2ra-70/23 — desfacerea casatoriei, determinarea domicililui copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-70/23 2-20071559-01-2ra-16012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinpu – A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere ÎNCHEIERE 15 martie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Ruslan Negruța, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Diana Prodan împotriva lui Ruslan Negruța, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Centru cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori, perfectarea actelor pe numele copiilor fără acordul tatălui și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Ruslan Negruța, s-a casat în parte hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, c o n s t a t ă: La data de 19 iunie 2020 Diana Prodan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Negruța, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, obținerea permisiunii perfectării actelor pe numele copiilor în lipsa acordului tatălui, încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 16 august 2012 a înregistrat căsătoria cu Ruslan Negruța. Din relația de căsătorie s-au născut copiii, xxxxx la data de xxxxx și xxxxx la data de xxxxx. A relatat că, în familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegere, pârâtul deseori comițând față de ea acte de violență fizică și psihică. Incompatibilitatea caracterelor și viziunile contrare asupra modului și principiilor de conviețuire, în contextul atmosferei create, a condus-o la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării familiei. 1 Reclamanta a susținut că, determinarea domiciliului copiilor minori cu ea și încasarea pensiei de întreținere de la pârât este cerută în interesele minorilor.

A mai indicat că, pârâtul are venituri fluctuabile, lucrând ocazional, astfel pensia de întreținere urmează a fi stabilită într-o sumă bănească fixă, în cuantum de 2 500 lei, achitați lunar pentru fiecare copil. De asemenea, a indicat că, cheltuielile de întreținere în Republica Moldova sunt mari, iar veniturile salariale mici și, în perspectivă, dorește să efectueze deplasări peste hotarele țării, fapt pentru care este necesar ca copiii minori să poată merge peste hotare însoțiți de ea, fără acordul tatălui.

Diana Prodan a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, xxxxx xxxxx, cu mama Diana Prodan, încasarea din contul lui Ruslan Negruța a pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă de 2500 lei și ¼ cotă parte din salariu și /sau alte venituri lunar pentru fiecare copil până la atingerea majoratului, acordarea permisiunii perfectării pașaportului moldovenesc, precum și a actelor de stare civilă pe numele copiilor minori fără acordul tatălui și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 240 lei. Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea. S-a determinat domiciliul copiilor minori xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născut la xxxxx, cu mama, Diana Prodan.

S-a încasat de la Ruslan Negruța în beneficiul reclamantei Diana Prodan pensia de întreținere pentru copiii minori xxxxx și xxxxx a câte 2000 lei lunar pentru fiecare, începând cu data adresării în instanța de judecată – 19 iunie 2020, până la atingerea majoratului, s-a permis Dianei Prodan să perfecteze pașaportul național al RM, precum și documentele de stare civilă pe numele copiilor minori xxxxx și xxxxx, fără acordul tatălui Ruslan Negruța, s-a încasat de la Ruslan Negruța în beneficiul Dianei Prodan cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 200 lei și în bugetul de stat cheltuielile de judecată pentru plata taxei de stat în mărime de 1440 lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de fond a indicat că potrivit concluziei DPDC s. Centru din avizul nr. 179/21 din 20 septembrie 2021, reclamanta Diana Prodan dispune de condiții necesare pentru creșterea, întreținerea, educația și instruirea copiilor minori. În atare circumstanțe, precum și în lipsa vreunei obiecții din partea pârâtului, instanța de fond a determinat domiciliul copiilor minori cu mama, fiind încredințați la creșterea și educația ei. Potrivit contractului individual de muncă pârâtul a fost angajat în funcția de îngrijitor încăperi de producție și de serviciu în cadrul SRL „Adam & Company” cu un salariu de funcție în mărime de 2975 lei. Instanța de fond a considerat inoportună aplicarea prevederilor art. 75 din Codul familiei prin stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori sub forma unei cote din salariu.

Reieșind din mărimea salariului lunar de 2975 lei, potrivit actelor prezentate de pârât, instanța de fond a conchis că o valoare a pensiei de 500 lei pentru un copil ar fi total improprie asigurării intereselor minorului și îi lezează substanțial interesele copilului (1/3 din 2975 lei, raportată la 2 copii), în condițiile în care bunurile deținute de pârât și anume, mijloacele de transport cu drept de proprietate, confirmă o altă stare de fapt decât cea pretinsă de pârât. 2 Drept urmare, cu referire la prevederile art. 75 din Codul familiei, distinct de poziția părților în proces, ținând cont de faptul că răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil, instanța de fond a considerat necesar a stabili mărimea pensiei de întreținere pentru fiecare copil în mărime de a câte 2000 lei lunar.

La adoptarea soluției, instanța a ținut cont și de problemele de ordin medical ale copiilor care necesită tratament, fapt confirmat prin înscrisurile atașate la materialele dosarului. Referitor la pretenția privind obținerea permisiunii perfectării pașaportului național al RM pe numele copiilor minori în lipsa acordului tatălui, instanța de fond a menționat că în cazul în care părinții se află în divorț, se eliberează pașaport persoanei minore în lipsa prezentării suplimentare a hotărârii instanței de judecată definitive și irevocabile cu privire la desfacerea căsătoriei, sau după caz, cu privire la întreținerea și domiciliul copilului minor, doar la acordul ambilor părinți privind eliberarea pașaportului minorului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege cu astfel de funcție, ori declarat în scris în fața persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC.

Sub acest aspect și reieșind din faptul că valabilitatea pașaportului pentru copiii sub vârsta de 7 ani este de 4 ani, respectiv, cu vârsta de la 7 ani până la 16 ani – de 7 ani (art. 39 din Hotărârea Guvernului nr. 125 din 18 februarie 2013), instanța de fond a considerat întemeiat capătul de cerere privind perfectarea și primirea pe numele copiilor minori a pașaportului național al Republicii Moldova fără acordul tatălui până la împlinirea de către aceștia a vârstei majoratului. Într-o altă ordine de idei, pentru perfectarea actelor de stare civilă pentru care legea stabilește acordul ambilor părinți, în condițiile Legii nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, prima instanță a apreciat ca fiind în interesul copiilor de a permite mamei Diana Prodan de a le perfecta în lipsa acordului tatălui Ruslan Negruța.

La 28 decembrie 2021, în termenul legal, Ruslan Negruța a declarat apel împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 2000 lei pentru fiecare și emiterea în această partea a unei noi hotărâri prin care a încasa pensia în mărime de 1/3 din salariu sau alte venituri, precum și anularea dreptului de a perfecta actele de stare civilă pe numele copiilor minori fără acordul său. Prin decizia din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Ruslan Negruța, s-a casat hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretenției cu privire la perfectarea actelor de stare civilă pe numele copiilor fără acordul tatălui și în această parte s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

În rest hotărârea primei instanțe s-a menținut. Instanța de apel a apreciat că instanța de fond eronat a constatat că condițiile pentru eliberarea pașaportului instituie restricții pentru părinții aflați în divorț și a permis perfectarea actelor pe numele copiilor minori fără acordul tatălui. La 24 noiembrie 2022 Ruslan Negruța a declarat recurs împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 2000 lei lunar pentru 3 fiecare și emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care să se dispună încasarea pensiei în cuantum de 1/3 din salariu sau din alte venituri.

În motivarea recursului recurentul Ruslan Negruța a invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat au stabilit cuantumul pensiei de întreținere al copiilor minori în sumă bănească fixă, ignorând prevederile art. 75 din Codul familiei, care stabilesc cuantumul de încasare a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din salariu sau alte venituri. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, aceasta este depusa de către Ruslan Negruța, care are calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 11 octombrie 2022. Prin urmare, recursul declarat la data de 24 noiembrie 2022, este în termen. Prin referința din 20 februarie 2023 intimata Diana Prodan a solicitat de a declara recursul inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ruslan Negruța, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau 4 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Ruslan Negruța, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Ruslan Negruța și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ruslan Negruța ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Ruslan Negruța împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 5