3ra-1226/22 — constatarea faptului activarii în regim non stop, activarii în functia de sef al izolatorului de detentie provizorie, obligarea recalcularii vechimii în munca cu facilitati, încasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3ra-1226/22 2-20051123-01-3ra-30112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea faptului activării în regim non stop a izolatorului de detenție provizorie în incinta CPS Buiucani al CGP a DP mun.

Chișinău, constatarea faptului activării în funcția de șef al izolatului de detenție provizorie al CPS Buiucani al CGP a DP mun. Chișinău, obligarea recalculării vechimii în muncă cu facilități și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus Mihail Morarenco și menținută hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 18 mai 2020, avocatul Ion Pruteanu, în interesele lui Mihail Morarenco, a formulat acțiunea în contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne solicitând anularea răspunsului nr.34/3M-61/20 din 01 aprilie 2020, constatarea faptului activării în regim non stop a izolatorului de detenție provizorie în incinta CPS Buiucani al CGP a DP mun.

Chișinău, constatarea faptului activării în funcția de șef al izolatului de detenție provizorie al CPS Buiucani al CGP a DP mun. Chișinău, obligarea recalculării vechimii în muncă cu facilități și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la 07 februarie 2020, a depus la Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne o cerere, înregistrată cu nr.M- 387/20, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă, cu includerea avantajelor 1 două luni vechime pentru o lună în serviciu pentru perioada de activitate 25 martie 2011-07 noiembrie 2014. Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr.34/3-M-34/20 din 18 februarie 2020, recepționat la 10 martie 2020, a fost informat despre refuzul de a se efectua recalcularea vechimii în muncă.

Considerând că refuzul menționat supra este vădit ilegal, la 26 martie 2020, a depus în cancelaria Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne o cerere prealabilă, înregistrată cu nr.M-923/20, prin care a solicitat constatarea faptului că în perioada de la 25 martie 2011 și până la 05 martie 2013 în incinta CPS Buiucani al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne și în perioada de la 05 martie 2013 și până la 07 noiembrie 2014 în incinta IP Buiucani a DP mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, a funcționat în regim non-stop (24/24/7) izolatorul de detenție provizorie (izolatorul de urmărire penală), că în perioada indicată supra, Mihail Morarenco care activa în funcția de Șef al Unității de gardă a Secției Organizare, Analiză și Control al CPS Buiucani al Comisariatului General de poliție mun.

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne și inspector superior operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al Secției Management operațional al IP Buiucani a DP mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne era de fapt și șeful izolatorului de detenție provizorie (izolatorul de urmărire penală) și executa atribuțiile acestuia, efectuarea recalculării și includerea în vechimea în muncă pe linia Ministerului Afacerilor Interne, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, perioada efectuării serviciului în calitate de Șef al Unității de gardă a Secției Organizare, Analiză și Control al CPS Buiucani al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne de la 25 martie 2011 și până la 05 martie 2013 și efectuarea recalculării și includerea în vechimea în muncă pe linia Ministerului Afacerilor Interne, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, perioada efectuării serviciului în calitate de inspector superior operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al Secției Management operațional al IP Buiucani a DP mun.

Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de la 05 martie 2013 și până la 07 noiembrie 2014. Prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr.34/3M-61/20 din 01 aprilie 2020, recepționată la 14 aprilie 2020, a fost informat despre faptul că cererea prealabilă depusă este respinsă, ca fiind neîntemeiată, și că aceasta împreună cu dosarul administrativ a fost transmisă către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova care va lua o decizie definitivă asupra acesteia. A menționat că, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care urma să soluționeze ca autoritate publică ierarhic superioară cererea prealabilă înaintată de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, până la moment nu a adoptat o decizie definitivă în termenul stabilit de lege.

Prin urmare, consideră că acțiunile de respingere a cererii prealabile de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și de nesoluționare și adoptare a unei decizii definitive asupra acesteia de către Ministerul Afacerilor 2 Interne al Republicii Moldova, sunt vădit neîntemeiate și ilegale, din considerentele ce urmează. A relevat că, începând cu 14 iulie 1997 și până în prezent, este angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În perioada de timp de la 25 martie 2011 și până la 05 martie 2013 a activat în cadrul CPS Buiucani al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada de timp de la 05 martie 2013 și până la 07 noiembrie 2014 în cadrul IP Buiucani a DP mun.

Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în funcțiile menționate supra. La moment, activează în Inspectoratul Național de Investigație în funcția de ofițer al Dispeceratului Direcției management operațional. La 01 iunie 2005, a semnat cu Ministerul Afacerilor Interne, în persoana d-lui Papuc Gheorghe, contractul individual de muncă nr.XXXX, iar la XXXX, a semnat cu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în persoana d-lui Bodrug Ion, contractul individual de muncă nr.XXX. În perioada de timp de la 25 martie 2011 și până la 05 martie 2013, a efectuat serviciul în calitate de șef al Unității de gardă a Secției Organizare, Analiză și Control al CPS Buiucani al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne din componența căreia făcea parte și izolatorul de detenție provizorie în care erau deținute persoane reținute și arestate pe cauze contravenționale și penale, iar conform atribuțiilor funcționale era responsabil și de activitatea acestuia fiind de fapt șef al acestuia. În perioada de timp de la 05 martie 2013 și până la 07 noiembrie 2014 a efectuat serviciul în calitate de inspector superior operativ de serviciu al Serviciului de Gardă al Secției Management operațional al IP Buiucani a DP mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, numit prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr.XX ef.

din XXXXX, din componența căreia făcea parte și izolatorul de detenție provizorie, în care erau deținute persoane reținute și arestate pe cauze contravenționale și penale, iar conform atribuțiilor funcționale era responsabil și de activitatea acestuia, fiind de fapt șef al acestuia. Astfel, în perioadă menționată supra fiind șef al IDP a fost responsabil de organizarea și ducerea serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de detenție provizorie (izolatorul de urmărire penală) a CPS Buiucani a CGP mun. Chișinău a MAI și a IP Buiucani a DP mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

În baza atribuțiilor de serviciu, zilnic examina minuțios în comun cu colaboratorul care predă și primește serviciul, camerele, celulele și alte încăperi ale IDP a CPS Buiucani și IDP a IP Buiucani pentru a se convinge de buna funcționare a utilajului, mijloacelor de telecomunicații și semnalizare, verifica prezența numerică a reținuților și arestaților conform documentelor asupra lor, la necesitate îi chestiona și îi percheziționa. La fel, în perioada indicată supra, zilnic efectua verificări ale Registrului de evidență a persoanelor reținute și arestate care erau deținute în incinta IDP a CPS Buiucani a CGP mun. Chișinău și IDP a IP Buiucani a DP mun. Chișinău. Prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.XXXef.

din XXXXX cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați al Ministerului Afacerilor Interne din 3 cadrul CPS Buiucani a CGP mun. Chișinău, șeful Unității de gardă a Secției organizare, analiză și control a CPS Buiucani a CGP mun. Chișinău, maior de poliție Mihail Morarenco, a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră pentru neorganizarea eficientă a instruirii și educării subalternilor manifestată prin aceia că în urma controlului efectuat de către vice-ministru, șef al Departamentului de poliție a Ministerului Afacerilor Interne, Valeriu Ciobanu, în una din celulele izolatorului de detenție provizorie lipsea iluminarea încăperii. Prin Decizia irevocabilă din 18 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost menținută Decizia din 02 noiembrie 2015 a Colegiului penal al Curții Apel Chișinău, prin care inculpatul Galaniuc Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.329 alin.(2) lit.b) Cod Penal.

Din conținutul deciziei: „Galaniuc Serghei activând în funcția de inspector superior operativ de serviciu al Unității de Gardă al CPS Buiucani a CGP mun. Chișinău și fiind la 07 aprilie 2009 în serviciul diurn a comis neglijența în serviciu manifestată și prin neefectuarea supravegherii asupra activității izolatorului de detenție provizorie, pazei deținuților și legalității deținerii persoanelor în izolator...”. Așa dar, Morarenco Mihail, de fapt, zilnic era supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele contagioase, bolnavi psihici, infectați cu HIV, tuberculoză și alte maladii periculoase, adică activa în condiții nefavorabile de lucru.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea formulată de Mihail Morarenco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea faptului activării în regim non stop a izolatorului de detenție provizorie în incinta CPS Buiucani al CGP a DP mun. Chișinău, constatarea faptului activării în funcția de șef al izolatului de detenție provizorie al CPS Buiucani al CGP a DP mun. Chișinău, obligarea recalculării vechimii în muncă cu facilități și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d.215, 218-245, vol.II).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 22 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.1-2, vol.III), iar la 22 decembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.12-21, vol.III). Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus Mihail Morarenco și menținută hotărârea din 15 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.111, 112-131, vol.III).

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au reținut că Mihail Morarenco în perioada 25 martie 2011 – 05 martie 2013 a deținut funcția de șef al Unității de gardă a Secției organizare, analiză și control a CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada 05 martie 2013 – 07 noiembrie 2014 a deținut funcția de inspector superior operativ de serviciu al Serviciului de gardă al Secției management operațional al Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției 4 al Ministerului Afacerilor Interne, fapt confirmat prin certificatul nr.3415 din 27 ianuarie 2020 eliberat de Inspectoratul General al Poliției, cât și prin contractele individuale de muncă încheiate între reclamant și angajator.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au reținut din fișele postului pentru funcțiile de inspector operativ de serviciu al unității de gardă, de șef al unității de gardă a secției organizare, analiză și control și de inspector superior operativ de serviciu al serviciului de gardă, că Mihail Morarenco desfășura activitate preponderant în biroul de serviciu. Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond, precum că Mihail Morarenco nu întrunește condițiile obligatorii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 în vederea calculării vechimii în muncă cu înlesniri, punctând sub acest aspect că, Unitatea de gardă a secției organizare, analiză și control a CPS Buiucani al CGP mun.

Chișinău a MAI, cât și Serviciul de gardă al Secției management operațional al Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, instituții în care a activat Mihail Morarenco în perioada 25 martie 2011 – 05 martie 2013 și 05 martie 2013 – 07 noiembrie 2014, nu se regăsesc printre instituțiile enunțate în conținutul pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, iar în exercițiul funcțiilor deținute, conform fișelor postului, Mihail Morarenco nu a desfășurat activitatea prevăzută de pct.7 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, care urmează a fi luată în considerare la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri.

La 07 iulie 2022, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 08 noiembrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.138-139, 141-146, vol.III). Ulterior, la 19 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurentul a mai depus o cerere de completare a recursului motivat (f.d.148-158, vol.III). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel.

Totodată, mai consideră că instanța de apel nu a ținut cot de faptul că instanța de fond a aplicat eronat normele de drept material și a dat o apreciere arbitrară probelor anexate la materialele cauzei. Prin cererea de completare a recursului motivat recurentul, de asemenea, își manifestă dezacordul vis-a-vi de soluția adoptată de instanțele ierarhic inferioare. Totodată, a invocat încălcarea termenului de examinare a speței deferite judecății precum și a art.6 CEDO. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții 5 Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, în ședință publică (f.d.111, 112-131, vol.III). Materialele cauzei atestă că la 19 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților al proces, inclusiv avocatului Ion Pruteanu, în interesele lui Mihail Morarenco (f.d.132, vol.III). La 07 iulie 2022, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.138-139, vol.III).

Materialele cauzei atestă că, la 20 octombrie 2022, Mihail Morarenco a recepționat decizia integrală din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8007560399AS, anexat la materialele cauzei (f.d.134, vol.III). La 08 noiembrie 2022, Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus motivarea recursului, ulterior completat prin cererea din 19 noiembrie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.141-146, 148-158, vol.III). În condițiile enunțate, instanța de recurs constată că Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a depus recursul cu respectarea termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 01 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne copia recursului depus de Mihail Morarenco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.162, vol.III). La 20 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a prezentat referința la recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, solicitând respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat (f.d.163-175, vol.III). În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate pe parcursul examinării cauzei de instanțele ierarhic inferioare. Suplimentar, consideră că instanța de apel a verificat și apreciat toate circumstanțele și raporturile juridice care au importanță pentru soluționarea cauzei și a apreciat corect probele prezentate.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, 6 recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages 7 Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu. În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Mihail Morarenco, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8