3ra-41/23 — privind contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-41/2023 2-21128877-01-3ra-18012023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Lesnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 01 septembrie 2021 Anastasia Lesnic a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în anul 1994 i-a fost stabilită pensia de dizabilitate, dar ea a continuat să activeze în câmpul muncii. A menționat reclamanta că în luna octombrie 2007, la atingerea vârstei de pensionare, Anastasia Lesnic a depus cerere privind stabilirea pensiei pentru limita de vârsta către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț, însă, reprezentanții Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț au refuzat stabilirea pensiei pentru limita de vârsta, motivând că această ar fi mai mică și nu este necesar. Doar în anul 2013 reclamantei i-a fost stabilită pensia pentru limita de vârsta.

În acest sens, reclamanta a notat că la 18 decembrie 2018 a depus cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru limita de vârstă cu includerea perioadelor contributive integral și achitarea restanței începând cu anul 2007 - atunci când a fost depusă cererea inițială de stabilire pensiei pentru limita de vârstă.

A menționat reclamanta că prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț din 11 ianuarie 2019 cu nr. L-12/2018 i-a fost admisă parțial cererea depusă, și anume i-a fost inclusă perioada de activitate de la 01 ianuarie 1999 până la 30 iunie 2003 și perioada aflării la evidența la Oficiul Forței de Muncă din 01 septembrie 2003 până la 30 septembrie 2004, reexaminarea fiind efectuată începând cu anul 2013. A susținut reclamanta că nefiind de acord cu actele administrative emise de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț la 11 februarie 2019 a depus cerere prealabilă din către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat corectarea erorii/stabilirea pensiei pentru limita de vârsta din anul 2007, recalcularea pensiei reieșind din stagiul de cotizație integral și cu includerea tuturor perioadelor contributive și achitarea restanțelor din anul 2007, dar și sancționarea persoanelor responsabile pentru stabilirea și calcularea incorectă a pensiei pentru limita de vârstă, prin ce i-au fost încălcate drepturile fundamentale protejate de lege.

A susținut reclamanta că Casa Națională de Asigurări Sociale examinând cererea prealabilă, la 28 martie 2019 a emis răspunsul cu nr. L-443/19, prin care a reiterat aceiași poziție expusă în răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț. Astfel, a menționat reclamanta că nefiind de acord cu răspunsul nr. L-443/19 din 28 martie 2019, la 13 aprilie 2019 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând anularea actelor și obligarea la recalcularea și achitarea pensiei pentru limita de vârsta și încasarea cheltuielilor de judecată. A notat reclamanta că drept urmare prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Anastasia Lesnic.

A fost constatată ilegalitatea și anulate răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. L-12/2018 din 11 ianuarie 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-443/19 din 28 martie 2019; obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Lesnic Anastasia diferența pensiei recalculate pentru limita de vârsta cu includerea perioadelor contributive și necontributive asimilate, integral, din data de 02 noiembrie 2007, cu indexările/ valorizările efectuate conform formulei de calcul stabilite prin lege și parțial încasate cheltuielile de judecare a pricinii. Hotărârea nominalizată devenind definitivă prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, și irevocabilă prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

În acest context, reclamanta a menționat că în luna mai 2021 a aflat despre suma recalculată în temeiul hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. A menționat reclamanta că nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț cu privire la recalcularea pensiei în temeiul hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a depus cerere către Casa Teritorială de Asigurare Socială Edineț prin care a solicitat corectarea greșelilor admise, și anume că pensia pentru limita de vârsta a fost recalculată după formula veche, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr.235 din 21 martie 2017, stagiul de cotizație a fost micșorat, însă, stagiul real fiind de 37,8 de ani, nu au fost incluse toate sumele pentru anii 2001 - 2002, în sumă de 3600 de lei; în suma 2843,49 de lei și suma de 5420,05 de lei.

2 Suplimentar a invocat reclamanta că în cererea respectivă a menționat că în perioada în care a primit ajutorul de șomaj a fost inclus astfel, încât s-a micșorat salariul mediu asigurat pentru acel an. A mai susținut reclamanta că printr-o cerere separată din 26 mai 2021 a solicitat eliberarea deciziei de recalcul și acordarea dosarului de pensionare pentru cunoștința. Prin răspunsul nr. L-8/2021 din 02 iunie 2021 cererea privind eliberarea deciziei și acordarea dosarului pentru cunoștința a fost admisă. Însă, prin răspunsul /decizia nr. L-7/2021 din 02 iunie 2021 toate celelalte solicitări au fost respinse.

A notat reclamanta că nefiind de acord cu actele administrative emise și constatările adoptate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț în decizia privind stabilirea pensiei/ transfer la alt tip de pensie din 04 mai 2021, în decizia privind valorizarea pensiei din 05 mai 2021, în decizia privind stabilirea pensiei/ reexaminare din 17 iunie 2021 și a notei explicative a Direcției Educație a Consiliului Raional Edineț, a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale. A notat reclamanta că la 03 august 2021 a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. L-1277/21 și nr.1336/21 din 29 iulie 2021, însă, din conținutul răspunsului a constat că nu i s-a răspuns la solicitări.

În acest sens, reclamanta a menționat că prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Anastasia Lesnic diferența pensiei recalculate pentru limita de vârsta cu includerea perioadelor contributive și necontributive asimilate integral din data de 02 noiembrie 2007, cu indexările/ valorizările efectuate conform formulei de calcul stabilite prin lege, însă, nefiind indicat stagiul exact și sumele ce urmează a fi incluse exact, acest fapt nefiind necesar – or, hotărârea instanței este clară. A susținut reclamanta că în cadrul executării acestei hotărâri, au apărut anumite întrebări ce țin de interpretarea sumelor primite de reclamanta - urmează sau nu aceste incluse în venitul asigurat, precum și neclaritatea referitor la perioada primirii indemnizației de șomaj.

A considerat reclamanta că aceste întrebări formează un obiect distinct al litigiului, neexaminat în cadrul dosarului precedent, deoarece aceste întrebări nu au existat la examinarea dosarului precedent și au apărut deja după recalcularea pensiei. A susținut reclamanta că din analiza venitului din 01 ianuarie 1999 – 26 iunie 2003 pentru recalcularea pensiei pentru anul 2007, anexată, în care sunt incluse doar sumele achitate reclamantei, confirmate și din care au fost calculate și achitate contribuțiile, rezultă că pensia pentru limita de vârstă la data de 01 noiembrie 2007 constituind suna de 1189,72 de lei.

Suplimentar a invocat reclamanta că din tabelul anexat la materialele cauzei, recalcularea pensiei începând cu anul 2007 și a diferenței de pensie indexată/ valorizată rezultă că suma pensiei pentru limita de vârsta neachitată reclamantei pentru perioada 02 noiembrie 2007 – 01 iulie 2021 constituind suma de 367966,77 de lei, iar pensia pentru limita de vârsta lunară din iulie 2021 constituind suma de 4085,19 de lei. Prin urmare, a considerat reclamanta că calcularea incorectă și neachitarea pensiei pentru limita de vârstă în termeni stabiliți reprezintă ingerința în dreptul de proprietate a reclamantei și încălcarea dreptului la pensia corelativă contribuțiilor achitate.

A solicitat reclamanta admiterea cererii, anularea deciziei/răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. L-7/2021 din 02 iunie 2021 și deciziei/ răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. L-1277/21; 1336/21 din 29 iulie 3 2021, anularea parțială a deciziei privind stabilirea pensiei/transfer la alt tip de pensie din 04 mai 2021, deciziei privind valorizarea pensiei din 05 mai 2021, deciziei privind stabilirea pensiei/ reexaminare din 17 iunie 2021 și obligarea Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cu includerea următoarelor date: stagiul total de 37 ani 01 lună, venitul asigurat pentru anul 1999 – 3796,16 de lei, venitul asigurat pentru anul 2000 – 6871,14 de lei; venitul asigurat pentru anul 2001 – 7838,71 de lei; venitul asigurat pentru anul 2002 – 12678,08 de lei, venitul asigurat pentru anul 2003 – 9745,17 de lei, salariu mediu asigurat valorizat – 2337,60 de lei, pensia pentru limita de vârsta la data de 01 noiembrie 2007 – 1189,72 de lei cu indexarea/valorizarea pensiei pentru limita de vârstă reieșind din suma pensiei de 1189,72 de lei la data de 02 noiembrie 2007, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale să achite lui Anastasia Lesnic suma de 367966,77 de lei cu titlul de pensie pentru limita de vârsta neachitată pentru perioada 02 noiembrie 2007 – 01 iulie 2021,

obligarea pârâtului să achite reclamantei pensia pentru limita de vârstă lunar, începând cu luna iulie 2021 în sumă de 4085,19 de lei, cu indexările și valorizările ulterioare conform legislației în vigoare și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Anastasia Lesnic. S-au anulat ca ilegale decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr.L-7/2021 din 02 iunie 2021 și deciziile Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.L-1277/21 și nr.L-1336/21 din 29 iulie 2021. S-a anulat parțial Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale din 04 mai 2021 privind stabilirea pensiei/transfer la alt tip de pensie și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale din 17 iunie 2021 privind stabilirea/reexaminarea pensiei.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei lui Anastasia Lesnic cu includerea stagiului total de 37 ani 01 lună și a venitului asigurat pentru perioada anilor1999 - 2003. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul Anastasiei Lesnic suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. (f.d.152, 169-174) Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 februarie 2022 Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în partea respingerii solicitărilor.

(f.d.162/165,Vol.I) La 03 martie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. (f.d.167, Vol. I) Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.11524-11526 din 27 iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis prin intermediul oficiului poștal pentru notificare participanților la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.175, Vol.I) care a fost recepționată la 30 iunie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.176/178, Vol.I).

La 20 iulie 2022 Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț prin intermediul Direcției procesuale a Curții de Apel Chișinău (f.d.52/54), iar la 28 iulie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice 4 (f.d.58/63), au depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale, și a fost menținută hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

(f.d.203; 204/216, Vol.I) Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel analizând normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei a reținut că instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. În acest context, instanța de apel a menționat nu pot fi reținute argumentele apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale cu referire la faptul că prima instanță a aplicat incorect prevederile normelor de drept material și că concluziile primei instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, deoarece susținerile date vin în contradicție cu cele relatate mai sus.

În contextul pretențiilor înaintate în cererea de apel depusă de Lesnic Anastasia, instanța de apel a reținut că prima instanța întemeiat a respins pretențiile privind obligarea pârâtului să achite suma de 367966.77 de lei cu titlul de pensia pentru limita de vârsta neachitată pentru perioada 02 noiembrie 2007 – 01 iulie 2021 și obligarea pârâtului să achite reclamantei pensia pentru limita de vârstă lunar, începând cu luna iulie 2021 în suma de 4085,19 de lei, cu indexările și valorizările ulterioare conform legislației în vigoare. Or, prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, definitivă prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, și irevocabilă prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Anastasia Lesnic.

A fost constatată ilegalitatea și anulate răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. L-12/2018 din 11 ianuarie 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-443/19 din 28 martie 2019. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Anastasia Lesnic diferența pensiei recalculate pentru limita de vârsta cu includerea perioadelor contributive și necontributive asimilate, integral, din data de 02 noiembrie 2007, cu indexările/ valorizările efectuate conform formulei de calcul stabilite prin lege și parțial încasate cheltuielile de judecare a pricinii.

Astfel, instanța de apel a notat că pensia pentru limita de vârstă a fost recalculată din data de 02 noiembrie 2007 în temeiul hotărârii din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu includerea tuturor perioadelor contributive și necontributive asimilate, cu indexările/ valorizările efectuate conform formulei de calcul stabilite prin Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii de la adresarea inițială a pensiei pentru limită de vârstă. Ce ține de încasarea sumei de 367966,77 de lei, instanța de apel a conchis că prima instanța întemeiat a ajuns la concluzia că aceasta urmează a fi achitată, însă, în mărimea și în urma efectuării recalculării pensiei cu stagiul total de 37 ani 01 lună.

Or, această 5 chestiune ține de competența Casei Naționale de Asigurări Sociale, autoritate care nu poate fi impusă să achite reclamantei un calcul făcut la discreția și în cuantumul indicat de aceasta. Referitor la cheltuielile de judecată suportate, instanța de apel analizând prevederile cu art.82, art. 90 lit.i), art. 96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, a conchis că prima instanța întemeiat a reținut că aceasta nu este rezonabilă în raport cu volumul de lucru prestat de avocat în cadrul prezentei cauze, complexitatea acestea, timpul utilizat pentru prestarea serviciilor de asistență juridică. Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, avocatul nu a întocmit un raport în care ar fi menționat care au fost serviciile acestuia în coraport cu suma încasată.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanța întemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 de lei. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelanți sânt neîntemeiate, Completul specializat al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a respinge apelurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La 19 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 13 ianuarie 2023 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise cerințele din cererea de apel. Suplimentar a menționat că suma solicitată cu titlu de cheltuieli de asistența juridică sunt confirmate prin bonuri de plată în original anexat, iar complexitatea cauzei permite să concluzioneze că suma de 3000 de lei este rezonabilă și urmează a fi încasată integral.

La 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 19 ianuarie 2023 motivarea recursului împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. În susținerea cererii de recurs a reiterat motivele în fapt și de drept indicate în cererea de apel, suplimentar a opinat recurenta că aprecierea probelor dată de instanța de apel a fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.

A notat că Curtea Constituțională a indicat în Hotărârea nr. 18 din 22 mai 2017, că libera apreciere a probelor nu înseamnă arbitrariu, ci libertatea de a aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt expuse de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie motivate în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii, motivarea exprimându-se prin faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să indice motivele unei asemenea soluții. Astfel, a menționat că la cazul supus examinării, este evident că constatările instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise.

6 Prin urmare, a susținut recurenta că în conjunctura descrisă supra profilează faptul că instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 noiembrie 2022, în ședință publică. (f.d.203, Vol. I) Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Mariana Barașianț care acționează în interesele Anastasiei Lesnic, precum și Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la data de 07 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.217, Vol.II) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, a fost notificată avocatului Mariana Barașianț care acționează în interesele Anastasiei Lesnic precum și Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la 03 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.225, Vol. I) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au depus recursurile în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 18 ianuarie 2023 Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa intimatei Casa Națională de Asigurări Socială, copia recursului depus de Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, iar la 20 ianuarie 2023, a expediat pentru notificare în adresa intimatei Anastasia Lesnic copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Socială, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului. (f.d.7;12, Vol. II) Însă, până la data examinări admisibilități recursurilor, participanți la proces nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de recurs depuse către 7 Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui 8 recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de către Anastasia Lesnic, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț și de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 9