3r-10/23 — anularea actului administrativ

3r-10/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r–10/23

2-20164518-01-3r-20012023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

DECIZIE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ministerul Justiției împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, persoana terță

Angela Zagaiciuc cu privire la anularea actului administrativ individual,

împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 decembrie 2020, Ministerul Justiției a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, persoana terță Angela Zagaiciuc cu

privire la anularea actului administrativ individual.

Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției. S-a anulat procesul-

verbal seria IM nr. C-2020-PV-72/1 din 31 octombrie 2020 al Inspectoratului de Stat

al Muncii.

La 1 iunie 2022, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii, pe motiv că apelul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (2), iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen (f.d. 42-45, vol. II).

La 28 decembrie 2022, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus recurs împotriva

încheierii din 13 decembrie a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen

1

a apelului motivat nr. 14399 din 1 decembrie 2021și casarea încheierii din 13

decembrie a Curții de Apel Chișinău (f.d. 147-155).

În susținerea recursului, recurentul a menționat că, a omis termenul de depunere

a apelului motivat stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ din motive

obiective, și anume din cauza unui volum imens de lucru în sarcina unui singur

specialist: proceduri administrative complexe și variate, analiză, consultanță,

reprezentarea entității publice în instanțele judecătorești de toate nivelurile pe

multitudinea de dosare contravenționale/contencios administrativ în contestare și

anularea actelor administrative în număr de 130 de dosare în procedura unui singur

specialist.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 13 decembrie 2022, care a fost

notificată Inspectoratului de Stat al Muncii la 26 decembrie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică (f.d. 144).

Inspectoratul de Stat al Muncii s-a conformat prevederilor legale și în termen a

depus recurs împotriva încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 20 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost

expediată copia recursului depus de Inspectoratul de Stat al Muncii, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, intimații nu și-au valorificat drepturile

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de

recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul.

Din conținutul recursului, rezultă că Inspectoratul de Stat al Muncii nu este de

acord cu încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul depus de către autoritate împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani a fost declarat inadmisibil, pe motiv că apelul a fost depus

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă

este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

2

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau

a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru depunerea apelului motivat este prevăzut de o normă imperativă. Așadar, art.

232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de

depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment –data

notificării hotărârii motivate.

Conform art. 97, alin. (1) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de cod. (2) Notificarea

se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. (3)

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată, cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că dispozitivul hotărârii din

30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost pronunțat public la 30

mai 2022 (f. d. 114).

La 1 iunie 2022, cu respectarea dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus, prin intermediul cancelariei

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii

instanței de fond.

La 23 septembrie 2022, instanța de fond a expediat participanților la proces

hotărârea motivată (f.d. 123).

Potrivit avizului de recepție anexat la fila dosarului 125, Inspectoratul de Stat al

Muncii a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond la 6 octombrie 2022.

Așadar, se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de

depunere a motivării apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice

notificării hotărârii motivate, adică ziua de 7 octombrie 2022, iar ultima zi este data

de 7 noiembrie 2022 ( zi de luni), inclusiv, orele 24:00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Inspectoratul Muncii de Stat a înregistrat

motivarea apelului abia la data de 1 decembrie 2022, contrar art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de

la notificare, mult prea târziu. Mai mult ca atât, însăși apelantul a indicat, în apelul

motivat, că copia hotărârii motivate a recepționat-o la 6 octombrie 2022, însă nu a

prezentat careva argumente plauzibile omiterii termenului. Astfel, este în afara

oricărui dubiu că Inspectoratul de Stat al Muncii nu a depus motivarea apelului în

3

termenul legal prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la

momentul notificării hotărârii motivate a dispus de timp suficient și rezonabil pentru

a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul

termenului legal.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău a apreciat corect că speței

sun aplicabile prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ și a declarat

inadmisibil apelul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, în conformitate cu art. 237 alin. (1) din Codul administrativ,

dispozițiile art. 65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în

termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

La caz, Inspectoratul de Stat al Muncii nu a depus în instanța de apel cerere de

repunere în termen, cu anexarea probelor de omitere a termenului legal.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Inspectoratul de Stat al Muncii, în

cererea de recurs, a solicitat repunerea în termen a apelului motivat, la această etapă

solicitarea dată este una depășită, deoarece competentă de a examina cererea de

repunere în termen a apelului este instanța de apel, fapt ce rezultă expres din

prevederile art. 237 alin. (2) din Codul administrativ.

Conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite

drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul nu a depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea

apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ

prevăzut de lege.

Cât privește argumentele recurentului cu privire la netemeinicia hotărârii din 30

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, completul specializat pentru

4

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că acestea nu pot fi

reținute. Or, obiectul prezentei cereri de recurs constituie examinarea legalității

încheierii din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat

inadmisibil apelul recurentului/apelantului, dar nu fondul cauzei.

În urma celor relatate, se constată că încheierea instanței de apel este întemeiată,

deoarece Inspectoratul de Stat al Muncii nu a prezentat motivarea apelului în modul

stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin

consecințele prescrise de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea recurată este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Tot aici, instanța de recurs

accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât

actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau

în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface

actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în

aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă. În context, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție amintește că art. 6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează fiecărei persoane dreptul de

a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu

caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă că, „dreptul

la o instanță” nu este absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spania],

în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel în partea

contestată este întemeiată și legală, iar criticile invocate de către recurent sunt

nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

5

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii.

Se menține încheierea din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Justiției împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, persoana terță

Angela Zagaiciuc cu privire la anularea actului administrativ individual.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6