3ra-46/23 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral

3ra-46/23 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-46/23

2-19132835-01-3ra-18012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Mitrofan

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Valeriu Mitrofan împotriva Instituției Publice „Centrul de Excelență în

Construcții” cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care au fost respinse cererea de recurs și cererea de apel înaintată de Valeriu

Mitrofan și menținute încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani și hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani

constată:

La 9 august 2019, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Centrul de Excelență în Construcții” cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației și

repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii a indicat că la 12 mai 2017, a fost semnat contractul

de antrepriză nr. 17/00693/C, de către Ministerul Educației, în calitate de

investitor, SRL „Ozun Cons”, în calitate de antreprenor și Centrul de Excelență

în Construcții din or. Chișinău, în calitate de beneficiar.

A precizat că pct. 3.1 din contractul de antrepriză nr. 17/00693/C, stabilește

că durata de executare a lucrărilor este de 12 luni de la înregistrarea lui de către

Agenția Achiziții Publice.

La pct. 3.2. al aceluiași contract sunt indicate cauzele care pot contribui la

prelungirea perioadei de executare a lucrărilor.

1

Totodată, la pct. 4.1 din contractul de antrepriză nr. 17100693C este

indicată valoarea lucrărilor de construcție – montaj ce reprezintă obiectul

prezentului contract – 28 621 047,57 de lei.

Pct 6.2 din contractul respectiv, stabilește că în cazul în care părțile din

lucrarea ce se contractează se execută în subantrepriză, antreprenorul general

trebuie să prezinte beneficiarului lista subantreprenorilor de specialitate și

lucrările pe care aceștia le vor executa.

A notat că pct. 11.9 și 11.10 din contractul de antrepriză, stabilesc

răspunderea materială pentru neîndeplinirea obligațiunilor de către antreprenor,

investitor și beneficiar, iar pct. 13.1 - 13.7, stabilesc modalitatea de reziliere a

contractului.

La 18 iunie 2019, prin intermediul Cancelariei Centrului de Excelență în

Construcții, a depus cererea nr. 01-16/113 privind accesul la informație, numărul

de intrare fiind atribuit de secretara directorului, fapt ce confirmă recepționarea

cererii date, prin care a solicitat să i se elibereze: copia procesului-verbal din deviz

2-1-3 (bloc de studii, lucrări de construcție generale, marca SA) de recepție a

lucrărilor executate pentru luna iulie 2018, în valoare de 193 812,07 de lei, semnat

de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Centrul de Excelență în Construcții

din or. Chișinău, SRL „Ozun Cons”, responsabil tehnic și diriginte de șatier.

Cererea a fost înaintată conform prevederilor art. 2, 5, 10, 11 din Legea

privind accesul la informație, iar copia documentelor solicitate au un caracter

public și nu cad sub incidența informației oficiale cu caracter limitat.

A opinat că i-a fost lezat un drept legitim, din cauza acțiunilor sau

inacțiunilor persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererii privind

accesul la informație, dar în special i-a fost încălcat dreptul cu privire la refuzul

neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate (art. 21 alin. (3) lit. e) din Legea

nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație).

Până la data depunerii cererii date în instanța de judecată (9 august 2019),

nu a primit copia procesului-verbal din deviz 2-1-3 (bloc de studii, lucrări de

construcție generale, marca SA) de recepție a lucrărilor executate pentru luna iulie

2018, în valoare de 193 812,07 de lei, semnat de Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, SRL „Ozun

Cons”, responsabil tehnic și diriginte de șantier, fapt ce contravine prevederilor

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

La 2 august 2019, s-a prezentat la Centrul de Excelență în Construcții din

or. Chișinău pentru a ridica copia unor documente.

În rezultatul discuților apărute între reclamant și reprezentantul Centrului

de Excelență în Construcții, directorul adjunct pe gospodărie, Mihai Negru, a

prezentat în prezența dânsului originalele proceselor-verbale solicitate pentru a

concretiza dacă în aceste procese-verbale sunt indicate sumele de bani.

Acest fapt confirmă că un exemplar al proceselor-verbale pe care le solicită,

la moment, este în posesia Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău,

din motiv că ele sunt semnate în calitate de beneficiar, însă refuză să-i fie eliberate

copia acestor documente.

2

A obiectat că Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, prin

acțiunile sau inacțiunile sale, în mod flagrant, a neglijat prevederile art. 5, 7, 10,

11, 12, 15, 16, 21-24 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație.

Cu referire la art. 34 alin. (1), (2) din Constituție, a precizat că autoritățile

publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea

corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes

personal.

În ceea ce ține de prejudiciul moral, prin prisma prevederilor art. 1422

alin. (1) și 1423 Cod civil, a consemnat că solicitarea formulată în cererea din

17 iunie 2019 nr. 12/19, înregistrată la 18 iunie 2019, nr. de intrare 01-16/113, nu

era pur formală, ba din contra, aceasta urmărea satisfacerea interesului său de a

cunoaște cum a fost gestionată suma de 193 812,07 de lei de către Centrul de

Excelență în Construcții din or. Chișinău și SRL „Ozun Cons”.

Cererea de acces la informație conținea suficiente indici care ar fi permis

unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa, însă

Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău, acționând în mod deliberat,

a ales să nu ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

În asemenea circumstanțe, luând în calcul comportamentul administrației

Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău, care denotă tendința de a

acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului de acces la

informație, miza pe care dânsul o avea la obținerea informației solicitate, instanța

de judecată, în cazul dat, are menirea de a stabili că comunicarea peste termen a

informațiilor solicitate sau neeliberarea documentelor solicitate i-a cauzat în mod

indubitabil anumite suferințe psihice.

A punctat că principiul legalității, care este unul fundamental în statul de

drept, obligă autoritățile să se conducă în activitatea acestora exclusiv de lege și

nu de emoții sau de frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor

urmează a fi contracarate tot în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.

Ținând cont de forma vinovăției pârâtului la cauzarea prejudiciului, a

apreciat că suma de 1 000 de lei este suficientă pentru a compensa orice prejudiciu

de ordin moral cauzat dânsului prin refuzul de a furniza informația solicitată în

cerere.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 21, 22, 23, 24 din Legea nr. 982

privind accesul la informație din 11 mai 2000, art. 166, 167 CPC.

A solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea încălcării dreptului de

acces la informație de către IP „Centrul de Excelență în Construcții”, în legătură

cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în cerere; 3) obligarea

Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău să elibereze copia

procesului-verbal din deviz 2-1-3 (bloc de studii, lucrări de construcție generale,

marca SA) de recepție a lucrărilor executate pentru luna iulie 2018, în valoare de

193 812,07 de lei, semnat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Centrul

de Excelență în Construcții din or. Chișinău, SRL „Ozun Cons”, responsabil

tehnic și diriginte de șantier; 4) repararea prejudiciului în mărime de 1 000 de lei

din contul Centrului de Excelență în Construcții din or. Chișinău în beneficiul său,

3

cauzat în urma refuzului nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce

prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a

cererii sale.

Prin încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea, în partea încasării prejudiciului

moral în sumă de 1 000 (o mie) de lei.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea.

La 18 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (1) Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, iar la 15 ianuarie 2022, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea

apelului, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea acesteia,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

La 16 noiembrie 2021, Valeriu Mitrofan a depus recurs împotriva încheierii

din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând

admiterea acestuia, anularea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii, prin care să fie încasată din contul IP „Centrul de Excelență în

Construcții” în beneficiul său suma de 1 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost corectată greșeala admisă în dispozitivul încheierii din

12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin substituirea sumei

indicate greșit: „cinci mii”, cu suma corectă „o mie”.

Prin decizia din 2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost

respinse cererea de recurs și cererea de apel înaintată de Valeriu Mitrofan și

menținute încheierea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani și hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că, în rezultatul depunerii cererii cu privire la accesul la

informație din partea lui Valeriu Mitrofan, pârâtul i-a explicat reclamantului care

este autoritatea publică de la care poate fi solicitată informația pretinsă prin

cererea privind accesul la informație nr. 01-16/113 din 18 iunie 19, or, pârâtul –

Centrul de Excelență în Construcții, nu poate avea calitatea de furnizor al

informației solicitate de reclamant.

Și asta deoarece, autoritatea pârâtă este doar beneficiar al lucrărilor de

antrepriză, prestate în baza contractului nr. 17/00693 din 12 mai 2017, parte

contractantă fiind Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, în calitate de investitor, care și urmează să dețină actele de recepție a

lucrărilor executate, ceea ce denotă că pârâtul a priori nu putea să încalce dreptul

reclamantului de acces la informație, întrucât acesta nu deține informația

solicitată de reclamant.

Astfel, având în vedere cadrul normativ pertinent, raportat la materialele

cauzei, instanțele de judecată au concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii lui

4

Valeriu Mitrofan, or, la caz, ultimului nu i-a fost încălcat dreptul de acces la

informație.

Cu referire la soluția de declarare a inadmisibilității acțiunii, în partea ce

ține de repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată au constatat că

Valeriu Mitrofan nu s-a adresat cu o cerere prealabilă către Centrul de Excelență

în Construcții din or. Chișinău cu privire la compensarea prejudiciului moral.

Or, prevederile Codului administrativ, în vigoare din 1 aprilie 2019, prevăd

expres obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă în cazul solicitării

reparării vreunui prejudiciu, iar decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor sau refuzul de a acorda careva prejudicii cauzate prin activitatea

administrativă ilegală constituie în sine un act administrativ individual.

La 28 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu

Mitrofan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 2 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 2 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice,

a fost prezentată motivarea recursului, prin care a solicitat repunerea în termen a

recursului, admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, anularea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel, hotărârea

primei instanțe, precum și încheierea primei instanțe sunt ilegale, pasibile de a fi

casate.

A indicat că instanțele de judecată au neglijat faptul că Centrul de Excelență

în Construcții din or. Chișinău, în calitate de beneficiar, a semnat contractul de

antrepriză nr. 17/00693/C, respectiv, un exemplar al procesului-verbal solicitat,

se deține în mod obligatoriu și în posesia beneficiarului – Centrul de Excelență în

Construcții.

La fel, a relevat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele de fapt, care au o importanță pentru soluționarea cauzei, iar

concluziile instanțelor de judecată expuse în decizii sunt în contradicție cu

circumstanțele esențiale, normele de drept material și procedural, fiind aplicate

eronat.

A specificat că soluția emisă de către instanțele inferioare constituie o

restricție în realizarea dreptului de acces la justiție și o îngrădire a acestui drept.

Totodată, nici prima instanță și nici instanța de apel nu s-au expus asupra

tuturor cererilor depuse de către dânsul, fapt confirmat prin lipsa la dosar a

încheierilor emise de către instanțe.

De asemenea, o altă eroare a instanțelor constă în faptul că au admis probele

prezentate de intimat, care nu au tangență cu cerințele indicate în cererea privind

accesul la informație anexată la dosar.

A mai susținut că instanțele ierarhic inferioare au ignorat prevederile art. 7,

8, 16 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, dar și art. 4

și 34 din Constituție.

La 18 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa

electronică a IP „Centrul de Excelență în Construcții” copia cererii de recurs

depusă de Valeriu Mitrofan, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

5

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și extrasul din poșta

electronică anexate la materialele dosarului (f. d. 153-154 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,

IP „Centrul de Excelență în Construcții” nu a făcut uz de dreptul său procedural

de a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 2 noiembrie 2022 (f. d. 88 vol. II).

Este cert și faptul că la 28 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Valeriu Mitrofan a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 103-105 vol. II).

Decizia motivată din 2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a recurentului Valeriu Mitrofan, la 3 ianuarie 2023,

potrivit extrasului din poșta electronică, anexat la materialele dosarului (f. d. 106

vol. II).

Se mai constată că la 2 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice,

Valeriu Mitrofan a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 107-150 vol. II).

Astfel, recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva deciziei din

2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Mitrofan, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând

de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

7

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Valeriu Mitrofan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8