2ra-1504/22 — dezmintrea informatiei repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1504/22 2-21160122-01-2ra-18102022 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. I. Dragulean) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 15 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Nistor împotriva lui Andrian Ghețu cu privire la dezmințirea informației, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și a fost menținută hotărârea din 27 ianuarie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, constată: La 28 octombrie 2021, Ion Nistor, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrian Ghețu cu privire la încasarea prejudiciul moral în sumă de 100000 lei, obligarea pârâtului de a publica pe rețeaua de socializare facebook.com, o postare cu următorul conținut „la 24 iulie 2021 ora 23:00, am publicat poza lui Ion Nistor comentând-o cu cuvinte mincinoase și false, astfel comunic urmăritorilor mei că informațiile expuse în acea postare, nu sunt adevărate și lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională a lui Ion Nistor” și încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile privind acordarea serviciilor juridice în sumă de 5000 lei și alte cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 24 iulie 2021, în jurul orei 23:00, a primit o notificare pe rețelele de socializare „Facebook”, pe faptul că Andrian Ghețu a încărcat pe pagina sa o poză în care este dânsul (Ion Nistor) și Nicolae Melnic (Președintele raionului Edineț), iar asupra pozei a postat un comentariu cu următorul conținut „Bun vicepreședinte de raion avem în Edineț, el o 1 chidanit oamenii și cu pașapoartele bulgărești, gata cu krîșa politică care a avut-o până acum!!!

Ar trebui de răspuns pentru răul făcut oamenilor”. A menționat reclamantul că, pe lângă faptul că, Andrian Ghețu a postat pe rețelele de socializare o poză fără permisiunea sa și a celeilalte persoane din poză, îi mai aduce și acuzații în faptele pe care nu le-a săvârșit, mai mult postarea sa, a trezit un val de comentarii cu conținut negativ, fapt ce l-a afectat emoțional atât pe el cât și întreaga familie. A afirmat reclamantul că, cuvintele murdare adresate lui personal, au ajuns până la culmea minciunilor și ponegririi, postări ce lezează dreptul său și al familiei sale la intimitatea vieții private, lezează demnitatea și onoarea sa. Mai mult, textul care descrie poza postată acționează asupra sa, iar atacul psihologic provocat de cuvintele murdare și mincinoase pot cauza situații necontrolabile, deoarece este vorba despre reputația sa.

Captarea imaginii sau fotografierea unei persoane, ori utilizarea acestei imagini, inclusiv prin distribuire pe site-urile de socializare, sunt interzise în absența consimțământului prealabil al persoanei fotografiate. A notat reclamantul că, la data de 26 iulie 2021 a scris o plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț, prin care solicită să fie atras la răspundere Andrian Ghețu. Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI05314477, Andrian Ghețu, a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 70 Cod contravențional (calomnie) și sancționat cu amendă în mărime de 60 unități convenționale echivalentul a 3000 lei.

A atenționat reclamantul că în urma materialelor adunate de către angajatul IP Edineț, a fost anexat și cazierul contravențional, unde observă mai multe procese- verbale pe numele intimatului, fiindu-i aplicată amenzi în mărimi destul de mari totodată reieșind din Registrul informației Criminalistice și Criminologice, există mai multe dosare penale pe numele pârâtului. A declarat reclamantul că, pârâtul Andrian Ghețu, prin acțiunile sale ilegale i-a cauzat un prejudiciu de ordin moral în sumă de 100 000 lei, or cererea de încasare a prejudiciului moral se depune către persoanele care poartă vina, iar la caz, vina o poartă Andrian Ghețu, fiind persoana îndatorată să plătească prejudiciul moral în urma disconfortului emoțional și atacul psihologic pe care l-a suportat.

Consideră că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost adus atingere dreptului extrapatrimonial manifestat prin stări psihologice și anume: lezarea onoarei, tristețe, deprimare rușine, disconfort sufletesc enorm, teamă, neajutorare, umilință, inferioritate, disconfort general, insatisfacție, stres și alte atribute ce definesc statutul moral. Pentru a ajunge la un numitor comun, la 22 octombrie 2021 s-au adresat către pârât cu cerere prealabilă de dezmințire a informației, prevenindu-l despre eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanța de judecată, însă nu a primi nici un răspuns.

Întemeindu-și acțiunea în baza art. 2025 alin. (1), art. 2036 alin. (1) și (2), art. 2037 alin. (1), (2), (3) Cod civil, art. 7 din Legea cu privire la libera exprimare, a solicitat încasarea din contul pârâtului a prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei, obligarea pârâtului de a publica pe rețeaua de socializare facebook.com, o postare cu următorul conținut „la 24 iulie 2021 ora 23:00, a și pretențiile în baza prevederilor art. 2 16 alin. (1) lit. g), art. 19 alin. (1), (3), (5), art. 2m publicat poza lui Ion Nistor comentând-o cu cuvinte mincinoase și false, astfel comunic urmăritorilor mei că informațiile expuse în acea postare, nu sunt adevărate și lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a cet.

Ion Nistor” și încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile privind acordarea serviciilor juridice în sumă de 5000 lei. Prin hotărârea din 27 ianuarie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central acțiunea s-a admis parțial. S-a obligat Andrian Ghețu să publice dezmințirea informației postate în privința lui Ion Nistor, pe rețea de socializare facebook.com, la data de 24 iulie 2021, orele 23:00, la aceeași rubrică și pagină, cu următorul conținut ”la 24 iulie 2021 ora 23:00, am publicat poza lui Ion Nistor comentând-o cu cuvinte mincinoase și false, astfel comunic urmăritorilor mei că informațiile expuse în acea postare, nu sunt adevărate și lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Ion Nistor”.

S- a încasat de la Andrian Ghețu, în beneficiul lui Ion Nistor suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiate. S-a încasat de la Andrian Ghețu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 200 lei. La 31 ianuarie 2022, Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 20 aprilie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și s-a menținut fără modificări hotărârea din 27 ianuarie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a constatat că obiectul litigiului în cauză îl constituie încasarea prejudiciului moral, cauzat prin contravenție. Instanța de apel a conchis că, cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Astfel, soluția primei instanțe prin care Andrian Ghețu a fost obligat să achite o compensație bănească apelantului Ion Nistor, în cuantum de 2000 lei, este una corectă, pe măsură de a acoperi suferințele psihice suportate de ultimul.

Or, suma de bani, care urmează a fi adjudecată apelantului, nu reprezintă însăși reparația prejudiciului, deoarece el nu poate fi reparat în virtutea naturii sale specifice, ci reprezintă echivalentul bănesc prin care persoana care a suferit moral poate să-și procure emoții pozitive, echivalente suferințelor psihice suportate. Ca urmare, acordarea apelantului sumei de 100 000 lei, solicitate cu titlu de prejudiciu moral, va constitui o sursă de îmbogățire nejustificată. Respingând argumentul apelantului precum că anterior intimatul a mai fost atras la răspundere contravențională și penală, instanța de apel a considerat că acesta nu constituie un temei de a majora cuantum sumei stabilite de prima instanță pentru prejudiciul moral cauzat apelantului, deoarece, nu a fost stabilită nici o legătură 3 cauzală între acțiunea ilegală săvârșită de către intimat față de apelant și acțiunile ilegale săvârșite de către acesta anterior.

Totodată, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe precum că suma solicitată de către reclamantul Ion Nistor în mărime de 5000 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică este exagerată în coraport cu complexitatea cauzei, cu serviciile prestate de către avocatul Ghenadie Odobescu în instanța de judecată, reprezentantul apelantului neparticipând la nici o ședință de judecată solicitând examinarea în lipsa sa și a persoanei reprezentate de acesta, respectiv cheltuielile pentru asistență juridică în cuantumul solicitat a fi compensat nu corespunde criteriului rezonabilității, motiv pentru care prima instanță just a decis că aceasta urmează a fi compensată parțial în sumă de 3000 lei.

La 22 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece nu au fost luate în considerație toate circumstanțele importante, a fost aplicată eronat analogia legii, fără a fi analizate toate probele la caz.

A menționat că, potrivit art. 2037 alin. (1) și (2) Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gardul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luînd în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. A declarat că, la determinarea despăgubirii instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea a cordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

La fel a susținut că această satisfacție rezultă din practica de aplicare , de către Curtea Europeană privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Astfel a concluzionat că luând în considerație natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate consideră recurentul că suma de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral reprezintă o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției Europene privind Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale . Prin notificarea din 18 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 142). Intimatul Andrian Gețu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se 4 declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la 16 septembrie 2022, inclusiv la poșta electronică a avocatului Ghenadie Odobescu, în interesele lui Ion Nistor, odobescu8partenerii@gmail.com (f.d. 122). Astfel, recursul declarat la 22 septembrie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de 5 avocatul Ghenadie Odobescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Ion Nistor, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic 6