2ra-70/23 — desfacerea casatoriei, determinarea domicililui copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-70/23

2-20071559-01-2ra-16012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinpu – A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ruslan Negruța,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Diana Prodan împotriva lui Ruslan Negruța, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru cu privire la determinarea domiciliului

copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, perfectarea

actelor pe numele copiilor fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Ruslan Negruța, s-a casat în parte hotărârea din 09

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea în această parte

a unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La data de 19 iunie 2020 Diana Prodan s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ruslan Negruța, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori, obținerea permisiunii perfectării actelor

pe numele copiilor în lipsa acordului tatălui, încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 16 august 2012 a

înregistrat căsătoria cu Ruslan Negruța. Din relația de căsătorie s-au născut copiii,

xxxxx la data de xxxxx și xxxxx la data de xxxxx.

A relatat că, în familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere,

pârâtul deseori comițând față de ea acte de violență fizică și psihică.

Incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului și principiilor de

conviețuire, în contextul atmosferei create, a condus-o la convingerea fermă privind

imposibilitatea păstrării familiei.

1

Reclamanta a susținut că, determinarea domiciliului copiilor minori cu ea și

încasarea pensiei de întreținere de la pârât este cerută în interesele minorilor.

A mai indicat că, pârâtul are venituri fluctuabile, lucrând ocazional, astfel

pensia de întreținere urmează a fi stabilită într-o sumă bănească fixă, în cuantum de

2 500 lei, achitați lunar pentru fiecare copil.

De asemenea, a indicat că, cheltuielile de întreținere în Republica Moldova

sunt mari, iar veniturile salariale mici și, în perspectivă, dorește să efectueze

deplasări peste hotarele țării, fapt pentru care este necesar ca copiii minori să poată

merge peste hotare însoțiți de ea, fără acordul tatălui.

Diana Prodan a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copiilor minori, xxxxx xxxxx, cu mama Diana Prodan, încasarea din contul lui

Ruslan Negruța a pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă de 2500 lei

și ¼ cotă parte din salariu și /sau alte venituri lunar pentru fiecare copil până la

atingerea majoratului, acordarea permisiunii perfectării pașaportului moldovenesc,

precum și a actelor de stare civilă pe numele copiilor minori fără acordul tatălui și

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 240 lei.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea. S-a determinat domiciliul copiilor minori xxxxx, născut

la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx, cu mama, Diana Prodan. S-a încasat de la Ruslan

Negruța în beneficiul reclamantei Diana Prodan pensia de întreținere pentru copiii

minori xxxxx și xxxxx a câte 2000 lei lunar pentru fiecare, începând cu data adresării

în instanța de judecată – 19 iunie 2020, până la atingerea majoratului, s-a permis

Dianei Prodan să perfecteze pașaportul național al RM, precum și documentele de

stare civilă pe numele copiilor minori xxxxx și xxxxx, fără acordul tatălui Ruslan

Negruța, s-a încasat de la Ruslan Negruța în beneficiul Dianei Prodan cheltuielile de

judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 200 lei și în bugetul de stat

cheltuielile de judecată pentru plata taxei de stat în mărime de 1440 lei. În rest,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de fond a indicat că potrivit concluziei DPDC s. Centru din avizul nr.

179/21 din 20 septembrie 2021, reclamanta Diana Prodan dispune de condiții

necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copiilor minori.

În atare circumstanțe, precum și în lipsa vreunei obiecții din partea pârâtului,

instanța de fond a determinat domiciliul copiilor minori cu mama, fiind încredințați

la creșterea și educația ei.

Potrivit contractului individual de muncă pârâtul a fost angajat în funcția de

îngrijitor încăperi de producție și de serviciu în cadrul SRL „Adam & Company” cu

un salariu de funcție în mărime de 2975 lei.

Instanța de fond a considerat inoportună aplicarea prevederilor art. 75 din

Codul familiei prin stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori sub forma unei

cote din salariu. Reieșind din mărimea salariului lunar de 2975 lei, potrivit actelor

prezentate de pârât, instanța de fond a conchis că o valoare a pensiei de 500 lei pentru

un copil ar fi total improprie asigurării intereselor minorului și îi lezează substanțial

interesele copilului (1/3 din 2975 lei, raportată la 2 copii), în condițiile în care

bunurile deținute de pârât și anume, mijloacele de transport cu drept de proprietate,

confirmă o altă stare de fapt decât cea pretinsă de pârât.

2

Drept urmare, cu referire la prevederile art. 75 din Codul familiei, distinct de

poziția părților în proces, ținând cont de faptul că răspunderea pentru creșterea și

asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având

obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil,

instanța de fond a considerat necesar a stabili mărimea pensiei de întreținere pentru

fiecare copil în mărime de a câte 2000 lei lunar. La adoptarea soluției, instanța a ținut

cont și de problemele de ordin medical ale copiilor care necesită tratament, fapt

confirmat prin înscrisurile atașate la materialele dosarului.

Referitor la pretenția privind obținerea permisiunii perfectării pașaportului

național al RM pe numele copiilor minori în lipsa acordului tatălui, instanța de fond

a menționat că în cazul în care părinții se află în divorț, se eliberează pașaport

persoanei minore în lipsa prezentării suplimentare a hotărârii instanței de judecată

definitive și irevocabile cu privire la desfacerea căsătoriei, sau după caz, cu privire

la întreținerea și domiciliul copilului minor, doar la acordul ambilor părinți privind

eliberarea pașaportului minorului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate

prin lege cu astfel de funcție, ori declarat în scris în fața persoanei responsabile din

cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC.

Sub acest aspect și reieșind din faptul că valabilitatea pașaportului pentru

copiii sub vârsta de 7 ani este de 4 ani, respectiv, cu vârsta de la 7 ani până la 16 ani

– de 7 ani (art. 39 din Hotărârea Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013), instanța

de fond a considerat întemeiat capătul de cerere privind perfectarea și primirea pe

numele copiilor minori a pașaportului național al Republicii Moldova fără acordul

tatălui până la împlinirea de către aceștia a vârstei majoratului.

Într-o altă ordine de idei, pentru perfectarea actelor de stare civilă pentru care

legea stabilește acordul ambilor părinți, în condițiile Legii nr. 100 din 26 aprilie 2001

privind actele de stare civilă, prima instanță a apreciat ca fiind în interesul copiilor

de a permite mamei Diana Prodan de a le perfecta în lipsa acordului tatălui Ruslan

Negruța.

La 28 decembrie 2021, în termenul legal, Ruslan Negruța a declarat apel

împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea hotărârii în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori

în mărime de 2000 lei pentru fiecare și emiterea în această partea a unei noi hotărâri

prin care a încasa pensia în mărime de 1/3 din salariu sau alte venituri, precum și

anularea dreptului de a perfecta actele de stare civilă pe numele copiilor minori fără

acordul său.

Prin decizia din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ruslan Negruța, s-a casat hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretenției cu privire la perfectarea actelor

de stare civilă pe numele copiilor fără acordul tatălui și în această parte s-a emis o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii. În rest hotărârea primei instanțe s-a menținut.

Instanța de apel a apreciat că instanța de fond eronat a constatat că condițiile

pentru eliberarea pașaportului instituie restricții pentru părinții aflați în divorț și a

permis perfectarea actelor pe numele copiilor minori fără acordul tatălui.

La 24 noiembrie 2022 Ruslan Negruța a declarat recurs împotriva deciziei din

11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea

încasării pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 2000 lei lunar pentru

3

fiecare și emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care să se dispună

încasarea pensiei în cuantum de 1/3 din salariu sau din alte venituri.

În motivarea recursului recurentul Ruslan Negruța a invocat că instanțele

ierarhic inferioare eronat au stabilit cuantumul pensiei de întreținere al copiilor

minori în sumă bănească fixă, ignorând prevederile art. 75 din Codul familiei, care

stabilesc cuantumul de încasare a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din salariu

sau alte venituri.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Ruslan Negruța, care are calitatea procesuală de pârât și

este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 11 octombrie

Prin referința din 20 februarie 2023 intimata Diana Prodan a solicitat de a

declara recursul inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ruslan

Negruța, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

4

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ruslan Negruța, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Ruslan Negruța și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ruslan Negruța ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ruslan Negruța împotriva deciziei din 11 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5