3ra-84/23 — contestarea actului administrativ

3ra-84/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-84/2023

2-19100573-01-3ra-24012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

03 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Aliona Miron, Dumitru

Mardari, Victor Burduh, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena

Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, depusă de

Serghei Mocanu,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura

privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

c o n s t a t ă :

La data de 03 iunie 2019 Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu

privire la anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 91, 96-105).

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Serghei Mocanu împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 148, 149-160).

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2022, a fost admis recursul depus de către

Serghei Mocanu. S-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

1

chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.184-197).

Prin încheierea a Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022, au fost atrași în

proces, în cauza de contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în

judecată înaintată de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu privire la anularea parțială a actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, persoanele terțe: Inspectoratul General de Poliție și Marcel Balagura.

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 mai 2021 și s-a emis o

decizie nouă, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Mocanu

Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel Balagura privind anularea

parțială a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

La data de 04 ianuarie 2023 Mocanu Serghei a depus recurs motivat, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii insanței de fond cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 02 februarie 2023 și respectiv 07 februarie 2023 Inspectoratul General al

Poliției a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

La 17 februarie 2023 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus referință și a solicitat respingerea recursului înaintat de Serghei

Mocanu ca fiind inadmisibil.

Ședința de judecată cu privire la examinarea admisibilității recursului depus de

Serghei Mocanu împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost stabilită pentru data de 01 martie 2023, în componența completului

de judecat compus din magistrații Iurie Bejenaru (președinte), Maria Ghervas și

Mariana Pitic (judecători), conform fișei de repartizare a cauzei.

La 01 martie 2023, Serghei Mocanu în temeiul art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă și art.6 din CEDO, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Aliona Miron,

Dumitru Mardari, Victor Burduh, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico,

Elena Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, de la examinarea

admisibilității recursului depus de Serghei Mocanu împotriva deciziei din 13

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Drept motiv de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona

Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria

Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol

Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan,

Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, a indicat că la momentul actual

judecătorii nominalizații nu întrunesc condițiile obligatorii că nu sunt integri

2

profesional și etic, deoarece avînd statut de judecători în privința cărora sau admis

cererea de demisie, probabil pentru a nu fi supuși evaluării extraordinare, i-ar în

privința la doi judecătorii fiind emise hotărîri al Comisiei.

Susține că nu poate avea încredere într-un magistrat care deja este în demisie

care este garantul că el î-și va păstra imparțialitatea, ori deja magistratul a obținut

scopul său, adică demisia onorabilă. Or, reieșind din condițiile expuse mai consideră

că nu mai este valabilă obligația magistratului sub pericolul de a tras la răspundere

disciplinară și de a fi eliminat din corpul judecătoresc pe motive reproșabile.

Ca urmare, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reglementează dreptul la un

proces echitabil, se impune admiterea recuzării acestor magistrați. Or, examinarea în

continuarie a cererii de recurs de judecătorii nominalizați ar leza dreptul său la un

proces echitabil garantat de art.6 al Convenției privind Drepturile Omului.

Totodată, Serghei Mocanu a solicitat examinarea cererii de recuzare cu

participarea sa, cerere pe care completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție o respinge ca neântemeiată. Or, criticele invocate de

Serghei Mocanu au fost expuse cu suficientă claritate în cererea de recuzare.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără participanții

la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh,

Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac,

Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan,

Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, depusă de către Serghei

Mocanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a

fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

3

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până

la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea

poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către

instanță.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Serghei Mocanu,

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Iurie Bejenaru, Dumitru

Mardari, Mariana Pitic, Victor Burduh, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Svetlana

Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie

Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala

Cobăneanu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza ce lor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului. În hotărârea

Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o

abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

4

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că

acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v.

Italy și Wettstein v. Switzerland).

Cu referire la argumentele invocate de Serghei Mocanu privind imparțialitatea

judecătorilor recuzați la examinarea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, simpla citare

a normei legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și

nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea

acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea

ce privește imparțialitatea lui.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistraților de a

participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite

de probe suficiente.

Colegiul atestă că examinarea admisibilității recursului depus de Serghei

Mocanu împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

stabilită pentru data de 01 martie 2023, în componența completului de judecat

compus din magistrații Iurie Bejenaru (președinte), Maria Ghervas și Mariana Pitic

(judecători), conform fișei de repartizare a cauzei.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că motivele invocate în cererea de recuzare a

judecătorilor, Maria Ghervas, Mariana Pitic și Iurie Bejenaru nu cad sub incidența

art. 50 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă.

Astfel, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea judecătorilor pe cauza

dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un participant la proces

față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în prevederile art. 50 al

Codului de procedură civilă.

Cât privește cererea de recuzare înaintată judecătorilor Aliona Miron, Dumitru

Mardari, Victor Burduh, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena

Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

judecătorii nominalizați nu participă la examinarea cererii de recurs depusă de

Serghei Mocanu, în conformitate cu art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

5

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui

de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas, Mariana Pitic, Aliona Miron, Dumitru Mardari, Victor Burduh,

Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena Cobzac, Anatol Țurcan,

Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma, Liliana Catan, Vladimir

Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. art.50-

53 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea lui Serghei Mocanu de examinare în ședință publică a

cererii de recuzare.

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Mariana Pitic, Aliona Miron, Dumitru

Mardari, Victor Burduh, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Victor Boico, Elena

Cobzac, Anatol Țurcan, Ghenadie Plămădeală, Iurie Diaconu, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Ala Cobăneanu, depusă de

Serghei Mocanu, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare

în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, terți Inspectoratul General de Poliție al MAI și Marcel

Balagura privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

6