3ra-84/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-84/23 2-19100573-01-3ra-24012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 29 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Maria Ghervas Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Mocanu, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 03 iunie 2019 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Mocanu a indicat că, la data de 16 iulie 2018 și 15 august 2018 s-a adresat către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu plângere, privind verificarea legalității prelucrării datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației la data de 23 februarie 2016, de către utilizatorul din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din Registrul nominalizat și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura.

Reclamantul a menționat că, prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019, s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter 1 personal în acțiunile lui Marcel Balagura, iar în privința Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu s-a expus. Reclamantul a indicat că decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019 a fost emisă cu încălcarea termenului legal de examinare a plângerilor, prevăzut de art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Iar, în partea în care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani, decizia este nemotivată din cauză că controlul s-a efectuat incompetent, superficial și părtinitor de către colaboratorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, din care considerente s-a emis o decizie ilegală. Reclamantul a susținut că, prelucrarea datelor cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației la data de 23 februarie 2016, s-a petrecut fără temei legal de către utilizatorul Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani și ilegal s-a transmis terțului Marcel Balagura, extrasul din Registrul de Stat al Populației cu numărul de înregistrare XXXXX, fapte ignorate de către reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Aceasta, deoarece nu a existat vreun dosar contravențional în anul 2016, unde ar fi fost anexat un înscris imprimat de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani la data de 23 februarie 2016 din Registrul de Stat al Populației, cu toate datele sale personale.

Reclamantul a indicat că versiunea invocată de Marcel Balagura și preluată de reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum că Marcel Balagura personal a făcut în anul 2016 o copie de pe extrasul din Registrul de Stat al Populației cu datele reclamantului, imprimat la 23 februarie 2016, din materialele unui dosar contravențional, unde avea calitate de victimă, nu a fost dovedită prin probe și nu corespunde realității, fiind în contradicție cu art. XXXXX, care prevede eliberarea, la solicitarea scrisă sau verbală, a copiilor de pe alte materiale decât cele indicate la lit. e2), cu respectarea regimului informațiilor ce constituie secret de stat, bancar, comercial, al informațiilor oficiale cu acces limitat sau al datelor cu caracter personal, copiile eliberându-se contra unei plăți stabilite de către Guvern, ce nu va depăși cheltuielile suportate de către agentul constatator sau de către instanța de judecată pentru eliberarea acestora.

Reclamantul a subliniat că, anterior Marcel Balagura a declarat reprezentantului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că, a primit acest înscris de la avocatul său Tudor Barba, fapt ce nu poate fi reținut ca temei legal pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, conform prevederilor art. XXXXX Codul contravențional, deoarece această norma acordă dreptul victimei să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal cu privire la contravenție, deciziile luate și hotărârile adoptate în cauza respectivă, dar nu a extrasului din Registrul de Stat al Populației cu datele sale personale.

Astfel, reclamantul Serghei Mocanu a solicitat anularea ca ilegală a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019, în partea în care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, de către Marcel Balagura. A constata că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a încălcat prevederile art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția 2 datelor cu caracter personal și nu a emis actul administrativ în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind pretinsele acțiuni ilegale de prelucrare a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației prin vizualizarea și imprimarea extrasului din Registrul nominalizat la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să emită decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani privind pretinsele acțiuni ilegale de prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura.

A constata că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a încălcat termenul legal de 30 de zile privind examinarea plângerilor lui Serghei Mocanu din data de 16 iulie 2018 și 15 august 2018. Prin cererea depusă la data de 21 octombrie 2020, reclamantul Serghei Mocanu a redus cuantumul pretențiilor și a solicitat anularea ca ilegală a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019, în partea prin care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal de către Marcel Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să emită decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind pretinsele acțiuni ilegale de prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura (f.d. 75). Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d.

91, 96-105). Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160). La data de 01 februarie 2022 Serghei Mocanu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată depuse de Serghei Mocanu (f.d. 164-166). Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2022, a fost admis recursul depus de către Serghei Mocanu.

S-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului 3 administrativ individual favorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.184-197).

Prin încheierea a Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, au fost atrași în proces, în cauza de contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, persoanele terțe: Inspectoratul General de Poliție și Marcel Balagura.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 mai 2021 și s-a emis o decizie nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Mocanu Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că extrasul din Registrul de stat al populației eliberat pe numele lui Mocanu Serghei a fost întocmit la 23 februarie 2016, iar la data examinării de către intimat a plângerilor apelantului termenul de stocare a datelor aferente întocmirii acestui extras era expirat, fapt confirmat și de către Agenția Servicii Publice și Serviciul Probleme Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au informat intimatul despre nedeținerea informațiilor aferente din cauza expirării termenului de păstrare a acestora. Prin urmare, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu a dispus de oportunitatea/discreția de a emite o altă soluție decât cea expusă în decizia contestată, determinată de lipsa probatoriului ce ar permite adoptarea unei alte decizii.

Referitor la pretențiile prin care s-a constatat lipsa încălcării legii privind protecția datelor cu caracter personal de către cet. Marcel Balagura, potrivit explicațiilor oferite intimatului de Balagura Marcel, instanța de apel a reținut că, extrasul vizat a fost dobândit de acesta dintr-un dosar contravențional, în care avea calitatea de victimă (materialul probatoriu acumulat de intimat necombătând aceste declarații), fiind oferit doar instanței de judecată în vederea înlăturării neajunsurilor admise la depunerea acțiunii împotriva apelantului. Instanța de apel a remarcat faptul că, la materialele cauzei lipsesc probe, acumulate de intimat sau prezentate de apelant, precum că extrasul din 23 februarie 2016 ar fi fost utilizat de Balagura Marcel în alt scop decât cel declarat și confirmat prin înscrisurile acumulate de la instanța de judecată.

Mai mult, Balagura Marcel a avut un interes legitim de a prezenta copia extrasului din Registrul de stat al populației din 23 februarie 2016 în instanța de judecată pentru a demonstra domiciliului/reședința cet. Mocanu Serghei, astfel conformându-se cerințelor instanței de judecată, fapt ce corespunde exigențelor legale citate supra, motiv pentru care se constată lipsa în acțiunile acestuia a încălcării legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Balagura Marcel, fapt ce denotă că soluția intimatului, contestată de apelant, este confirmă exigențelor legale.

Reieșind din cele învederate supra, instanța de apel a conchis că, actul contestat a fost emis în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea 4 abilitată, conform procedurii stabilite, nefiind constatate existența vreunor abateri la emiterea actului contestat de către intimat, motiv pentru care se constată lipsa temeiurilor legale pentru anularea acestuia și, respectiv, pentru obligarea intimatului de a emite o decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție sectorul Rîșcani privind pretinsele acțiuni ilegale de prelucrarea ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registru de stat al populației prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura.

La data de 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că atât instanța de fond cât și instanța de apel au interpretat în mod eronat legea, mai mult ca atât instanțele ierahic inferioare nu au examinat obiectiv înscrisurile probatorii și au emis o hotărâre judecătorească neîntemeiată. La 02 februarie 2023 și respectiv 07 februarie 2023 Inspectoratul General al Poliției a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei Mocanu ca fiind inadmisibil. La 17 februarie 2023 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei Mocanu ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serghei Mocanu, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1). Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea 5 instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că, termenul stabilit în săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. 6 Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Potrivit art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.

Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Astfel, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică.

Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege. Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat. Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.

De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Din actele cauzei cert rezultă că, la 13 septembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior fiind expediat pentru notificare Sergiu Mocanu prin intermediul poștei electronice 7 la 23 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.226) Ține de menționat că, în dispozitivul deciziei din 13 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al acesteia prevăzut de legislația în vigoare Materialele cauzei atestă că, la 23 septembrie 2022, Serghei Mocanu a recepționat copia dispozitivului deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin intermediul adresei electronice.

La data de 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea recursului nemotivat, a început să curgă începând cu 24 septembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării recurentului a deciziei Curții de Apel Chișinău, și urma să expire la 24 octombrie 2022, ținând cont de data notificării dispozitivului deciziei instanței de apel. În pofida celor enunțate supra, Mocanu Serghei a depus din start recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, cu încălcarea evidentă a termenului legal de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ.

Or, termenul-limită de declarare a recursului a expirat la 24 octombrie 2022 inclusiv, pe când recursul, deși a fost prezentat din start motivat, a fost depus la Curtea de Apel Chișinău tocmai la 04 ianuarie 2023. Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Serghei Mocanu trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art.245 alin.(1) din Codul administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al lui Serghei Mocanu, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu 8 orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că recurentul Serghei Mocanu a cunoscut despre dispozitivul decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Serghei Mocanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 9 d i s p u n e: Recursul depus de Serghei Mocanu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Maria Ghervas Mariana Pitic 10