3ra-162/22 — anularea partiala a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-162/22 — anularea partiala a actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-162/22

2-19100573-01-3ra-16022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 03 iunie 2019 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Serghei Mocanu a

indicat că, la data de 16 iulie 2018 și 15 august 2018 s-a adresat către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu plângere, privind

verificarea legalității prelucrării datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat

al Populației la data de 23 februarie 2016, de către utilizatorul din cadrul

Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, prin vizualizarea și imprimarea

1

extrasului din Registrul nominalizat și transmiterea acestui înscris lui Marcel

Balagura.

Reclamantul a menționat că, prin decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019, s-a dispus lipsa încălcării

prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

personal în acțiunile lui Marcel Balagura, iar în privința Comisariatului de Poliție al

sectorului Râșcani, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu

s-a expus.

Reclamantul a indicat că decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai 2019 a fost emisă cu încălcarea termenului

legal de examinare a plângerilor, prevăzut de art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie

2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Iar, în partea în care s-a dispus

lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor

cu caracter personal de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani, decizia

este nemotivată din cauză că controlul s-a efectuat incompetent, superficial și

părtinitor de către colaboratorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, din care considerente s-a emis o decizie ilegală.

Reclamantul a susținut că, prelucrarea datelor cu caracter personal din

Registrul de Stat al Populației la data de 23 februarie 2016, s-a petrecut fără temei

legal de către utilizatorul Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani și ilegal s-a

transmis terțului Marcel Balagura, extrasul din Registrul de Stat al Populației cu

numărul de înregistrare 399449071, fapte ignorate de către reprezentantul Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Aceasta, deoarece nu a existat

vreun dosar contravențional în anul 2016, unde ar fi fost anexat un înscris imprimat

de către Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani la data de 23 februarie 2016 din

Registrul de Stat al Populației, cu toate datele sale personale.

Reclamantul a indicat că versiunea invocată de Marcel Balagura și preluată de

reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

precum că Marcel Balagura personal a făcut în anul 2016 o copie de pe extrasul din

Registrul de Stat al Populației cu datele reclamantului, imprimat la 23 februarie 2016,

din materialele unui dosar contravențional, unde avea calitate de victimă, nu a fost

dovedită prin probe și nu corespunde realității, fiind în contradicție cu art. 387

alin. (3) lit. g) din Codul contravențional, care prevede eliberarea, la solicitarea scrisă

sau verbală, a copiilor de pe alte materiale decât cele indicate la lit. e2), cu respectarea

regimului informațiilor ce constituie secret de stat, bancar, comercial, al informațiilor

oficiale cu acces limitat sau al datelor cu caracter personal, copiile eliberându-se

contra unei plăți stabilite de către Guvern, ce nu va depăși cheltuielile suportate de

către agentul constatator sau de către instanța de judecată pentru eliberarea acestora.

Reclamantul a subliniat că, anterior Marcel Balagura a declarat

reprezentantului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că,

a primit acest înscris de la avocatul său Tudor Barba, fapt ce nu poate fi reținut ca

temei legal pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, conform prevederilor

art. 387 alin. (3) lit. f) din Codul contravențional, deoarece această norma acordă

dreptul victimei să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe

procesul-verbal cu privire la contravenție, deciziile luate și hotărârile adoptate în

2

cauza respectivă, dar nu a extrasului din Registrul de Stat al Populației cu datele sale

personale.

Astfel, reclamantul Serghei Mocanu a solicitat anularea ca ilegală a deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai

2019, în partea în care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din

08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, de către Marcel Balagura.

A constata că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

încălcat prevederile art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal și nu a emis actul administrativ în privința acțiunilor

utilizatorului din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind

pretinsele acțiuni ilegale de prelucrare a datelor sale cu caracter personal din

Registrul de Stat al Populației prin vizualizarea și imprimarea extrasului din Registrul

nominalizat la 23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să emită

decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul

Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani privind pretinsele acțiuni ilegale de

prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al

Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la

23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura. A constata că

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a încălcat termenul

legal de 30 de zile privind examinarea plângerilor lui Serghei Mocanu din data de

16 iulie 2018 și 15 august 2018.

Prin cererea depusă la data de 21 octombrie 2020, reclamantul Serghei

Mocanu a redus cuantumul pretențiilor și a solicitat anularea ca ilegală a deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai

2019, în partea prin care s-a dispus lipsa încălcării prevederilor Legii nr. 133 din

08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal de către Marcel Balagura.

A obliga Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să emită

decizie conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal, în privința acțiunilor utilizatorului din cadrul

Comisariatului de Poliție al sectorului Râșcani, privind pretinsele acțiuni ilegale de

prelucrare ilegală a datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al

Populației, prin vizualizarea și imprimarea extrasului din acest Registru la

23 februarie 2016 și transmiterea acestui înscris lui Marcel Balagura (f.d. 75).

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire

la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil (f.d. 91, 96-105).

La data de 04 iunie 2021 Serghei Mocanu a depus apel împotriva hotărârii din

27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Serghei Mocanu (f.d. 114).

3

Hotărârea motivată din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată lui Serghei Mocanu la data de 18 iunie 2021, prin intermediul oficiului

poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001876125AS, anexat la

actele cauzei (f.d. 117).

La data de 02 iulie 2021 Serghei Mocanu a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 122-

123).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

lui Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că vinovăția,

drept element constitutiv al unui delict examinat de o autoritate publică, nu poate fi

prezumată, ci urmează a fi probată în modul corespunzător, în contextul în care

constatarea privind comiterea delictului este succedată în cazul dat, de răspundere în

ordinea art. 33 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu

caracter personal, ce statuează că pentru încălcarea prezentei legi, persoanele

vinovate răspund în conformitate cu legislația civilă, contravențională sau penală.

În acest context, instanța de apel a notat că, deoarece extrasul din Registrul de

Stat al Populației pe numele lui Serghei Mocanu a fost întocmit la 23 februarie 2016,

la data examinării de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a plângerilor lui Serghei Mocanu, termenul de stocare a datelor aferente

întocmirii acestui extras era expirat, fapt confirmat și de deținătorii datelor respective,

Agenția Servicii Publice și Serviciul Probleme Speciale din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, care au informat intimatul despre faptul că nu deține informațiile

nominalizate, din cauza expirării termenului de păstrare a acestora.

Suplimentar, instanța de apel a învederat că, în circumstanțele expuse Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a întreprins toate măsurile

necesare în vederea acumulării materialului probator în raport cu solicitările lui

Serghei Mocanu, tentativele întreprinse eșuând din motive independente de voința

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Instanța de apel a reținut că, extrasul prezentat de Serghei Mocanu nu conține

date, ce ar permite identificarea persoanei care a accesat la 23 februarie 2016

Registrul de Stat al Populației cu referire la datele cu caracter personal ale lui Serghei

Mocanu, iar Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a

dispus de posibilitatea obiectivă de a acumula probe, ce ar permite identificarea

persoanei care a accesat datele cu caracter personal ale lui Serghei Mocanu din

Registrul de Stat al Populației la 23 februarie 2016.

În afară de aceasta, instanța de apel a indicat că, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a dispus de oportunitatea/discreția de a

emite o altă soluție decât cea expusă în decizia contestată, determinată de lipsa

probatoriului ce ar permite adoptarea unei alte decizii.

4

Instanța de apel a constatat că la actele cauzei lipsesc probe, acumulate de

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sau prezentate de

Serghei Mocanu, care ar confirma că extrasul din 23 februarie 2016 ar fi fost utilizat

de Marcel Balagura în alt scop decât cel declarat și confirmat prin înscrisurile

acumulate de la instanța de judecată.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că Marcel Balagura a avut un interes

legitim, de a prezenta copia extrasului din Registrul de Stat al Populației din

23 februarie 2016 în instanță de judecată, pentru a demonstra domiciliul / reședința

lui Serghei Mocanu, astfel conformându-se cerințelor instanței de judecată, fapt ce

corespunde exigențelor legale, motiv pentru care instanța de apel a constatat lipsa în

acțiunile acestuia a încălcării Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor

cu caracter personal, fapt ce denotă că soluția Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, contestată de Serghei Mocanu, este conformă

exigențelor legale.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că deoarece legea nu produce efecte

retroactive, redacția normei invocate de Serghei Mocanu a art. 387 alin. (3) din Codul

contravențional, nu poate fi reținută drept temei de constatare a eliberării de către

agentul constatator și primire de către Marcel Balagura în calitate de victimă, a

copiilor materialelor din dosarul contravențional.

La data de 01 februarie 2022 Serghei Mocanu a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată

depuse de Serghei Mocanu (f.d. 164-166).

În susținerea recursului recurentul Serghei Mocanu a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a subliniat că prelucrarea datelor cu caracter personal din

Registrul de Stat al Populației la 23 februarie 2016, s-a petrecut fără temei legal de

către utilizatorul Comisariatul de Poliție al sectorului Râșcani și s-a transmis ilegal

terțului Marcel Balagura extrasul, fapte care nu au fost apreciate de către

reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, or,

în anul 2016 nu a existat niciun dosar contravențional, unde ar fi fost anexat un

înscris imprimat la 23 februarie 2016 de către Comisariatul de Poliție al sectorului

Râșcani din Registrul de Stat al Populației, cu toate datele personale ale lui Serghei

Mocanu.

Recurentul a indicat că, circumstanțele invocate de Marcel Balagura și

preluate de către reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal și instanța de fond, precum că Marcel Balagura personal a făcut în

anul 2016 o copie de pe extrasul din Registrul de Stat al Populației cu datele lui

Serghei Mocanu, imprimat la 23 februarie 2016, din materialele unui dosar

contravențional unde avea calitate de victimă, nu a fost dovedită prin careva probe și

nu corespunde realității.

5

Totodată, recurentul a subliniat că, anterior Marcel Balagura a declarat

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal ca a primit acest

înscris de la avocatul său Tudor Barba.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

24 noiembrie 2021 (f.d. 148). Însă, informația despre notificarea de către instanța de

apel a dispozitivului deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu

este anexată la dosar.

Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată lui Serghei Mocanu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 31 ianuarie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005854185AS, anexat la

actele cauzei (f.d. 163).

La data de 01 februarie 2022 Serghei Mocanu a depus recurs împreună cu

motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 164-166).

Astfel, recursul depus de către Serghei Mocanu împotriva deciziei din

24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 16 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal copia recursului

depus de Serghei Mocanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d. 169).

La data de 14 martie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus

de Serghei Mocanu ca fiind inadmisibil (f.d. 201).

Prin încheierea din 06 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Serghei Mocanu a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

6

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din

24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest

caz.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs

se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că, la data de 16 iulie 2018 Serghei Mocanu s-a adresat cu o plângere către

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat

tragerea la răspundere contravențională a colaboratorului Comisariatului de Poliție al

sectorului Râșcani (în continuare – Inspectoratului de Poliție al sectorului Râșcani),

care, în opinia lui Serghei Mocanu, având interes personal de a-i încălca drepturile la

protecția datelor cu caracter personal, a eliberat lui Marcel Balagura, extrasul din

Registrul de Stat al Populației în privința sa. Iar, la 19 martie 2018 Marcel Balagura,

a prezentat extrasul din Registrul de Stat al Populației din 23 februarie 2016, ce

conține date cu caracter personal a lui Serghei Mocanu, în cancelaria Judecătoriei

Chișinău, sediul central, pentru a executa o încheiere de a nu da curs cererii sale de

chemare în judecată împotriva lui Serghei Mocanu.

7

Ulterior, la data de 15 august 2018 Serghei Mocanu a depus în adresa

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o plângere similară,

în care s-a specificat că dosarul civil se afla la examinare la judecătorul Igor

Barbacaru.

În plângerile nominalizate, Serghei Mocanu a menționat că obiect al

plângerilor este extrasul din Registrul de Stat al Populației cu numărul de înregistrare

399449071, ce conține datele de identificare ale lui Serghei Mocanu, codul personal

al acestuia, data și locul nașterii, grupa sangvină, date personale de bază, date

personale anterioare, date despre rudele acestuia, date despre înregistrările

domiciliului (cu mențiunea că datele lipsesc) și date despre domiciliile anterioare,

locul de muncă și datele buletinului de identitate, cu poza lui Serghei Mocanu.

Potrivit acestui extras, solicitant al extrasului a fost Comisariatul de Poliție al

sectorului Râșcani.

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 131 din 27 mai 2019 s-a dispus finalizarea examinării plângerilor nr. M.S.-275/18

și nr. M.S.-329/18, în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l

vizează pe Serghei Mocanu, de către angajații Inspectoratului de Poliție al sectorului

Râșcani al Direcției de Poliție Chișinău, din lipsa probatoriului. S-a constatat lipsa

încălcării Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal

de către Marcel Balagura, în circumstanțele de fapt descrise în decizie. S-a dispus

distrugerea de către Marcel Balagura și avocatul Tudor Barbă a copiei/lor extrasului

din Registrul de Stat al Populației, imprimat la 23 februarie 2016, ce conține date cu

caracter personal ale lui Serghei Mocanu, cu informarea Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, în scris, în termen de 10 zile din momentul

recepționării deciziei, despre măsurile întreprinse în vederea executării prezentului

punct. S-a constatat încălcarea prevederilor art. 20 alin. (3), 23 și 30 alin. (1) din

Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal de către

Cabinetul Avocatului „Tudor Barbă”, în circumstanțele de fapt descrise în partea

constatatoare a deciziei. S-a dispus înlăturarea neconformităților constatate în decizie,

prin înregistrarea Cabinetului Avocatului „Tudor Barbă” în calitate de operator de

date cu caracter personal în Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter

personal și notificarea tuturor sistemelor de evidență gestionate, cu informarea

Centrului în termen de 30 de zile din momentul recepționării deciziei, despre

măsurile întreprinse în acest sens. S-a specificat că decizia este cu drept de atac în

instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile.

Din materialele dosarului administrativ, prezentat de către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, rezultă că la data de 30 iulie 2018

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal s-a adresat către

Agenția Servicii Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciului probleme speciale

și judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul central, Radu Țurcanu cu scrisorile

nr. 04-07/1683, 04-07/1684 și 04-07/1685, prin care a solicitat reprezentanților

autorităților publice indicate, să prezinte în termen de 10 zile informația cu privire la:

utilizatorul autorizat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și/sau subdiviziunilor

specializate, care au accesat extrasul din Registrul de Stat al Populației la 23 februarie

2016, a datelor cu caracter personal ale lui Serghei Mocanu; timpul și tipul

8

operațiunii solicitate; scopul și temeiul legal invocat de utilizator la momentul

solicitării accesului la aceste date; modul în care au fost utilizate datele cu caracter

personal ale lui Serghei Mocanu și eventualii destinatari către care au fost transmise

acestea, cu indicarea scopului și temeiului legal al transmiterii; confirmarea/

infirmarea faptului transmiterii extrasului din Registrul de Stat al Populației lui

Marcel Balagura de către colaboratorul Inspectoratului de Poliție al sectorului

Râșcani al Direcției de Poliție Chișinău.

Prin scrisorile Agenției Servicii Publice nr. 01/4704 din 06 august 2018 și

Serviciului Probleme Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 23/790

din 13 august 2018, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

fost informat despre imposibilitatea acordării informațiilor solicitate pe motiv că

potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1123 din 14 decembrie 2010

privind aprobarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal,

acordarea informației solicitate este posibilă numai pentru ultimii doi ani.

Prin scrisoarea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău nr. 5.14-15041 din

03 august 2018, s-a comunicat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal că în urma înregistrării cererii de chemare în judecată depuse de

Marcel Balagura împotriva lui Serghei Mocanu privind încasarea prejudiciului moral,

la 19 martie 2018 reclamantul Marcel Balagura a înaintat cerere, prin care a solicitat

anexarea la materialele cauzei a extrasului din Registrul de Stat al Populației pe

numele lui Serghei Mocanu. Însă, Serghei Mocanu, fiind prezent în ședința din

03 iulie 2018 nu a înaintat cereri sau demersuri cu privire la înmânarea copiei

extrasului din Registrul de Stat al Populației pe numele său, ori aducerii la cunoștință

a acestuia.

Totodată, din dosarul administrativ rezultă că, Marcel Balagura a fost somat

de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin

scrisorile nr. 04-14/1844, 04-14/1972 și 04-14/2181 privind prezentarea materialelor

relevante scopului și temeiului legal al prelucrării datelor cu caracter personal ce-l

vizează pe Serghei Mocanu, menționate în copia extrasului din Registrul de Stat al

Populației; sursa obținerii copiei extrasului din Registrul de Stat al Populației și

legalitatea eventualei dezvăluiri a datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Serghei

Mocanu. Având în vedere lipsa răspunsului la somațiile indicate, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat, prin intermediul Direcției

juridice, suportul șefului Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție

Chișinău, pentru a înmâna citația lui Marcel Balagura.

Prin scrisoarea șefului sectorului de Poliție nr. 2 al Inspectoratului de Poliție

Centru al Direcției de Poliție Chișinău nr. 22565 din 30 octombrie 2018, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost informat că citația în

cauză a fost înmânată lui Marcel Balagura, contra semnătură.

La data de 29 octombrie 2018 Marcel Balagura a remis în adresa Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal o explicație, prin care a

comunicat că în cadrul examinării dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău,

sediul central, judecătorul a solicitat acestuia să prezinte instanței un document ce ar

atesta locul de domiciliu lui Serghei Mocanu, și, în consecință, avocatul Tudor Barbă,

9

reprezentantul lui Marcel Balagura, a interpelat Agenția Servicii Publice achitând

taxa de stat, și a obținut extrasul din Registrul de Stat al Populației.

În consecință, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a remis în adresa avocatului Tudor Barbă mai multe scrisori, prin care a solicitat

acestuia afirmarea/infirmarea prezentării copiei extrasului din Registrul de Stat al

Populației ce-l vizează pe Serghei Mocanu, în cadrul ședințelor de judecată; scopul și

temeiul legal al prelucrării datelor cu caracter personal ce-l vizează pe Serghei

Mocanu; sursa obținerii eventualei dezvăluiri a datelor cu caracter personal ce-l

vizează pe Serghei Mocanu și legalitatea eventualei dezvăluiri a datelor cu caracter

personal ce-l vizează pe Serghei Mocanu.

La data de 27 februarie 2019, prin explicația remisă, avocatul Tudor Barbă a

informat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că, în cadrul

examinării cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel

Balagura împotriva lui Serghei Mocanu, instanța, întru respectarea prevederilor

art. art. 166-167 din Codul de procedură civilă, a solicitat avocatului să interpeleze

Agenția Servicii Publice întru stabilirea locului de domiciliu a lui Serghei Mocanu.

Interpelarea a fost întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 53 din Legea cu privire la

avocatură și a fost remisă în adresa Agenției Servicii Publice întru executarea

solicitării președintelui ședinței. În urma achitării taxei de stat și obținerii acestei

informații, avocatul a comunicat că a prezentat interpelarea dată în cadrul ședinței de

judecată, fiind anexată la materialele cauzei.

Ulterior, Marcel Balagura a explicat Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal că copia extrasului din Registrul de Stat al Populației

din data de 23 februarie 2016, a fost extrasă dintr-un dosar contravențional investigat

de către Inspectoratul de Poliție al sectorului Râșcani, mun. Chișinău, în care ultimul

avea calitatea de victimă, acesta fiind prezentat instanței de judecată întru respectarea

cerinței judecătorului, care a solicitat prezentarea unui document veridic, întru

stabilirea locului de domiciliu a lui Serghei Mocanu, ce avea calitatea de parte în

dosarul ce se afla în examinare la acel moment.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal prin decizia nr. 131 din 27 mai 2019, la data de 03 iunie

2019 Serghei Mocanu a depus prezenta cerere de chemare în judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la

anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil (f.d. 97-112).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul

depus de Serghei Mocanu și a menținut hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu

prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, constată că soluția instanței

de apel, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural.

10

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Conform art. 216 alin. (1) din Codul administrativ, pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul

raportor efectuează următoarele acțiuni: solicită pârâtului și celorlalți participanți la

proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; clarifică

circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie

prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată;

solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării

juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit

termenul-limită de prezentare a acestora; efectuează orice alte acte de procedură

necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-

o singură ședință de judecată.

În conformitate cu art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză.

Actele cauzei atestă că, la data de 16 iulie 2018 și 15 august 2018 Serghei

Mocanu s-a adresat către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu plângeri, privind verificarea legalității prelucrării la data de 23 februarie

2016, de către utilizatorul din cadrul Inspectoratului de Poliție al sectorului Râșcani, a

datelor sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației, prin vizualizarea

și imprimarea extrasului din Registrul nominalizat și transmiterea acestui înscris lui

Marcel Balagura (f.d. 16, 21).

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 131 din 27 mai 2019 s-a dispus finalizarea examinării plângerilor nr. M.S.-275/18

și nr. M.S.-329/18, în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal ce-l

vizează pe Serghei Mocanu, de către angajații Inspectoratului de Poliție al sectorului

Râșcani al Direcției de Poliție Chișinău, din lipsa unui probatoriu la caz (f.d. 5-15).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că prin plângerile depuse la data de16 iulie 2018 și

15 august 2018, Serghei Mocanu a solicitat verificarea legalității prelucrării datelor

sale cu caracter personal din Registrul de Stat al Populației de către Inspectoratul de

Poliție al sectorului Râșcani și Marcel Balagura.

La fel, instanța de recurs învederează că prin decizia Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost examinată legalitatea acțiunilor

de prelucrare a datelor cu caracter personal ale lui Serghei Mocanu de către Marcel

Balagura și Inspectoratul de Poliție al sectorului Râșcani, în privința cărora Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prima instanță și instanța de

apel s-au expus în motivarea soluțiilor adoptate, deși, persoanele nominalizate nu au

nicio calitate procesuală în prezentul litigiu.

Prin urmare, instanța de recurs constată că instanțele ierarhic inferioare nu au

respectat prevederile art. 216 alin. (1) coroborat cu art. 205 alin. (1) din Codul

11

administrativ și la faza pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare nu au soluționat

din oficiu problema atragerii în proces a lui Marcel Balagura și Inspectoratului de

Poliție al sectorului Râșcani, legalitatea acțiunilor cărora au fost examinate în decizia

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 131 din 27 mai

2019.

Or, în situația adoptării unei eventuale hotărâri de admitere a acțiunii și de

anulare a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 131 din 27 mai 2019, drepturile și obligațiile lui Marcel Balagura și ale

Inspectoratului de Poliție al sectorului Râșcani, vor fi afectate.

La rândul său, instanța de apel nu a corectat erorile primei instanțe și prin

decizia emisă s-a expus în privința drepturilor și obligațiilor lui Marcel Balagura și a

Inspectoratului de Poliție al sectorului Râșcani, care nu au fost implicați în proces.

Totodată, conform art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare

a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

24 noiembrie 2021, într-un mod contrar prevederilor art. 216 în coroborare cu

art. 219 din Codul administrativ, nu a elucidat și nu a cercetat starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, ceea ce indică direct la examinarea

superficială a cauzei.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate constatările

instanței de apel precum că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a întreprins toate măsurile necesare în vederea acumulării materialului

probator în raport cu solicitările lui Serghei Mocanu. Or, din actele cauzei se atestă că

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a solicitat de la

Judecătoria Chișinău, sediul central, informația privind confirmarea sau infirmarea

faptului dacă Serghei Mocanu, fiind pârât în dosarul civil nr. 2-569/18, i-a fost

înmânată sau dacă acesta a făcut cunoștință până la ședința de judecată din 14 iunie

2018, cu copia extrasului din Registrul de Stat al Populației și data înmânării copiei

acestui extras sau aducerii la cunoștință a acestuia lui Serghei Mocanu. Deși, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal urma să solicite informația

dacă în procedura Judecătoriei Chișinău a existat cauza contravențională intentată în

privința lui Serghei Mocanu, unde Marcel Balagura a avut calitatea de victimă.

Or, în cazul în care în anul 2016 în procedura Judecătoriei Chișinău a existat

cauza contravențională intentată în privința lui Serghei Mocanu, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal urma să stabilească dacă la acest dosar

contravențional a fost anexat înscrisul imprimat la 23 februarie 2016 de către

12

Inspectoratului de Poliție al sectorului Râșcani din Registrul de Stat al Populației, cu

toate datele cu caracter personal ale lui Serghei Mocanu.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal urma să stabilească cu certitudine dacă în anul 2016 în

procedura Judecătoriei Chișinău a existat cauza contravențională, intentată în privința

lui Serghei Mocanu, unde Marcel Balagura a avut calitate de victimă. Având în

vedere că Marcel Balagura în explicațiile oferite Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal a indicat că, copia extrasului din Registrul de Stat al

Populației din data de 23 februarie 2016, a fost preluată dintr-un dosar

contravențional investigat de către Inspectoratul de Poliție al sectorului Râșcani, mun.

Chișinău, în care Marcel Balagura avea calitatea de victimă.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia,

presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt și

de drept, care, este diferită de la caz la caz.

Respectiv, având în vedere că în prezentul litigiu calitatea procesuală a

părților în proces a fost viciată, ținând cont de faptul că în ordine de recurs nu se

admite implicarea în proces a unor persoane care nu au fost implicate în prima

instanță și în instanța de apel și corectarea erorii admise de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs nu este

posibilă, întru evitarea atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost implicate în

proces, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Serghei

Mocanu, de a casa decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În sensul art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba

pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

În același context, art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează un echilibru echitabil

între părți și anume, fiecărei părți trebuie să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-și

prezenta cazul în condiții care nu-l plasează într-un dezavantaj substanțial față de

adversarul sau oponenții săi (a se vedea Regner vs Cehia (M.C.), 19 septembrie 2017,

Omului a considerat că dreptul unei persoanei la un proces echitabil este afectat,

atunci când ea nu are posibilitatea să participe într-un mod semnificativ la procedurile

judiciare (a se vedea Prebil vs Slovenia, 19 martie 2019, §45).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

13

Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată

cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, cu respectarea

dreptului părților la un proces echitabil. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței

de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele

administrate și cercetate și normele de drept material și procedural, aplicabile

raportului litigios.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Serghei Mocanu.

Se casează integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

14