3ra-937/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-937/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-937/22

2-20137008-01-3ra-14092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Bocancea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

anulată încheierea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 02 noiembrie 2020, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Valeriu

Bocancea, a formulat cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, or. Căușeni solicitând a considera ilegal actul administrativ –

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2096/20 din 19 octombrie 2020,

prin care s-a refuzat lui Valeriu Bocancea calcularea pensiei conform certificatului

IGP nr.44/10-B-281/18 din 26 aprilie 2018; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să efectueze calcularea pensiei lui Valeriu Bocancea, conform certificatului

nr.44/10-B-281/18 din 26 aprilie 2018, de calculare a vechimii în muncă cu avantaje,

eliberat de Inspectoratul General al Poliției, de la momentul demisiei la pensie și până

în prezent.

În motivarea acțiunii a indicat că Valeriu Bocancea este angajat al organelor

afacerilor interne al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne. Astfel,

1

consideră că, activând în funcția anterioară în Izolatorul de detenție provizorie al

Ministerului Afacerilor Interne, nu se i-au în considerație de către Casa Națională de

Asigurări Sociale actele normative ce apără drepturile sale în cadrul activității în

organele afacerilor interne, care la rândul său influențează la eliberarea din serviciul

Ministerului Afacerilor Interne, precum și la recalcularea eficientă a pensiei.

La caz, afirmă reprezentantul reclamantului că potrivit certificatului nr.44/10-B-

281/18 din 26 aprilie 2018, lui Valeriu Bocancea i-a fost calculată vechimea în

muncă cu avantaje de 31 ani, 9 luni și 16 zile. Astfel, la 25 iulie 2020, acesta a depus

către Casa Teritorială de Asigurări Sociale or. Căușeni, cerere prin care a solicitat

recalcularea pensiei luând în considerare certificatul nr.44/10-B-281/18 din 26 aprilie

recalcularea pensiei, respectiv, refuzul a fost contestat la 29 august 2020 la Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În acest context, reprezentantul reclamantului menționează că, la 14 septembrie

2020, în adresa reclamantului a parvenit răspunsul nr.B-1904/20, prin care a primit

refuz la contestația depusă la data de 29 august 2020 către Casa Națională de

Asigurări Sociale. Astfel, la 19 septembrie 2020, a înaintat cerere prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale, însă la 19 octombrie 2020 prin răspunsul nr.B-

2096/20 i s-a refuzat și în satisfacerea cererii prealabile.

Prin încheierea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost aplicată autorității publice – Casa Națională de Asigurări Sociale amendă în

mărime de 100 unități convenționale (f.d.34).

Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea de contencios administrativ formulată de Valeriu Bocancea.

S-a anulat în tot Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni

exprimată prin răspunsul nr.I01-15-1616 din 24 august 2020 și Deciziile Casei

Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova exprimate prin răspunsurile

nr.B-1904/20 din 14 septembrie 2020 și nr.B-2096/20 din 19 octombrie 2020.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite o Decizie cu privire

la recalcularea cuantumului pensiei stabilite lui Valeriu Bocancea, în baza calculului

vechimii în muncă confirmat prin Certificatul Ministerului Afacerilor Interne

nr.44/10-B-281/18 din 26 aprilie 2018 și achitarea diferenței pensiei începând cu 21

mai 2016 (f.d.55, 64-67).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, cu respectarea termenului prevăzut

de art.232 din Codul administrativ, la 26 octombrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 13 decembrie 2021, a prezentat motivarea apelului,

solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 22 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, casarea hotărârii din 12 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

respinsă acțiunea formulată de Valeriu Bocancea, ca neîntemeiată (f.d.62-63, 76-79).

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a anulat încheierea din 22

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

2

S-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.109, 110-120).

Verificând legalitatea încheierii din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, instanța de apel a concluzionat că aceasta a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural pertinente speței.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că din materialele cauzei nu se poate

de stabilit cu certitudine momentul recepționării de către Casa Națională de Asigurări

Sociale a solicitării instanței de fond, iar potrivit materialelor cauzei se atestă că

reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost în imposibilitate de a se

conforma solicitărilor instanței de fond, fapt confirmat prin ordinele emise de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanței, instanța ierarhic

inferioară a apreciat soluția primei instanțe ca fiind una legală și întemeiată, aceasta

având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora

le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

Instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că instanța de fond întemeiat a

reținut că Valeriu Bocancea întrunește condițiile de recalculare a pensiei, iar

subdiviziunile în care a activat cad sub incidența prevederilor pct.8 din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

La 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 29

septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, a prezentat motivarea recursului

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată

(f.d.123, 126-128).

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel.

Totodată, în consolidarea opiniei, recurenta a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept invocate în cererea de apel și susținute pe parcursul examinării cauzei în ordine

de apel.

Mai consideră că Ordinul nr.96/2018 emis de Ministerul Afacerilor Interne în

conformitate cu prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a

fost emis.

Or, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține prevederile prevăzute în

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 (perioada de

activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

Pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea menționată, prevăd expres circumstanțele

în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru

3

o lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

În această ordine de idei, consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au

verificat în totalitate circumstanțele cauzei, prin urmare au emis acte judecătorești

neîntemeiate.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2022, în

ședință publică (f.d.109, 110-120).

Materialele cauzei atestă că la 07 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Curtea de Apel Chișinău a notificat părților participante la proces copia dispozitivului

deciziei contestate (f.d.121).

La 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel (f.d.123).

Din materialele cauzei rezultă că la 08 septembrie 2022, Casei Naționale de

Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, decizia

integrală din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.124).

La 29 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii

noi de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f.d.126-128).

În condițiile enunțate, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în

termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 03 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Valeriu Bocancea copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 07

octombrie 2022 (f.d.133).

Materialele cauzei atestă că până la data examinării admisibilității recursului

Valeriu Bocancea nu a făcut uz de dreptul procedural respectiv și nu a prezentat

referința la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

4

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

5

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6