3ra-25/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-25/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-25/22

2-20015716-01-3ra-29122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc și V. Negru)

ÎNCHEIERE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Anatolie Ciobanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 5 martie 2021, Anatolie Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 26 iunie 2020, a întrerupt serviciul în cadrul

Inspectoratului de Poliție Florești al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne în temeiul ordinului nr. 276 ef. din 25 iunie 2020 al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

A menționat că, în vederea obținerii dreptului la pensie angajatorul i-a eliberat

certificatul nr. 34/38-6444 din 17 iulie 2020, care confirmă vechimea în muncă de

24 ani 11 luni 03 zile.

Respectiv, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești cerere de

stabilire a pensiei, iar la 26 ianuarie 2021 a fost emisă decizia nr. 27/2021/517, prin

care i s-a refuzat în stabilirea pensiei în baza Legii 1544/1993, deoarece nu a

acumulat cel puțin 24 ani și 6 luni vechime în serviciu.

Nefiind de acord cu opinia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești, a

expediat către Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă, solicitând

anularea deciziei nr. 27/2021/517 din 26 ianuarie 2021 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Florești (Oficiul teritorial Florești), însă prin răspunsul nr. C-

291/21 a fost respinsă cererea prealabilă, pe motiv că certificatul eliberat de

1

Inspectoratul de Poliție Florești este eronat și neîntemeiat, ce confirmă doar perioada

de la 4 iunie 2010 până la 26 februarie 2020 cu înlesniri (1:2), iar conform pct. 7 lit.

g) și pct. 8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr. 78/1994, perioada de activitate în

izolatoarele de detenție provizorie nu cade sub incidența legii invocate.

În opinia reclamantului, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești și Casa

Națională de Asigurări Sociale au acționat ilegal și au emis soluții contrare

prevederilor legale. Or, începând cu 1 august 1998 și până la 26 iunie 2020 a activat

în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar de la 4 iunie 2010 până

la 26 iunie 2020 a activat în subdiviziunile de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de

detenție provizorie).

A subliniat că, conform certificatului nr. 34/38/6444 din 17 iunie 2020 eliberat

de Inspectoratul de Poliție Florești se constată că perioada de activitate de la 4 iunie

2010 până la 26 iunie 2020 este cu înlesniri de 2 zile pentru 1 zi de serviciu (2:1) și

confirmă vechimea în muncă de 20 ani 01 luni 14 zile. Deci, speței îi sunt aplicabile

dispozițiile hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și Legea nr. 1544 din

23 iunie 1993

Reclamantul a notat că Inspectoratul de Poliție Florești a calculat corect

vechimea totală de muncă perioada de la 4 iunie 2010 până la 26 iunie 2020 cu

înlesniri 2 zile pentru 1 zi de serviciu, ce constituie 20 ani 01 luni 14 zile, deoarece

conform ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne s-a dispus acordarea înlesnirilor două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute, și arestate în

izolatoarele de urmărire penală, care urmează a fi luate în considerare la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr.

1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de

comandă, și din trupele organelor afacerilor interne.

A punctat că Casa Națională de Asigurări Sociale n-a controlat autenticitatea

actului ce confirmă vechimea în muncă, dar a refuzat în stabilirea pensiei, punând la

îndoială legalitatea modului în care angajatorul a calculat stagiul de muncă,

împrejurare care depășește noțiunea de control al autenticității. Or, Casa Națională

de Asigurări Sociale poate verifica actele eliberate de angajator doar cu privire la

elementele de fapt, nu și cele de drept.

Așadar, reclamantul a susținut că subdiviziunile în care a activat sunt entități

destinate pentru deținerea persoanelor, care cad sub incidența reglementărilor din

pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție,

care îi conferă dreptul la stabilirea pensiei cu înlesniri.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 27/2021/517 din 26 ianuarie 2021

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești (Oficiul teritorial Florești),

2

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recunoască perioada de activitate

de la 4 iunie 2010 până la 26 iunie 2020 cu înlesniri de 2 zile pentru 1 zi de serviciu

(1:2), ce constituie 20 ani 01 luni 14 zile, efectuată în cadrul subdiviziunilor de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală și să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă în temeiul Legii nr.

1544/1993, din momentul depunerii cererii la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Florești.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia nr. 27/2021/517 din 20

ianuarie 2021 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești (Oficiul teritorial

Florești) privind refuzul stabilirii pensiei pentru vechime în muncă lui Anatolie

Ciobanu. S-a anulat răspunsul nr. C-291/21 din 19 februarie 2021 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil în privința lui Anatolie Ciobanu despre stabilirea

pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 23 decembrie 2020 în baza

certificatului nr. 34/38-6444 din 17 iulie 2020 eliberat de Inspectoratul de Poliție

Florești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

La 1 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat, iar la 18 martie 2022, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin.

(2) din Codul administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii

cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind investită cu judecarea cauzei în apel, Curtea de Apel Chișinău a stabilit

că subdiviziunea în care a activat Anatolie Ciobanu sunt entități destinate pentru

deținerea persoanelor și care cad sub incidența reglementărilor din pct. 8 lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, exercitându-

și serviciu nemijlocit în izolatoarele de urmărire penală (anterior izolatoare de

detenție provizorie), ceia ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului nr. 96 din

20 martie 2018 al Ministerului Afacerilor Interne ,,cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul

vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a

două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile

Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

Instanța de apel nu a reținut argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale

precum că perioadele de activitate a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Florești al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit.

d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care

efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în

3

izolatorul de urmărire penală au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

și anume calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 al

Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ valabil, produce efectele

juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al

apelantului cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă

un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei precum că,

prevederile pct. 8 lit. d) Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie1994 nu sunt

aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție din

cadrul Izolatorului de detenție provizorie, perioada de activitate calculată cu

înlesniri, două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1). Or,

colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor

reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje.

De asemenea, instanța de apel nu a reținut nici argumentul apelantei privind

acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor

care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu, deoarece prin izolator

de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât

acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu

influențează caracterul și statutul legal atribuit.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că hotărârea primei instanțe este una

legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele de drept material și

procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către părți, determinând

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciind corect

caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

La 12 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 25 ianuarie 2023, a fost

completat cu motivare împotriva deciziei din 5 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare,

cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia

contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară, la adoptarea acesteia, nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 octombrie 2022,iar

dispozitivul acesteia a fost notificat recurentei la 11 octombrie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică. Decizia motivată a fost notificată Casei Naționale

4

de Asigurări Sociale la data de 26 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică (f. d. 74,78).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 25 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Anatolie Ciobanu a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, Anatolie Ciobanu nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie

să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu prevederile art. 230, art. 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6