3ra-26/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-26/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-26/2023

2-21113724-01-3ra-12012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Ig. Barbacaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Artur Cocarcea, reprezentat de

avocatul Ghenadie Bobu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Artur Cocarcea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins cererea de apel depusă de Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie

Bobu și s-a menținut hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2021, Artur Cocarcea a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, solicitând anularea deciziei sub nr. C-587/21 din 19 aprilie 2021 și a

răspunsului nr. C-935/21 din 24mai 2021, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, prin care să recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu a lui

Artur Cocarcea, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii, restituirea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat reclamantul că prin decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale - Oficiul Teritorial Dubăsari (Cocieri), începând cu data de 30 iunie

2020, lui Artur Cocarcea i-a fost stabilită pensia pentru vechime în serviciu în cuantum

de 5952,89 de lei, fiind calculată solda de 11905,78 de lei reieșind din venitul total

obținut de la locul de muncă pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii, care la data de 29 iunie 2020, constituia suma în mărime de 142869,36 de

lei.

A menționat reclamantul că la 11 noiembrie 2020 prin Hotărârea Guvernului nr.

811 a fost aprobat „Regulamentul privind modul de calculare și plată a premiului anual

personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019”, drept

1

urmare Inspectoratul de poliție Dubăsari al IGP al MAI a emis ordinul nr. 84ef. din 21

decembrie 2020 cu privire la achitarea premiului anual pentru rezultatele activității în

anul 2019 angajaților inspectoratului, achitându-i reclamantului premiul anual calculat

pentru anul 2019 în sumă de 4106 de lei.

Astfel, a notat reclamantul că venitul total obținut de la locul de muncă pentru

ultimele 12 luni precedente concedierii, adică până la 30 iunie 2020 s-a majorat cu

suma 4106 de lei, constituind suma în mărime de 146975,36 de lei.

Prin urmare, a notat reclamantul că în temeiul art. 61 alin.(1) al Legii nr.

1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, a solicitat recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă și reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

precedente concedierii, adică din data de 30 iunie 2020, s-a adresa Casei Teritoriale

Dubăsari (Cocieri) cu cerere privind efectuarea recalculării pensiei.

Drept urmare, a notat reclamantul că Casa Națională de Asigurări Sociale prin

răspunsul nr. C-587/21 din 19 aprilie 2021 i-a refuzat efectuarea recalculării pensiei,

invocând lipsa temeiului legal.

A menționat reclamantul că nefiind de acord cu răspunsul nominalizat mai sus, la

06 mai 2021, s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat reexaminarea răspunsului. Însă, prin răspunsul nr. C-

935/21 din 24 mai 2021 i s-a respins cererea prealabilă.

În asemenea circumstanțe, a considerat reclamantul că pârâtul prin răspunsul său,

făcând referire la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și îndemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și

sistemul penitenciar, neîntemeiat a invocat că nu se includ în media lunară plățile

compensatorii, adică și plățile stimulatorii cu caracter unic (inclusiv premiile), acordate

cu prilejul jubileelor și pentru muncă sârguincioasă. Or, prin prisma prevederilor art.

21 alin. (1) și art. 21¹ alin. (1) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, se atestă o delimitare clară a acestor noțiuni.

De asemenea a notat reclamantul că și art. 10 din Legea prenotată, delimitează ca

și componente separate ale salariului lunar premiile unice și premiile anuale, care nu

trebuie confundate, iar considerarea premiilor anuale drept plăți compensatorii fără

caracter permanent, în opinia părții reclamante este una eronată și abuzivă.

A mai notat reclamantul că potrivit alin. (1) al art. 61 din Legea nr. 1544/1993,

legislatorul a prevăzut expres posibilitatea recalculării pensiei în cazul în care apar

circumstanțe noi, care duc la majorarea acesteia, fără a face precizare despre

proveniența actelor suplimentare și data apariției lor, stabilind doar că recalcularea se

va face „pentru perioada precedentă dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii

actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

În acest sens, a menționat reclamantul că norma nominalizată mai sus, stipulează

expres că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior

acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

2

pentru perioada precedentă dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi”.

Prin urmare, a susținut reclamantul că achitarea sumei a fost efectuată/virată abia

la finele lunii decembrie 2020 și, respectiv, la momentul depunerii (iulie 2020) de către

Artur Cocarcea a dosarului privind calcularea pensiei, suma dată nu era inclusă în

venitul său total și nici ordinele prenotate nu erau încă emise. Astfel, suma dată urma

să fie luată în considerare și să fie efectuată recalcularea corespunzătoare.

De asemenea, a accentuat reclamantul că obiectul acțiunii este obținerea unei

pensii mai bune, drept care este garantat de alin. (2), art. 47 al Constituției Republicii

Moldova. Mai mult decât atât, putem vorbi despre un „grad dublu” de protecție a

dreptului la pensie, atât din perspectiva dreptului fundamental consfințit în art. 47 din

Constituție, cât și din perspectiva dreptului de proprietate garantat prin dispozițiile art.

46 din Constituție și art. 1 Protocolul 1 al CEDO.

Astfel, a susținut reclamantul că statul trebuie să dispună de motive întemeiate

pentru a pune în funcțiune orice ingerință privind dreptul la proprietate, aceasta urmând

a fi nu doar legală și urmărind un scop legitim de protecție a interesului general, dar și

necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp rezonabilă și proporțională,

adică cel mai bine plasată să asigure un echilibru just între interesul general și

individual.

Prin urmare, a menționat reclamantul că o interpretare abuzivă în defavoarea părții

slabe a circumstanțelor de fapt și a prevederilor legale care stabilesc recalcularea

pensiei, duce în mod inevitabil la încălcarea nu numai a prevederilor legale naționale

dar și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova face parte.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Artur Cocarcea.

Dispozitivul hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificat avocatului Ghenadie Bobu, care acționează în interesele lui

Artur Cocarcea la data de 27 decembrie 2021, fapt confirmat prin semnătura olografă

aplicată pe recipisa anexată la materialele cauzei. (f.d. 69)

Manifestând dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la 30 decembrie 2021, Artur

Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.70/71)

La 21 ianuarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul poștei

terestre, a expediat pentru notificare participanților la proces copia hotărârii motivate a

primei instanțe (f.d.77), care a fost recepționată de către avocatul Ghenadie Bobu, care

acționează în interesele lui Artur Cocarcea la data de 27 ianuarie 2022, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.79), iar la 18 februarie 2022 a

depus motivarea apelului. (f.d.83/88)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu împotriva hotărârii din 23

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu și

menținută hotărârea din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

(f.d.102; 103/117)

3

Pentru a pronunța această decizie, completul specializat al instanței de apel

analizând circumstanțele de fapt ale speței în raport cu normele legale citate, a conchis

ca întemeiată soluției primei instanței privind netemeinicia pretenției privind anularea

deciziei sub nr. C-587/21 din 19 aprilie 2021 și răspunsului nr. C-935/21 din 24 mai

2021, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, prin care să

recalculeze pensia pentru vechimea în serviciu lui Artur Cocarcea, reieșind din media

lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii, în situația în care

în ședința de judecată cu certitudine s-a stabilit că Artur Cocarcea beneficiază de

dreptul la pensie pentru vechime în muncă, începând cu 30 iunie 2020, în proporție de

50 % din suma soldei primite înainte de concediere, în baza Legii nr.1544/1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

În acest sens, completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat

argumentul apelantului privind recalcularea pensiei ținând cont de premiul anual în

mărime de 4106 de lei, ce i-a fost acordat prin ordinul Inspectoratului de politie

Dubăsari al IGP al MAI nr. 84ef. din 21 decembrie 2020 cu privire la achitarea

premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019 în temeiul Hotărârea

Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020, prin care s-a aprobat Regulamentul privind

modul de calculare și plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru

rezultatele activității în anul 2019 (f.d.18-19).

La acest capitol, completul specializat al instanței de apel a reținut că cuantumul

pensiei pentru vechime în muncă, a fost calculat prin prisma art.44 din Legea

nr.1544/1993 și pct.1-4 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, care

stipulează că, pensia se calculează din salariul de funcție, salariul pentru gradul militar

sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de

concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente

primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a indemnizației

bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de întreținere pe un an.

Astfel, completul specializat al instanței de apela notat că pentru stabilirea pensiei

în temeiul Legii nr.1544/1993, Inspectoratul de Poliție Dubăsari a emis certificatul

privind solda bănească nr.11 din 29 iunie 2020, ce a fost luat ca baza la stabilirea

cuantumului pensiei, ținând cont calcul sumelor reflectate în certificatul dat, cu

excepția sumelor pentru orele suplimentare și suma pentru luna mai 2020 în mărime

de 5799,48 de lei, fiind reflectată de către instituția de forță în extrasul din cont ca

persoană care a beneficiat de plăți după eliberare. Iar plățile la care pretinde

reclamantul/apelant, să fie luate în calcul pentru recalcularea pensiei, sunt premii și

stimulare financiară cu caracter unic. Or, reieșind din prevederile pct. 3 al Hotărârii

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, în media lunară a recompenselor, plăților,

sporurilor și suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele

care, conform legislației în vigoare, sun acordate permanente. Iar astfel, urmează a se

reține că, nu se includ în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și

suplimentelor, primite în ultimul an de serviciu, indemnizația de concediere și plățile

compensatorii.

În acest context, completul specializat al instanței de apel a conchis că prima

instanță just a stabilit că suma de 4106 de lei - premiul anual ce se acordă în

conformitate cu prevederile art. 211 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, și pretinsă de reclamant la includerea calculării/

4

recalculării pensiei nu se încadrează în acele tipuri de drepturi bănești stabilite de

legislator care se iau în considerare la stabilirea pensiei potrivit Legii nr. 1544/1993.

Prin urmare, completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat

argumentul apelantului precum că, prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece în conformitate cu art.211

din Legea nr.270/2018, premiul anual dispune de o conotație permanentă reieșind din

voința legislatorului și textului legislativ explicit care nu lasă loc de interpretări,

conferind entităților bugetare marja de discreție doar în partea ce vizează cuantumul

premiului, or, argumentul dat se combate prin prevederile normelor citate.

Subsecvent, completul specializat al instanței de apel a menționat că la caz nu

poate reține argumentele apelantului/reclamant, Artur Cocarcea, deoarece acesta

interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe

este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea

juridică cuvenită. Or, simpla nemulțumire a părților de soluția adoptată de instanțele

inferioare, nu poate constitui motiv de admiterea a cererii de recurs, dacă nu este

invocat sau dacă din conținutul recursului nu se întrezărește vreunul din temeiurile de

recurs expres prevăzute de lege, iar prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie

să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În asemenea circumstanțe, completul specializat al instanței de apel a constatat

că prima instanța just a stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale,

ajungând la concluzia cu privire la respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, iar careva

temei legal pentru casarea actului judecătoresc n-a fost stabilit în instanța de apel.

Totodată, completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat și

argumentul apelantului precum că hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată și

ilegală, deoarece analizând conținutul hotărârii contestate, a conchis că hotărârea

primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată, făcând referire la normele

de drept material și procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către părți,

determinând circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost

și care n-au fost stabilite, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți,

aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o

motivație și o analiză clară.

Completul specializat al instanței de apel a respins ca fiind neîntemeiată și critica

apelantului precum că prima instanța nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor

cauzei, ori, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a raportului dintre

părți, este evident manifestat, în condițiile analizei apărărilor reclamantului exprimate

pe cale incidentală, dar, în cadrul fixat de reclamant și în limitele obiectului dedus

judecății.

Din considerentele enunțate, completul specializat al instanței de apel a

concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu

certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului

juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la

proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor

procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil,

garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor

Omului.

5

La 20 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu a depus recurs nemotivat, iar la 25 ianuarie 2023 motivarea recursului

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel ca fiind nefondată cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea formulată.

În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul

examinării cauzei, suplimentar a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar

aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a litigiului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 octombrie 2022,

în ședință publică. (f.d.167)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 05 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Ghenadie Bobu, care

acționează în interesele lui Artur Cocarcea prin intermediul poștei electronice la 11

octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele

cauzei de către reprezentantul instanței de apel. (f.d.118)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2022, a fost

notificată avocatului Ghenadie Bobu, care acționează în interesele lui Artur Cocarcea,

prin intermediul poștei electronice la 26 decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de

apel. (f.d.122)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 27 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Casei Națională de

Asigurări Sociale, copia cererii de recurs depusă de Artur Cocarcea, reprezentat de

avocatul Ghenadie Bobu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de

depunere a referinței. (f.d.131)

Prin referința depusă la 16 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat ca cererea de recurs depusă de Artur

6

Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu să fie respinsă ca inadmisibilă.

(f.d.133/135)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea de recurs depusă de Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul

Ghenadie Bobu inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Artur Cocarcea, reprezentat de avocatul Ghenadie Bobu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8