3ra-84/23 — contestarea actului administrativ

3ra-84/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-84/23

2-19100573-01-3ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și

Marcel Balagura privind anularea parțială a actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 03 iunie 2019 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Mocanu a

indicat că, la data de 16 iulie 2018 și 15 august 2018 s-a adresat către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu plângere, privind

verificarea legalității prelucrării datelor sale cu caracter personal din Registrul de

Stat al Populației la data de 23 februarie 2016, de către utilizatorul din cadrul

Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, prin vizualizarea și imprimarea

extrasului din Registrul nominalizat și transmiterea acestui înscris lui Marcel

Balagura.

Reclamantul a menționat că, prin decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019, s-a dispus lipsa încălcării

prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

1

personal în acțiunile lui Marcel Balagura, iar în privința Comisariatului de Poliție

al sectorului Râșcani, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nu s-a expus.

Reclamantul a indicat că decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019 a fost emisă cu încălcarea termenului

legal de examinare a plângerilor, prevăzut de art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Iar, în partea în care s-a dispus

lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor

cu caracter personal de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani, decizia

este nemotivată din cauză că controlul s-a efectuat incompetent, superficial și

părtinitor de către colaboratorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, din care considerente s-a emis o decizie ilegală.

Reclamantul a susținut că, prelucrarea datelor cu caracter personal din

Registrul de Stat al Populației la data de 23 februarie 2016, s-a petrecut fără temei

legal de către utilizatorul Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani și ilegal s-a

transmis terțului Marcel Balagura, extrasul din Registrul de Stat al Populației cu

numărul de înregistrare XXXXX, fapte ignorate de către reprezentantul Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Aceasta, deoarece nu a

existat vreun dosar contravențional în anul 2016, unde ar fi fost anexat un înscris

imprimat de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani la data de 23

februarie 2016 din Registrul de Stat al Populației, cu toate datele sale personale.

Reclamantul a indicat că versiunea invocată de Marcel Balagura și preluată de

reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

precum că Marcel Balagura personal a făcut în anul 2016 o copie de pe extrasul din

Registrul de Stat al Populației cu datele reclamantului, imprimat la 23 februarie

2016, din materialele unui dosar contravențional, unde avea calitate de victimă, nu

a fost dovedită prin probe și nu corespunde realității, fiind în contradicție cu art.

XXXXX, care prevede eliberarea, la solicitarea scrisă sau verbală, a copiilor de pe

alte materiale decât cele indicate la lit. e2), cu respectarea regimului informațiilor

ce constituie secret de stat, bancar, comercial, al informațiilor oficiale cu acces

limitat sau al datelor cu caracter personal, copiile eliberându-se contra unei plăți

stabilite de către Guvern, ce nu va depăși cheltuielile suportate de către agentul

constatator sau de către instanța de judecată pentru eliberarea acestora.

Reclamantul a subliniat că, anterior Marcel Balagura a declarat

reprezentantului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

că, a primit acest înscris de la avocatul său Tudor Barba, fapt ce nu poate fi reținut

ca temei legal pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, conform

prevederilor art. XXXXX Codul contravențional, deoarece această norma acordă

dreptul victimei să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe

procesul-verbal cu privire la contravenție, deciziile luate și hotărârile adoptate în

cauza respectivă, dar nu a extrasului din Registrul de Stat al Populației cu datele

sale personale.

Astfel, reclamantul Serghei Mocanu a solicitat anularea ca ilegală a deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27

mai 2019, în partea în care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din

08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, de către Marcel

Balagura.

A constata că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

încălcat prevederile art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția

2

datelor cu caracter personal și nu a emis actul administrativ în privința acțiunilor

utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind

pretinsele acțiuni ilegale de prelucrare a datelor sale cu caracter personal din

Registrul de Stat al Populației prin vizualizarea și imprimarea extrasului din

Registrul nominalizat la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel

Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să

emită decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal în privința acțiunilor utilizatorului din

cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani privind pretinsele acțiuni

ilegale de prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat

al Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la

23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura. A constata că

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a încălcat termenul

legal de 30 de zile privind examinarea plângerilor lui Serghei Mocanu din data de

16 iulie 2018 și 15 august 2018.

Prin cererea depusă la data de 21 octombrie 2020, reclamantul Serghei

Mocanu a redus cuantumul pretențiilor și a solicitat anularea ca ilegală a deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27

mai 2019, în partea prin care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133

din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal de către Marcel

Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să

emită decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal, în privința acțiunilor utilizatorului

din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind pretinsele acțiuni

ilegale de prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat

al Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la

23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura (f.d. 75).

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 91, 96-105).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160).

La data de 01 februarie 2022 Serghei Mocanu a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în

judecată depuse de Serghei Mocanu (f.d. 164-166).

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2022, a fost admis recursul depus de către

Serghei Mocanu. S-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

3

administrativ individual favorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.184-197).

Prin încheierea a Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, au fost atrași în

proces, în cauza de contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în

judecată înaintată de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, persoanele terțe: Inspectoratul General de Poliție și Marcel

Balagura.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 mai 2021 și s-a emis o

decizie nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Mocanu

Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura privind

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că extrasul din Registrul de

stat al populației eliberat pe numele lui Mocanu Serghei a fost întocmit la 23

februarie 2016, iar la data examinării de către intimat a plângerilor apelantului

termenul de stocare a datelor aferente întocmirii acestui extras era expirat, fapt

confirmat și de către Agenția Servicii Publice și Serviciul Probleme Speciale din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au informat intimatul despre

nedeținerea informațiilor aferente din cauza expirării termenului de păstrare a

acestora.

Prin urmare, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

nu a dispus de oportunitatea/discreția de a emite o altă soluție decât cea expusă în

decizia contestată, determinată de lipsa probatoriului ce ar permite adoptarea unei

alte decizii.

Referitor la pretențiile prin care s-a constatat lipsa încălcării legii privind

protecția datelor cu caracter personal de către cet. Marcel Balagura, potrivit

explicațiilor oferite intimatului de Balagura Marcel, instanța de apel a reținut că,

extrasul vizat a fost dobândit de acesta dintr-un dosar contravențional, în care avea

calitatea de victimă (materialul probatoriu acumulat de intimat necombătând aceste

declarații), fiind oferit doar instanței de judecată în vederea înlăturării neajunsurilor

admise la depunerea acțiunii împotriva apelantului.

Instanța de apel a remarcat faptul că, la materialele cauzei lipsesc probe,

acumulate de intimat sau prezentate de apelant, precum că extrasul din 23 februarie

2016 ar fi fost utilizat de Balagura Marcel în alt scop decât cel declarat și confirmat

prin înscrisurile acumulate de la instanța de judecată.

Mai mult, Balagura Marcel a avut un interes legitim de a prezenta copia

extrasului din Registrul de stat al populației din 23 februarie 2016 în instanța de

judecată pentru a demonstra domiciliului/reședința cet. Mocanu Serghei, astfel

conformându-se cerințelor instanței de judecată, fapt ce corespunde exigențelor

legale citate supra, motiv pentru care se constată lipsa în acțiunile acestuia a

încălcării legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Balagura

Marcel, fapt ce denotă că soluția intimatului, contestată de apelant, este confirmă

exigențelor legale.

Reieșind din cele învederate supra, instanța de apel a conchis că, actul

contestat a fost emis în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea

4

abilitată, conform procedurii stabilite, nefiind constatate existența vreunor abateri

la emiterea actului contestat de către intimat, motiv pentru care se constată lipsa

temeiurilor legale pentru anularea acestuia și, respectiv, pentru obligarea

intimatului de a emite o decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din

08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal în privința acțiunilor

utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani privind

pretinsele acțiuni ilegale de prelucrarea ilegală a datelor sale cu caracter personal

din Registru de stat al populației prin vizualizarea și imprimarea extrasului din

acest Registru la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel

Balagura.

La data de 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de

apel au interpretat în mod eronat legea, mai mult ca atât instanțele ierahic

inferioare nu au examinat obiectiv înscrisurile probatorii și au emis o hotărâre

judecătorească neîntemeiată.

La 02 februarie 2023 și respectiv 07 februarie 2023 Inspectoratul General al

Poliției a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

La 17 februarie 2023 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serghei Mocanu, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art.245 alin.(1).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

5

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că, termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre,

trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei

săptămâni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în

care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut

la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care

precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a

început să curgă termenul. Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta

expiră în următoarea zi lucrătoare.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că, termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată

obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme

de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare

prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

6

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Potrivit art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document

electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală.

Astfel, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004,

privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și

puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care

legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră

executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în

ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi

lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este

întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării

electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă

contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține

în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de

alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării

electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul

informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează

în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este

necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării

documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către

operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de

identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data

calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități.

Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system”

sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”

conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării

mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea

mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi

e-mailuri.

Din actele cauzei cert rezultă că, la 13 septembrie 2022 Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior

fiind expediat pentru notificare Sergiu Mocanu prin intermediul poștei electronice

7

la 23 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei. (f.d.226)

Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei din 13 septembrie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare

Materialele cauzei atestă că, la 23 septembrie 2022, Serghei Mocanu a

recepționat copia dispozitivului deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin intermediul adresei electronice.

La data de 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului nemotivat, a

început să curgă începând cu 24 septembrie 2022, ziua imediat următoare de la

data notificării recurentului a deciziei Curții de Apel Chișinău, și urma să expire la

24 octombrie 2022, ținând cont de data notificării dispozitivului deciziei instanței

de apel.

În pofida celor enunțate supra, Mocanu Serghei a depus din start recurs

motivat împotriva deciziei instanței de apel, cu încălcarea evidentă a termenului

legal de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ. Or,

termenul-limită de declarare a recursului a expirat la 24 octombrie 2022 inclusiv,

pe când recursul, deși a fost prezentat din start motivat, a fost depus la Curtea de

Apel Chișinău tocmai la 04 ianuarie 2023.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Serghei

Mocanu trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea

actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin

depunerea recursului în conformitate cu art.245 alin.(1) din Codul administrativ.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246

alin.(2) lit.d) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al lui Serghei Mocanu, care trebuia să dea

dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui

recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a

Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

8

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs

Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste

reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și

anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe

eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil,

mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă

tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu

mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea

acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu

v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că recurentul Serghei Mocanu

a cunoscut despre dispozitivul decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță,

fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea termenului prescris la

art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de Serghei Mocanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

9

d i s p u n e:

Recursul depus de Serghei Mocanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

10