/22 din 28 octombrie 2021, prin

care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut prevederile art. 2, 12,

14 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016, care reglementează aspectele ce țin de categoriile conflictelor de interese și

modul de declarare a acestora, modul de soluționare a conflictului de interese real.

Cu referire la normele citate, prima instanță a remarcat că în perioada în care

Prisacari Stepan deținea funcția de primar al satului Zăluceni, raionul Florești, acesta

din urmă, la data de 1 iulie 2020 a semnat din numele Primăriei satului Zăluceni,

raionul Florești, în calitate de arendator, cu SRL „Microstroiplus”, prin intermediul

administratorului Prisacari Nadejda, în calitate de arendaș, contractele f/n de arendă a

terenurilor agricole, și anume: terenul agricol cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața

totală de 1,3489 ha, cu plata de arendă anuală în mărime de 1 361,31 lei, situat în

extravilanul satului Zăluceni, raionul Florești și terenul agricol cu nr. cadastral xxxxx,

cu suprafața totală de 0,2601 ha, cu plata de arendă anuală în mărime de 8 399,71 lei,

situat în extravilanul satului Zăluceni, raionul Florești.

Prin urmare, prima instanță a conchis că încheierea contractului cu persoana cu

care reclamantul se află în relații apropiate, reprezintă situația de conflict de interese,

or, reclamantul a eșuat să demonstreze că la încheierea acestora nu a urmărit careva

interese personale fie materiale, fie nemateriale.

La 9 ianuarie 2023, Prisacari Stepan, reprezentat de avocatul Mocanu Victor a

depus recurs împotriva hotărârii din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar

la data de 10 martie 2023 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanțe,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate normele de drept

material și procedural.

În susținerea recursului a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea

de chemare în judecată.

A mai remarcat că prima instanța neîntemeiat a dispus examinarea cauzei în lipsa

sa și a reprezentantului său, aflându-se în imposibilitate de a se prezenta în ședința de

judecată, fiind depusă cererea de amânare în acest sens.

A accentuat că cauza nu a fost cercetată complet și obiectiv sub toate aspectele.

5

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din

15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de fond în alt complet de judecată.

Prin referința din 23 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat

respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 15 decembrie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 19 decembrie 2022, iar hotărârea

motivată ce se solicită a fi casată, la data de 8 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrase din poșta electronică (f. d. 92-93). Astfel, recursul depus la 9 ianuarie 2023 și

motivarea recursului prezentată la data de 10 martie 2023, sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Prisacari Stepan, reprezentat

de avocatul Mocanu Victor, în raport cu materialele cauzei, completul Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție reține că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de

drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare

în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

6

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Într-o altă ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție apreciază critic

susținerea recurentului Prisacari Stepan, reprezentat de avocatul Mocanu Victor din

cererea de recurs, precum că prima instanța neîntemeiat a dispus examinarea cauzei

în lipsa sa și a reprezentantului său, aflându-se în imposibilitate de a se prezenta în

ședința de judecată, fiind depusă cererea de amânare în acest sens.

Aici, completul Curții Supreme de Justiție reține faptul că în instanța de fond

Prisacari Stepan a fost reprezentat de către avocatul Mocanu Victor, a cărui cererea

de amânare a ședinței de judecată a fost respinsă pe motivul că a fost a cincea ședință

de judecată, iar procedura citării legale a fost respectată în privința tuturor

participanților la proces (f. d. 78).

Mai mult, potrivit materialelor cauzei, anterior ședința de judecată din

8 septembrie 2022 a fost amânată la cererea avocatului Mocanu Victor în interesele

lui Prisacari Stepan (f. d. 63-64), or prin prisma art. 195 Cod administrativ raportat la

art. 206 alin. (5) Cod de procedură civilă, la solicitarea întemeiată a participantului la

proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu

neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Prisacari Stepan, reprezentat de

avocatul Mocanu Victor.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Prisacari Stepan, reprezentat de avocatul Mocanu Victor, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

8