3ra-47/23 — acces la informatie si repararaea prejudiciului moral

3ra-47/23 — acces la informatie si repararaea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-47/23

2-19108443-01-3ra-18012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”

și directorului Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”, Valeriu

Pelivan cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea

prezentării copiilor listelor de inventariere a bunurilor mobile, imobile, mărfurilor,

valoarea acestora, precum și a mijloacelor bănești care se află la balanță pentru anul

2017 și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse cererea de recurs și cererea de apel depuse de Valeriu Mitrofan,

menținute încheierea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și

hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

constată:

La 3 iulie 2019, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” și directorului IP „Centrul de

Excelență în Construcții”, Valeriu Pelivan cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor listelor de inventariere

a bunurilor mobile, imobile, mărfurilor, valoarea acestora, precum și a mijloacelor

bănești care se află la balanță pentru anul 2017 și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 15 mai 2019, nr. de intrare 01-16/82, prin

intermediul Cancelariei Centrului de Excelență în Construcții a depus o cerere

privind accesul la informație, numărul de intrare a fost atribuit de secretara

directorului, fapt ce confirmă recepționarea cererii date, prin care a solicitat să-i fie

eliberate copiile următoarelor documente: lista sau listele de inventariere a tuturor

bunurilor pentru anul 2017 sau un alt document contabil ce confirmă ce bunuri

mobile, imobile și alte mărfuri și resurse bănești sunt la balanța Centrului de

1

Excelență în Construcții la 31 decembrie 2017, care este valoarea lor conform

documentelor contabile, care este numărul de inventariere, numărul bunurilor,

valoarea lor de bilanț, pentru toate subdiviziunile care sunt la Centrul de Excelență

în Construcții.

A comunicat că, până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată

(3 iulie 2019), nu a primit niciun document și niciun răspuns la scrisoarea din 13 mai

2019 nr. 13/19, înregistrată la 15 mai 2019 cu nr. de intrare 01-16/82, fapt ce

contravine prevederilor art. 16 alin (1) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație.

A considerat că Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, prin

acțiunile sau inacțiunile sale, în mod flagrant a neglijat prevederile art. 5, 7, 10, 11,

12, 15, 16, 21, 22, 23 și 24 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Cu referire la prejudiciul moral și având în vedere prevederile art. 1422

alin. (1) și 1423 Cod civil, a menționat că solicitarea formulată de el în cererea din

13 mai 2019 nr. 13/19, înregistrată la 15 mai 2019 cu nr. de intrare 01-16/82, nu era

pur formală, din contra aceasta urmărea satisfacerea interesului lui de a ști cum sunt

gestionate bunurile Centrului de Excelență în Construcții, cum sunt luate la evidență

și cum au fost donate.

Astfel, cererea de acces la informație conținea suficiente indici care ar fi

permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa,

însă Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, acționând în mod deliberat,

a ales să nu-i ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

În asemenea circumstanțe, luând în calcul comportamentul administrației

Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău, care denotă tendința de a

acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului lui la informație, miza

pe care dânsul o avea la obținerea informației solicitate, a indicat că instanța de

judecată, în cazul dat, are menirea de a stabili că comunicarea peste termen a

informațiilor solicitate sau neeliberarea documentelor solicitate i-a cauzat în mod

indubitabil anumite suferințe psihice.

A evidențiat că principiul legalității, care este unul fundamental în statul de

drept, obligă autoritățile să se conducă în activitatea acestora exclusiv de lege și nu

de emoții sau de frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a

fi contracarate tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.

Ținând cont de forma vinovăției pârâtului la cauzarea prejudiciului, a

considerat că suma de 1 000 de lei este suficientă pentru a compensa orice prejudiciu

de ordin moral cauzat prin refuzul de a furniza informația solicitată în cerere.

A remarcat că pârâtul a comis în raport cu dânsul o faptă ilicită prin încălcarea

dreptului de acces la informație, ceea ce i-a cauzat suferințe psihice.

A mai notat că art. 21 alin. (1) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație nu instituie obligația de a respecta procedura de soluționare

prealabilă a litigiului, parcurgerea acestei proceduri fiind lăsată la discreția

reclamantului.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 21, 22, 23, 24 din Legea nr. 982 din

11 mai 2000 privind accesul la informație, art. 166, 167 CPC.

2

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea acțiunilor sau

inacțiunilor directorului Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău,

Valeriu Pelivan ca ilegale și abuzive prin refuzul nelegitim de a furniza informații

sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, constatarea

încălcării dreptului lui la accesul la informație de către IP „Centrul de Excelență în

Construcții”, în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate

în cerere, obligarea IP „Centrul de Excelență în Construcții” să-i elibereze copiile de

pe lista sau listele de inventariere a tuturor bunurilor pentru anul 2017 sau un alt

document contabil ce confirmă ce bunuri mobile, imobile și alte mărfuri și resurse

bănești sunt la balanța IP „Centrul de Excelență în Construcții” la 31 decembrie

2017, care este valoarea lor conform documentelor contabile, care este numărul de

inventariere, numărul bunurilor, valoarea lor de bilanț, pentru toate subdiviziunile

care sunt la IP „Centrul de Excelență în Construcții”, repararea prejudiciului cauzat

în mărime de 1 000 de lei în beneficiul lui din contul IP „Centrul de Excelență în

Construcții”.

Prin încheierea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, a fost declarată inadmisibilă

acțiunea lui Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din

orașul Chișinău în partea încasării prejudiciului moral.

A fost explicat că declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la art. 207 alin. (2) lit. f)-h) Cod administrativ, nu exclude posibilitatea

adresării repetate în instanța de judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor

listelor de inventariere a bunurilor mobile, imobile, mărfurilor, valoarea acestora,

precum și a mijloacelor bănești ce se află la balanța Centrului de Excelență în

Construcții pentru anul 2017.

La 2 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 4 decembrie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin

intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului.

La 17 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a

depus recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani.

Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererea de recurs și cererea de apel depuse de Valeriu Mitrofan, menținute încheierea

din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și hotărârea din 22 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 2 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată

motivarea recursului împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând repunerea în termen a cererii de recurs, admiterea recursului,

3

casarea deciziei instanței de apel, a încheierii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani și a hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri sub formă de decizie de admitere integrală a

cererii de chemare în judecată.

Cu referire la termenul de depunere a recursului a menționat că la

26 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei, la

28 noiembrie 2022, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar

la 23 decembrie 2022, a fost publicată decizia motivată a instanței de apel.

Astfel, a considerat că recursul împotriva deciziei instanței de apel a fost depus

în termen.

La 18 ianuarie 2023, la adresa electronică a Centrului de Excelență în

Construcții din orașul Chișinău a fost expediată copia recursului depus de Valeriu

Mitrofan, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta electronică anexate la materialele

dosarului (f. d. 201-202 vol. II).

Până la examinarea admisibilității recursului, Centrul de Excelență în

Construcții din orașul Chișinău nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a

depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan, în raport cu

actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit

de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

4

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se

determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată

cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul

de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează

că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 26 octombrie 2022, Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei (f. d. 136 vol. II).

Se mai constată că în dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzute de legislația în vigoare.

Totodată, se reține că la 28 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a

notificat lui Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice – xxxxx, spre

cunoștință copia dispozitivului deciziei din 26 octombrie 2022, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 149 vol. II).

5

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că acțiunile instanței de apel cu privire la

expedierea copiei dispozitivului deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, corespund întru totul exigențelor legale.

Mai cu seamă că adresa de e-mail – xxxxx a fost indicată în cererea de

chemare în judecată, în cererea de apel nemotivată, în cererea de recurs împotriva

încheierii primei instanțe, în cererea de apel motivată, precum și în cererea de recurs

nemotivată și cererea de recurs motivată (f. d. 2, 186 vol. I, 3, 62, 151, 155 vol. II),

adresa electronică menționată fiind utilizată și pe parcursul examinării cauzei în

prima instanță și în instanța de apel (f. d. 68, 72, 93, 106, 107, 128-129, 130-131,

142, 143, 167, 172, 173 vol. I, 130, 131, 133 vol. II).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului

nemotivat a început să curgă la data de 29 octombrie 2022, ziua imediat următoare

datei notificării dispozitivului deciziei instanței de apel și urma să expire la data de

27 noiembrie 2022.

Dat fiind faptul că data de 27 noiembrie 2022 a fost zi de duminică, prin

urmare zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului, prin prisma art. 245

alin. (1) Cod administrativ, se constată a fi data de 28 noiembrie 2022, ca următoarea

zi lucrătoare.

În pofida celor enunțate supra, Valeriu Mitrofan nu a depus cererea de recurs

nemotivată împotriva deciziei instanței de apel, în interiorul termenului de 30 de

zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, depunând-o doar la

29 noiembrie 2022, fapt inacceptabil potrivit prevederilor legale (f. d. 150-151

vol. II).

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Valeriu

Mitrofan trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului

de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea

recursului în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. d) Cod administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate

părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură,

conform art. 65 Cod administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate

ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

6

Cu referire la argumentul recurentului invocat în susținerea cererii de repunere

în termenul de recurs, precum că recursul nemotivat a fost depus la 28 noiembrie

2022, respectiv, în interiorul termenului prevăzut de lege, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

acesta este unul lipsit de suport.

Or, actele cauzei, și anume, extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele dosarului, denotă incontestabil că Valeriu Mitrofan a expediat recursul

nemotivat la adresa electronică a Curții de Apel Chișinău, la data de 29 noiembrie

2022 (f. d. 150 vol. II).

De altfel, și din semnătura electronică aplicată pe cererea de recurs nemotivată

se constată indubitabil că aceasta a fost aplicată la data de 29 noiembrie 2022 (f. d.

151 vol. II).

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 Cod administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage

ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale

de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la

încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe,

soluția de declarare a recursului depus de Valeriu Mitrofan, ca fiind inadmisibil, este

compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

7

cu privire la repunerea în termen a recursului și de a declara recursul depus de

Valeriu Mitrofan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Valeriu Mitrofan cu privire la repunerea în

termen a recursului.

Recursul depus de Valeriu Mitrofan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8