3ra-1267/22 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1267/22 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosar nr. 3ra-1267/22 (2-21049964-01-3ra-16122022)
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – L. Holevițcaia
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
Î N C H E I E R E
17 mai 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului declarat de Agenția Națională pentru
Siguranța Alimentelor,
în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Niculiță Ion
împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la anularea
Ordinului nr.1233p din 02 martie 2021 al Agenției Naționale pentru Siguranța
Alimentelor de aplicare a sancțiunii disciplinare cu privire la destituirea din funcția
publică și restabilirea în funcția de inspector principal ANSA, Postul de inspecție la
frontieră Tudora-Starokazacie; încasarea prejudiciului moral în mărime de un salariu
mediu lunar, conform art. 90 alin. (3) din Codul muncii; încasarea cheltuielilor
judiciare pentru asistență juridică în mărime de 9000 lei,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admisă cererea de apel depusă de Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentelor, casată hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, fiind pronunțată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 05 aprilie 2021, Niculiță Ion a depus o acțiune în contencios administrativ
împotriva Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, solicitând anularea
actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin Ordinul cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare nr.1233p din 02 martie 2021 al Agenției Naționale
pentru Siguranța Alimentelor s-a dispus aplicarea față de Niculiță Ion, inspector
principal, Postul de inspecție la frontieră Tudora - Starokazacie, sancțiunea
disciplinară - destituirea din funcția publică, începând cu data de 02 martie 2021.
1
Conform temeiului de fapt indicat, s-a menționat că “obiectul abaterii îl
reprezintă faptele în legătură cu munca salariatului, care constau în acțiunile și
inacțiunile săvârșite cu vinovăție de către Niculiță Ion, inspector principal, postul de
inspecție la frontiera Tudora – Starokazacie, și anume că a încălcat normele de
conduită profesională, a admis spre import produse fără a fi supuse controlului fizic,
precum și documentar conform prevederilor legale”.
Reclamantul consideră că ordinul nr.1233p din 02 martie 2021 cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare, emis de angajator, este ilegal și neîntemeiat din mai
multe considerente.
Niculiță Ion a explicat că este angajat la ANSA din anul 2009, îndeplinindu-și
în mod conștiincios obligațiunile funcționale pe toată perioada de activitate. Pe tot
parcursul activității față de el nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare, dimpotrivă
acesta a fost premiat în diferite situații pentru activitatea eficientă prestată, având în
vedere performanțele individuale și colective.
Potrivit reclamantului, Ordinul nr.1233p din 02 martie 2021, a fost emis cu
încălcarea prevederilor legislației muncii și a actelor normative speciale ce
reglementează relațiile de muncă.
Suplimentar, reclamantul a relatat că, la 20 ianuarie 2021, la solicitarea
superiorilor săi, a depus o explicație adresată Șefului DCI ANSA, dlui Alexandru
Donica, prin care a descris circumstanțele de fapt și acțiunile care au fost efectuate
de ultimul, legate de procedurile de verificare a autocamionului cu un lot de mărfuri,
procedură efectuată la 14 decembrie 2020. În contextul explicației, reclamantul a
recunoscut instantaneu că din anumite circumstanțe nu a verificat autocamionul
implicit în totalitate, invocând, în acest sens, lipsa posibilității fizice de efectuare a
verificării totale a autocamionului. Aceste circumstanțe au fost inserate în explicația
nemijlocită.
Din cele relatate se determină clar că circumstanțele de fapt ale încălcării
disciplinei muncii au fost constatate de către administrația ANSA la 20 ianuarie
2021, ziua în care acesta a depus explicația.
Pârâta a omis termenul legal de o lună cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare, fapt care expres este prevăzut de art. 59 alin. (3) din Legea nr.158 din
04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cu
următorul cuprins: ”Sancțiunea disciplinară, cu excepția celei specificate la art. 58
lit. a), nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după
audierea echitabilă a funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen
de cel mult o lună de la data constatării abaterii.”
Prevederile respective sunt coroborate și cu alin. (1) art. 209 din Codul muncii,
care prevede că: “Sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după
constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua constatării ei,
fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în
concediul de studii sau în concediul medical.”
În această perioadă reclamantului, în conformitate cu Ordinul ANSA, i-a fost
acordat concediul ordinar anual pe un termen de 8 zile calendaristice pe perioada de
07 februarie 2021 – 14 februarie 2021, inclusiv.
Totodată, reclamantul consideră că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 59
alin. (31) Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, potrivit căruia curgerea termenelor specificate la alin. (2) și
(3) se suspendă pe perioada aflării funcționarului în concediu de odihnă anual.
2
În concluzie, urmare a unui exercițiu mathematic, se constată clar că termenul
limită de aplicare a sancțiunii disciplinare față de reclamant, urma să fie data de 20
februarie 2021 plus 8 zile de concediu, în rezultat termenul limită de aplicare a
sancțiunii disciplinare urma să fie data de 28 februarie 2021, iar având în vedere că
28 februarie 2021 a fost zi nelucrătoare (duminică), ordinul privind aplicarea
sancțiunii disciplinare urma să fi emis nu mai târziu de 01 martie 2021.
Astfel, în cazul în care ANSA a emis Ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare
la 02 martie 2021, acesta este considerat emis peste termenul legal prevăzut de art.
59 alin. (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, respectiv, este unul ilegal și atrage după sine nulitatea
acestuia.
Un alt aspect important în vederea aplicării viciate a sancțiunii disciplinare față
de reclamant în conformitate cu Ordinul 1233p din 02 martie 2021, constituie faptul
că aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de destituire din funcția publică este
exagerată și inechitabilă. Pârâta nu a respectat prevederile alin. (10) art. 59 din Legea
nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
care prevede că la individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele
și gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită,
de comportamentul funcționarului public în timpul serviciului, precum și de
existența altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.
Astfel, potrivit cererii de chemare în judecată, în cadrul procedurii de aplicare a
sancțiunii disciplinare reclamantul și-a recunoscut instantaneu vinovăția, a dat
dovadă de un comportament adecvat (inclusiv pe tot parcursul îndeplinirii
serviciului, nu a avut anterior aplicate sancțiuni disciplinare), fapt care evident nu
îndreptățește decizia administrației ANSA cu privire la faptul aplicării față de
Niculița Ion a celei mai dure sancțiuni disciplinare de destituire din funcție.
De asemenea, nu s-a ținut cont de faptul că față de reclamant anterior nu au fost
aplicate alte sancțiuni.
Aceste circumstanțe au fost luate în considerație în Raportul privind desfășurarea
anchetei de serviciu întocmit la 04 februarie 2021, în care, cu titlu de propunere, se
invocă aplicarea față de reclamant a sancțiunii disciplinare sub formă de “mustrare”,
însă pârâta a ignorat cu vehemență aceste circumstanțe.
Respectiv, cele menționate supra atrag nulitatea Ordinului nr.1233p din 02
martie 2021 al Agenției Naționale Pentru Siguranța Alimentelor.
La 01 martie 2021, reclamantul s-a adresat față de conducerea ANSA cu cerere,
solicitând acordarea concediului suplimentar plătit pentru îngrijirea copilului în
vârstă de la 3 la 6 ani. Drept temei a înaintării cererii a servit faptul că reclamantul
are la întreținere și educație un copil minor în vârstă de peste 3 ani, acest fapt fiind
confirmat prin Certificatul de naștere a copilului minor XXXXXXXX (data nașterii
XXXXXX). Reclamantul a explicat că a ajuns la concluzia înaintării cererii
respective, având la bază mai multe cauze, prioritară fiind cea impusă de situația
pandemică și restricțiile stabilite de autorități. Astfel, având în vedere că la zi copiii
nu puteau frecventa grădinițe, reclamantul a hotărât să dedice timpul copilului său.
Un alt motiv a fost desfășurarea anchetei de serviciu, reclamantul fiind în stare de
așteptare și afectat la nivel psiho-emoțional.
La momentul înaintării cererii cu privire la acordarea concediului suplimentar
plătit pentru îngrijirea copilului, reclamantul nu cunoștea și nici nu putea să cunoască
3
despre intențiile administrației ANSA cu privire la faptul destituirii sale din funcție,
știind că va fi sancționat cu mustrare.
Prin urmare, fără a se expune asupra cererii înaintate, ignorând înaintarea ei,
pârâta a doua zi a decis destituirea din funcție a reclamantului prin Ordinul contestat.
Acțiunile și atitudinea de ignoranță a administrației ANSA provoacă mari semne de
întrebare asupra obiectivității și temeiniciei emiterii Ordinului nr.1233p din 02
martie 2021. Se creează senzația că anume înaintarea cererii de acordare a
concediului pentru îngrijirea copilului minor a stat la baza emiterii Ordinului
respectiv, această concluzie se deduce și din circumstanțele în care Ordinul a fost
emis peste termenul legal în care acesta urma să fie emis.
Mai mult, abia la 30 martie 2021, prin intermediul poștei, de către reclamant a
fost recepționată informația din numele administrației ANSA cu privire la motivele
refuzului acordării concediului pentru îngrijirea copilului. Din argumentul de bază
invocat s-a reținut că “cererea de suspendare a raporturilor de serviciu se depune în
scris cu cel puțin 5 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită
suspendarea”.
În acest context, reclamantul a menționat că argumentele întârziate aduse de
pârâtă nu au nicio logică și substrat juridic. Or, Niculița Ion nu putea să cunoască
anticipat despre decizia pârâtei cu privire la destituirea sa din funcție. În mod
rațional, administrația ANSA urma instantaneu să reacționeze la cererea
reclamantului și în cazul în care existau circumstanțe obiective de refuz în acordarea
concediului pentru îngrijirea copilului, reclamantul urma să fie informat despre
intenția angajatorului de a rezilia în mod unilateral raporturile de serviciu, iar
argumentul precum că reclamantul nu a anticipat cererea cu 5 zile înainte de
concediere, îl consideră lipsit de logică.
Astfel, reclamantul a conchis că administrația Agenției Naționale Pentru
Siguranța Alimentelor a admis un șir de încălcări a legislației în vigoare, acționând
nechibzuit și într-un mod grabnic, având drept scop înlăturarea reclamantului de la
serviciu.
Considerând ca fiind aplicabile prevederile art. 54, 58, 59 ale Legii nr. 158 din
04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,
reclamantul a menționat că a fost pus în situație inechitabilă în procesul de aplicare
a sancțiunii disciplinare, fapt care evident contravine principiilor stabilite de art. 5
al Legii nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, care prevede că serviciul public se bazează pe principiile
egalității și nondiscriminării, legalității, profesionalismului, transparenței,
imparțialității, independenței, responsabilității, stabilității și loialității.
Potrivit art. 76 al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public, dispozițiile prezentei legi se completează cu
prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept comune civile,
administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației
speciale care reglementează activitatea funcționarilor publici.
Respectiv, potrivit art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o
altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă
prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței
de judecată.
În stipulările art. 90, 330 din Codul muncii este prevăzută răspunderea
angajatorului pentru eliberarea nelegitimă din serviciu prin repararea prejudiciului,
4
care constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de
absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al
salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare
legate de contestarea eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de
judecată etc.); compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Mărimea
reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se
cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un
salariu mediu lunar al salariatului.
Faptul că reclamantul a suferit un prejudiciu moral în sensul aplicării față de
ultimul a unei proceduri ilegale, este evident, având în vedere că ultimul și-a dedicat
toată cariera profesională în domeniul de securitate a alimentelor, acesta are suferințe
și suportă un stres accentuat în acest sens.
Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr.1233p din
02 martie 2021 al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la
aplicarea sancțiunilor disciplinare de destituire din funcția publică a lui Niculiță Ion
și restabilirea lui în funcția de inspector principal ANSA, Postul de inspecție la
frontieră Tudora-Starokazacie; obligarea Agenției Naționale pentru Siguranța
Alimentelor să accepte cererea reclamantului cu privire la acordarea concediului
neplătit pentru îngrijirea copilului; achitarea din contul pârâtei în folosul lui Niculiță
Ion a prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu lunar, conform art. 90 alin.
(3) din Codul muncii; încasarea de la pârâtă a cheltuielilor judiciare pentru asistență
juridică conform documentelor confirmative în mărime de 9000 lei.
Prin încheierea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Niculiță Ion în partea pretenției
privind încasarea prejudiciului moral (f.d. 125-126), încheierea devenind irevocabilă
prin necontestare.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Niculiță Ion, fiind
anulat actul administrativ individual defavorabil – Ordinul nr.1233p din 02 martie
2021 “Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, prin care lui Niculița Ion i s-a
aplicat sancțiunea disciplinară – destituirea din funcția publică, începând cu 02
martie 2021, fiind dispusă aplicarea lui Niculiță Ion a sancțiunii disciplinare –
mustrare, cu obligarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să emită un
act administrativ individual favorabil de restabilire a reclamatului Niculiță Ion în
funcția deținută și de achitare în folosul reclamantului Niculiță Ion a salariului mediu
lunar pentru absența forțată de la muncă începând cu data eliberării ilegale din
funcție – 02 martie 2021 până la data restabilirii efective în funcție. Totodată, s-a
dispus încasarea din contul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în
beneficiul lui Niculiță Ion a sumei de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de asistență juridică.
În rest, cerința de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, a fost respinsă (f.d.
127).
Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel depusă de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, casată
hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind
pronunțată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii. S-a anulat Ordinul nr.1233p
din 02 martie 2021 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, prin care lui
Niculiță Ion i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – destituirea din funcția publică,
începând cu 02 martie 2021. S-a încasat din contul Agenției Naționale pentru
5
Siguranța Alimentelor în beneficiul lui Niculiță Ion suma de 5000 (cinci mii) lei cu
titlu de asistență juridică. În rest, cererea privind compensarea cheltuielilor de
asistență juridică, s-a respins.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit ordinului contestat,
emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, intimatul a fost învinuit de
„încălcarea normelor de conduită profesională, admiterea spre import a produselor
fără a fi supuse controlului fizic, cum și documentar, conform prevederilor legale.”
În decizia contestată nu s-au specificat motivele ce ar justifica aprecierea gravității
faptelor imputate intimatului, inclusiv în raport cu argumentele invocate de acesta
referitoare la încălcările comise în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, în scopul
determinării gravității faptelor imputate, necesar în vederea aplicării unei sancțiuni
disciplinare juste și echitabile.
În această conjunctură, instanța de apel a apreciat că aplicarea față de intimat de
către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a celei mai aspre sancțiuni din
lista celor prevăzute de lege și în lipsa în textul deciziei emise a motivelor referitoare
la temeiurile aplicării în acest mod a dreptului discreționar al autorității emitente,
este contrară exigențelor legale.
Din aceleași considerente, instanța a apreciat decizia contestată ca fiind una
disproporționată referitor la raportul dintre faptele imputate intimatului și sancțiunea
aplicată în consecință, depășind vădit scopul urmărit de lege, în contextul în care
aplicarea celei mai aspre sancțiuni trebuie să fie precedată, potrivit cadrului legal
pertinent și principiilor enumerate, de o analiză multiaspectuală a cazului de către
autoritatea abilitată și de oferire unei expuneri certe și fără echivoc referitoare la
motivele ce au determinat autoritatea emitentă să constate întinderea caracterului
grav al faptelor incriminate persoanei, condiție ce nu a fost respectată în speță. Or,
limitarea autorității emitente la determinarea circumstanțelor cazului, expunerea
normelor și a încălcărilor constatate în lipsa elementelor sus-menționate, a fost
apreciată de instanța de apel, ca fiind ilicită și nejustificată.
În aceeași ordine de idei, în condițiile în care sancțiunea aplicată prin actele
contestate instituie o interdicție pentru intimat de a activa în cadrul ANSA, Colegiul
a conchis că sancțiunea aplicată constituie o ingerință în drepturile intimatului, ce
trebuie să corespundă cerințelor legale, inclusiv cerințelor aplicate de CtEDO,
componente ale regulii triplului test ce justifică ingerința (cauzele Kommersant
Moldovy împotriva Moldovei, W. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Olsson
împotriva Suediei, Gnahore împotriva Franței, S.C. Antares Transport – S.A. și S.C.
Transroby – S.R.L. împotriva României, Sporrong împotriva Suediei, Lithgow
împotriva Regantului Unit al Marii Britanii, etc.), și anume: - să fie prevăzută de
lege; - să urmărească un scop legitim; - să fie necesară într-o societate democratică.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că în cazul dat sancțiunea disciplinară
în forma de destituire din funcția publică, este prevăzută de lege, însă aplicarea
acesteia este limitată de întrunirea condițiilor expres și exhaustiv stabilite de lege,
inadvertențele expuse supra denotând neîncadrarea deciziei contestate în aceste
condiții, instanța de contencios administrativ fiind lipsită de dreptul de a extinde
constatările făcute de autoritatea emitentă sau de a încadra faptele constatate de
aceasta în cerințele legii, temei ce este suficient deja pentru a constata
necorespunderea deciziei contestate cerințelor specificate supra.
Totuși, instanța de apel a conchis că în contextul deciziei contestate nu poate fi
dedus nici scopul sancțiunii disciplinare aplicate, celui urmărit de lege, nici
6
necesitatea aplicării acesteia în raport cu încălcările imputate intimatului. Or, simpla
mențiune că autoritatea emitentă a aplicat sancțiunea disciplinară proporțional celor
comise de intimat, este insuficientă pentru a constata realizarea de către emitent a
unei analize corespunzătoare a acestor aspecte și a justifica aplicarea sancțiunii
disciplinare celei mai aspre, din cele prevăzute de lege.
În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a constatat că Ordinul nr.1233p din 02
martie 2021 al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor privind aplicarea
sancțiunii disciplinare cu privire la destituirea din funcția publică a lui Niculiță Ion,
deși este emis de autoritatea abilitată, nu corespunde altor cerințe ce rezidă din lege
pentru a justifica soluția adoptată, și astfel, decizia este pasibilă de a fi anulată.
Referitor la pretenția reclamantului privind restabilirea în funcția de inspector
principal ANSA, Postul de inspecție la frontieră Tudora-Starokazacie, instanța de
apel a reținut prevederile art. 228 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit căruia
actul administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanța de judecată
nu produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul emiterii
lui. Anularea actului de destituire din funcție aduce părțile în poziția inițială, adică
până la emiterea acestuia, fapt care înseamnă și restabilirea reclamantului în funcția
deținută.
Din considerentele enunțate, instanța a apreciat ca fiind nefondate argumentele
invocate de intimat, în condițiile în care acestea nu combat constatările expuse supra,
celelalte nefiind determinante în acest context.
De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca neîntemeiată concluzia
instanței de fond de a dispune aplicarea reclamantului a unei alte sancțiuni
disciplinare mai blânde. Or, art. 59 alin. (1) din Legea nr. 158/2008 stabilește expres
că sancțiunea disciplinară se aplică de către persoana/organul care are competența
legală de numire în funcție, instanța neavând competența de a modifica prin hotărâre
judecătorească sancțiunea disciplinară.
Referitor la cerința reclamantului privind obligarea Agenției Naționale pentru
Siguranța Alimentelor să accepte cererea reclamantului cu privire la acordarea
concediului neplătit pentru îngrijirea copilului, instanța de apel a conchis că, în urma
efectuării controlului judecătoresc și anulării Ordinului nr.1233p din 02 martie 2021
al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la destituirea din
funcția publică, reclamantul Niculiță Ion este în drept să formuleze o altă cerere în
acest sens. Iar, în caz de dezacord cu soluția autorității publice pe marginea cererii
respective, ar avea posibilitatea s-o conteste în ordinea stabilită de lege.
Cu referire la pretenția reclamantului de încasare a prejudiciului moral conform
art. 90 alin. (3) din Codul muncii, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că pretenția
nominalizată a fost declarată inadmisibilă prin încheierea din 10 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, încheierea nefiind contestată de reclamant.
Iar, aceste circumstanțe se apreciază de instanța de judecată ca exprimare a acordului
tacit al reclamantului cu soluția instanței de judecată pe marginea cerinței de încasare
a prejudiciului moral, încheierea devenind irevocabilă prin necontestare.
Cererea reclamantului privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 9 000 lei, instanța de apel a considerat-o parțial întemeiată și a admis-o
în parte.
La 28 septembrie 2022, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău. Ulterior, la 30 decembrie 2022, Agenția Națională pentru Siguranța
7
Alimentelor a depus recurs motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a
acțiunii.
În motivarea cererii de recurs s-a invocat că temeiul de fapt al sancțiunii
disciplinare aplicate lui Niculiță Ion, inspector principal din cadrul Postului de
inspecție la frontieră Tudora-Starokazacie, sunt abaterile admise în legătură cu
munca acestuia, ce au constat în acțiunile și inacțiunile săvârșite cu vinovăție, cu
încălcarea normelor de conduită profesională ce se referă la admiterea spre import
fără a fi supuse controlului fizic și documentar a produselor de către SRL
“ANRUAD”.
Despre lotul de hrișcă, ce nu a fost supus controlului vamal, s-a aflat ca urmare a
efectuării controlului inopinat la depozitul SRL “ANRUAD” în baza delegației de
control nr.DL-ANSA-2021-DSCPAON din 19 ianuarie 2021. Ca urmare a analizei
actelor de la fața locului la persoana juridică nominalizată, s-a constatat că lotul de
hrișcă în cantitate de 800 kg, importat la 15 decembrie 2020, nu a fost supus
controlului vamal de către Niculiță Ion. Această cantitate a fost nimicită, fapt ce se
confirmă prin procesul-verbal de control, iar restul cantității de hrișcă a fost admisă
spre comercializare în magazine, care ulterior a ajuns în consum, aceasta fiind o
încălcare foarte gravă admisă de către Niculiță Ion, în calitate de inspector din cadrul
Postului de inspecție la frontieră.
S-a precizat că, în temeiul Ordinului directorului general al Agenției Naționale
pentru Siguranța Alimentelor nr. 430 din 30 noiembrie 2020 cu privire la
intensificarea controalelor asupra loturilor de hrișcă și produselor derivate din
acestea importate, hrișcă urma a fi supusă unui control riguros de către inspectorii
Agenției, și anume cu o periodicitate de 100% din loturile importate cu introducerea
proceselor-verbale de prelevare a probelor (cu prezentarea rapoartelor de încercări
la conținutul de reziduuri de glifosat) în sistemul informațional de Management al
Laboratoarelor (LIMS), iar conform pct. 5 sbp. 3 din ordinul precitat, este de
competența inspectorului Postului de inspecție la frontieră, informarea despre
fiecare probă prelevată de hrișcă cu prezentarea proceselor-verbale de prelevare a
probelor acestora. În caz contrar, marfa importată e interzisă spre comercializare.
Recurenta a menționat că, conținutul de reziduuri de glifosat rezultă a fi un
erbicid, care odată administrat în organism, provoacă afecțiuni oncologice,
cancerigene, iar în urma acumulării lui în organism, erbicidul are un efect negativ
asupra vieții și sănătății oamenilor.
Astfel, în cadrul anchetei de serviciu, s-a stabilit un decalaj semnificativ între
cantitatea supusă controlului de către Ion Niculița, anume 2750 kg, și cantitatea
înregistrată în registru, respectiv 6 tone. Totodată, conform datelor din registru,
pentru lotul suspus controlului s-a încasat suma de 320 lei, corespunzător de 5-10
tone, în conformitate cu anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 90/2019 cu privire la
aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția
Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor
prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea.
Astfel, în cadrul anchetei desfășurate de către comisia de disciplină, intimatul
Niculița Ion a fost audiat, iar aceasta a recunoscut că a admis mărfuri despre care nu
a cunoscut la transportarea în cupaj, deoarece fizic nu a avut posibilitatea să
inspecteze totalitatea mărfurilor din camion. Aceste încălcări au fost calificate de
8
către comisia de disciplină ca fiind foarte grave, or prin acțiunile acestuia a pus în
pericol viața și sănătatea consumatorilor.
Suplimentar s-a atras atenția asupra faptului că, Comisia de disciplină este o
structură deliberativă, fară personalitate juridică, independentă în exercitarea
atribuțiilor ce îi revin, care are competența de a asigura cercetarea, atunci când este
sesizată, a faptelor funcționarilor publici considerate a fi abateri disciplinare și de a
propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz. Toate
deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, cu
excepția propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancțiunii disciplinare, care
se adoptă prin votul majorității membrilor din care este compusă comisia de
disciplină.
Respectiv, ca urmare a acțiunilor/inacțiunilor lui Ion Niculiță, s-a constatat de
către membrii comisiei că a fost comisă abaterea disciplinară prevăzută la art. 57 lit.
h) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, ce prevede încălcarea normelor de conduită a funcționarului public și lit. j),
ce prevede încălcarea normelor referitoare la obligații și restricții stabilite prin Legea
nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind
propusă aplicarea sancțiunii disciplinare proporțională celor comise de intimat, în
conformitate cu prevederile art. 58 lit. g) din Legea nr. 158/2008 - destituirea din
funcție, or admiterea spre vânzare a lotului de hrișcă, contaminată cu glifosat, care
eventual nu a fost verificată și supusă probelor de laborator, este un pericol direct
asupra vieții și sănătății consumatorilor.
Comisia de disciplină a Agenției a identificat toate circumstanțele aferente
abaterii disciplinare săvârșite de intimat, fiind expuse exhaustiv în Raportul privind
desfășurarea anchetei de serviciu pe marginea cercetării sesizării nr.C-19/21 și în
procesul-verbal nr. 9 al ședinței Comisiei de disciplină a Agenției din 19 februarie
2021.
Prin Raportul din 04 februarie 2021, secretarul Comiei de disciplină a propus
Comisiei de disciplină examinarea abaterilor admise de către Niculița Ion, fiind
propusă aplicarea sancțiunii disciplinare - mustrare. Mai mult, prin procesul-verbal
nr. 9 al ședinței Comisiei de disciplină a Agenției din 19 februarie 2021, s-a ajuns la
concluzia de aplica lui Niculița Ion o sancțiune disciplinară mai aspră - destituire.
Astfel, recurenta a precizat că, în condițiile în care agentul public, Niculiță Ion,
căruia i-au fost delegate atribuții exhaustiv-limitative ce se referă la protecția
Republici Moldova de produse periculoase pentru viața și sănătatea consumatorilor,
ultimul avea obligația (inclusiv morală) de a întreprinde toate măsurile ce se impun
cu privire reținerea acestora și, după caz, returnarea în țara de origine.
Faptul că dreptul discreționar și principiul proporționalității sancțiunii
disciplinare nu au fost reflectate în actul administrativ individual defavorabil, se
datorează recunoașterii de către intimatul Niculiță Ion a abaterilor disciplinare
admise de către acesta.
La 05 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copiile cererii de
recurs intimatului Niculiță Ion și avocatului său – Țurcan Vitalie (f.d. 225).
La 13 ianuarie 2023, Niculiță Ion, prin intermediul avocatului Țurcan Vitalie,
a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia și
menținerea deciziei instanței de apel (f.d. 227-228).
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
9
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Astfel, instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 20 septembrie 2022, dispozitivul fiind notificat recurentei prin poșta
electronică la 30 septembrie 2022 (f.d. 189), iar decizia motivată – la 08 decembrie
2022 (f.d. 190).
Astfel, depunerea recursului nemotivat la 28 septembrie 2022 (f.d.192-194), cât
și motivarea acestuia prezentată la 30 decembrie 2022 (f.d. 201-217), sunt în termen.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Națională pentru
Siguranța Alimentelor, completul de judecată îl consideră drept inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-
o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de
recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului
trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești
supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri
de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
10
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul declarat de Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentelor.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de
judecată
d i s p u n e:
Recursul înaintat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva,
Judecători Ion Malanciuc,
Aliona Miron
11