2ra-1499/21 — desfacerea casatoriei incasarea pensiei alimentare stabilirea domiciliului copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei incasarea pensiei alimentare stabilirea domiciliului copiilor minori
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1499/21 — desfacerea casatoriei incasarea pensiei alimentare stabilirea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1499/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Puica)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, I. Țurcan, A. Panov)
ÎNCHEIERE
01 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Zagorschi Adrian,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Zagorschi
Silvia împotriva lui Zagorschi Adrian, Direcția Municipală pentru Protecția
Drepturilor Copilului Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sector
Botanica, municipiul Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de
trai a copiilor, încasarea pensiei de întreținere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Zagorschi Adrian și a fost menținută hotărârea din 28
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 18 mai 2020, Zagorschi Silvia a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Zagorschi Adrian, cu participarea Direcției Municipale pentru Protecția
Drepturilor Copilului Chișinău, Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului s.
Botanica, mun. Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai
al copiilor, încasarea pensiei de întreținere și cheltuielile de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 25 noiembrie 2000 a înregistrat
căsătoria cu pârâtul la primăria s. Baimaclia, r-nul Cantemir. Din relația de căsătorie
au rezultat trei copii: Zagorschi Sorin, a.n.06 iunie 2001, major, și doi gemeni:
Zagorschi Călin și Zagorschi Cătălin a.n. 04 august 2010.
A menționat reclamanta că chiar din primele zile, relațiile în familie erau
dificile, dar a sperat că se va ameliora și nașterea primului copil va îmbunătăți
atmosfera atitudinea și respectul în familie. Deși, la începutul vieții în comun a trecut
prin multe greutăți cum ar fi: tratamentul îndelungat și costisitor în legătură cu boala
soțului, lipsa spațiului locativ decent, nașterea primului copil nu a ameliorat situația și
atmosfera din familie. Fratele soțului înțelegând dificultățile din familie, a ajutat la
procurarea apartamentului cu o odaie. Însă soțul s-a poziționat în familie ca persoană
independentă, separată de toate grijile și problemele din familie. Activând la un loc
de muncă stabil, cu salariu achitat regulat, nu contribuie în nici un mod la întreținerea
materială a membrilor familiei.
1
A susținut reclamanta că până la ziua de azi nu cunoaște cuantumul salariului
acestuia, data achitării, deoarece câștigul nu a fost adus acasă niciodată. Toate
cheltuielile legate de întreținerea copiilor, asigurarea lor cu cele necesar pentru studii,
îmbrăcămintea, încălțămintea, odihna, transportarea și celelalte necesități le suportă
reclamanta, fiind nevoită să activeze la trei locuri de muncă. Asigurarea copiilor cu
hrană, căldură, lumină, electrocasnice, confortul din locuință, menținerea curățeniei și
îngrijirea copiilor sunt pe seama ultimei. Foarte rar cumpără produse alimentare,
neînsemnate.
A afirmat reclamanta că din discuțiile cu pârâtul despre schimbarea atitudinii
față de membrii familiei, i-a răspuns cu cuvinte necenzurate, în prezența minorilor.
Încercările de a schimba atmosfera în familie, nu a dat rezultate pozitive. A fost
convenit și stabilit cu pârâtul un termen să plece în apartamentul, procurat de fratele
său, ca ulterior să invoce că astfel de înțelegere nu a fost. Deși locuiesc într-un
apartament, duc o viața separată, relații conjugale nu întrețin, nu se susțin unul pe
altul material și nici moral, nu se interesează de viața fiecăruia. Comportamentul
pârâtului influențează negativ la formarea personalității, psihicii copiilor, la educația
lor. Copii sunt viitori bărbați, astfel tata urmează să fie exemplu în tot, să-i învețe să
învingă greutățile, să stimeze și să-și iubească rudele, mama și membrii familiei, fiind
de sprijin și ajutor. Însă aflarea pârâtului în familie se limitează cu prezența, echipat
cu căști și telefonul mobil în mâna. Discutând despre divorț, pârâtul a preîntâmpinat-
o că va face tot posibilul ca copii să trăiască cu el. Menționează că, are totul necesar
pentru îngrijirea, întreținerea copiilor, dar de fapt copiii sunt atașați de reclamantă,
văd greutățile și o susțin la învingerea lor.
A declarat reclamanta că după nașterea gemenilor traiul a 5 persoane în locuință
cu o singură odaie devenise imposibilă și la insistența reclamantei, sora i-a cedat, prin
donație, un apartament cu 3 odăi, în care copii locuiesc confortabil. A acceptat și
trecerea soțului în apartament mizând că își va schimba atitudinea și comportamentul
său. Însă nu s-a schimbat nimic, pârâtul se deranja doar de sine fără a participa la
grijile familiale. A început lucru când copiii gemeni erau foarte mici, lucrând la
distanță. Conform legislației în vigoare ambii părinți sunt obligați să-și întrețină copii
minori. Pârâtul activează la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, având un salariu
stabil.
A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copiilor
cu mama, încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/3 cotă parte lunar din
salariu și din toate veniturile și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea depusă de Zagorschi Silvia a fost admisă. A fost desfăcută căsătoria,
încheiată între Zagorschi Adrian și Zagorschi (Talpă) Silvia, înregistrată la 25
noiembrie 2000 în primăria s. Baimaclia, r-nul Cantemir, înscrierea nr.32. Pentru
înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a dispus încasarea în beneficiul statului taxa de
stat, în mărime de a câte 100 de lei de la Zagorschi Silvia și Zagorschi Adrian. S-a
stabilit locul de trai al copiilor: Zagorschi Cătălin și Zagorschi Călin la domiciliul
mamei Zagorschi Silvia. S-a încasat de la Zagorschi Adrian în beneficiul Silviei
Zagorschi pensie pentru întreținerea copiilor: Zagorschi Cătălin, a.n.04 august 2010 și
Zagorschi Cplin, a.n.04 august 2010, în mărime de 1/3 din salariu și/sau din alte
venituri, lunar, începând cu 18 mai 2020 și până la atingerea majoratului de către
copii. S-a încasat de la Zagorschi Adrian în beneficiul Silviei Zagorschi suma de 140
de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a încasat de la Zagorschi Adrian în beneficiul
2
statului suma de 150 de lei, cu titlu de taxă de stat pentru pretenția despre încasarea
pensiei de întreținere.
La data de 13 noiembrie 2020, Zagorschi Adrian a declarat apel nemotivat, iar
la data de 20 ianuarie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii din 28
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri,
prin care să fie respinsă acțiunea.
Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Zagorschi Adrian și a fost menținută hotărârea din 28 octombrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit
circumstanțele faptice ale litigiului dat, a apreciat probele conform art. 130 Cod de
procedură civilă și a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor
de drept material și procedural.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond în mod întemeiat a admis capătul
de cerere cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, Zagorschi Călin,
a.n. 04 august 2010 și Zagorschi Cătălin a.n. 04 august 2010 cu domiciliul mamei
Zagorschi Silvia. Or, soluționând problema stabilirii domiciliului copilului minor,
instanța are obligația de a asigura copilului protecția și îngrijirea necesară în vederea
asigurării bunăstării sale, ținând seama de drepturile și obligațiile părinților săi, ale
reprezentanților legali sau a altor persoane cărora le-a fost încredințat în mod legal.
Totodată, instanțele au constatat că nu există semne ale unui abuz asupra
copiilor din partea vreunuia dintre părinți sau al dezinteresului față de aceștia, părinții
fiind de o potrivă implicați în creșterea și îngrijirea cestora, însă instanța a conchis că
la stabilirea domiciliului copiilor minori urmează a fi aplicat standardul
„aproximării” dezvoltat în doctrina internațională de specialitate, potrivit căruia
pentru rezolvarea disputei părinților cu privire la stabilirea locuinței minorilor de
vârstă mică se va da prevalență sentimentului de atașament securizant pe care îl
presupune legătura naturală dintre mamă și copii.
La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță în mod întemeiat a admis și
cerința reclamantei/intimatei cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea
copiilor minori, Zagorshi Călin și Zagorschi Cătălin în mărime de 1/3 lunar din
salariu și alte venituri, începând cu data de 18 mai 2020 și până la atingerea
majoratului de către copii, conform art. 75 alin. (1) din Codul familiei, și nu urmează
a fi modificată, deoarece corespunde în mod real nevoilor minorilor și necesităților de
întreținere la această vârstă.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului Zagorschi
Adrian precum că pensia de întreținere a copiilor minori urmează a fi încasată de la
data de 23 octombrie 2020, deoarece este contrară prevederilor art. 98 alin. (2) din
Codul familiei, care prevede că pensia de întreținere se încasează de la data adresării
în instanța de judecată.
La data de 16 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Zagorschi Adrian a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și parțial hotărârea din
28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere a cererii de apel.
3
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei
contestate a încălcat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, precum și a apreciat în mod arbitrar probele prezentate.
Recurentul a susținut că, instanța de apel în mod flagrant a refuzat expunerea
fiului Zagorschi Sorin în cadrul ședinței de judecată, acesta fiind unicul martor direct
al tuturor imoralităților și ilegalităților comise în familie.
A susținut că nu i-a fost asigurat condițiile unui proces echitabil, neglijându-se
principiul contradictorialității fiind admise în totalitate alegațiile intimatei fără un
suport probatoriu, recurentului/apelant fiindu-i îngrădit dreptul de a prezenta probe
suplimentare, dreptul de a da explicații pe marginea cazului, dreptul de a depune
referință și dreptul de a prezenta martori.
La data de 21 august 2021, Zagorschi Adrian a depus cerere de concretizare a
recursului în care a indicat că, în vederea evitării confuziilor a solicitat casarea
integrală a deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei
noi decizii de admitere a cererii de apel. Deoarece, doar în asemenea circumstanțe
recurentul va fi pus în poziție egală și corect în raport cu celelalte părți ale procesului
și i se va oferi posibilitatea de a beneficia de toate garanțiile procesuale ale unui
proces echitabil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, la data de 17 iunie 2021 decizia integrală a
instanței de apel din 27 aprilie 2021, a fost expediată participanților la proces prin
poșta electronică (f.d. 28, Vol. II).
Astfel, recursul declarat la data de 16 august 2021 împotriva deciziei din 27
aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.
La 09 septembrie 2021 în adresa intimatei Zagorschi Silvia, Direcția
municipală pentru protecția drepturilor copiilor, Direcția pentru protecția drepturilor
copiilor sector Botanica, mun. Chișinău a fost expediată copia recursului declarat de
Zagorschi Adran cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 78, Vol.
II).
Prin referința depusă la data de 05 octombrie 2021, Zagorschi Silvia,
reprezentată de avocatul Cireș Isae a solicitat respingerea ca fiind inadmisibil
recursul declarat de Zagorschi Adrian.
Alte referințe nu au parvenit.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
4
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Zagorschi Adrian nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul
declarat de către Zagorschi Adrian, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Zagorschi Adrian, ca inadmisibil.
5
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Zagorschi Adrian, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Galina Stratulat
Mariana Pitic
6