3ra-321/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-321/22

2-19137843-01-3ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca -Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul de Stat al Muncii,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Orbico Ma” împotriva Inspectoratului de Stat

al Muncii, persoană terță Gheorghe Chirhei cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 22 august 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Orbico Ma” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, persoană

terță Gheorghe Chirhei cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil ( vol. I, f.d.2-3).

În motivarea acțiunii a invocat că prin procesul-verbal de control nr. 195 din

11 iulie 2019, Inspectoratul Teritorial al Muncii Chișinău a prescris reclamantului

calcularea și achitarea suplimentului la salariul de bază (bonusul de performanță) și

eliberarea tichetelor de masă salariatului Gheorghe Chirhei pentru perioada 1-24

aprilie 2019.

Reclamantul a indicat că achitarea suplimentului la salariul de bază (bonusul

de performanță) se efectuează pentru realizarea sarcinilor puse salariatului, obținerea

rezultatelor performante și respectarea prevederilor regulamentului intern.

Având în vedere faptul, că după cum s-a constatat în cadrul anchetei de

serviciu, desfășurate în baza ordinului nr. 107p din 24 aprilie 2019, salariatul,

Gheorghe Chirhei, în perioada lunilor martie-aprilie 2019, nu și-a îndeplinit

corespunzător atribuțiile de serviciu, lipsind în mod sistematic și fără motive

1

întemeiate de la serviciu și prin urmare nu era în drept să beneficieze de suplimentul

la salariul de bază (bonusul de performanță) pentru acea perioadă.

Din aceleași considerente, salariatul Gheorghe Chirhei nu poate beneficia și

de tichetele de masă pentru perioada 01-24 aprilie 2019. Lipsa nemotivată de la

serviciu a servit, conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul Muncii, drept temei pentru

concedierea salariatului Gheorghe Chirhei.

A mai menționat că rezultatele anchetei de serviciu au fost prezentate

Inspecției Teritoriale al Muncii Chișinău în cadrul examinării petiției depuse de

Gheorghe Chirhei, însă din motive neclare acestea nu au fost luate în considerare de

către pârât.

La 22 iulie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Orbico Ma” a depus

cerere prealabilă, solicitând anularea prescripției expuse în procesul-verbal de

control nr. 195 din 11 iulie 2019 al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Prin răspunsul din 08 august 2019, pârâtul a refuzat satisfacerea cererii

prealabile, însă nu a motivat considerentele în virtutea cărora temeiuri expuse în

cererea prealabilă nu justifică anularea prescripției.

Reclamantul a invocat că pârâtul doar s-a limitat a constata că prescripția a

fost întocmită corect și a recomandat adresarea în instanța de contencios

administrativ.

În drept, Societatea cu Răspundere Limitată „Orbico Ma” și-a întemeiat

pretențiile pe dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 131/2012 privind controlul

de stat al activității de întreprinzător, art. 189, art. 196, art. 209, art. 211 și art. 212

din Codul administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea prescripției din procesul-verbal de control nr.

195 din 11 iulie 2019 al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis cererea de chemare în judecată. S-a anulat prescripția din procesul-verbal de

control nr. 195 din 11 iulie 2019 al Inspecției Teritoriale de Muncă Chișinău ( vol.

I, f.d.168, 176-184).

La 4 mai 2021, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus apel nemotivat, care a

fost completat, la 6 iulie 2021, cu apel motivat împotriva hotărârii din 21 aprilie

2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea actului judecătoresc, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

(f.d.171, 188-196).

La 5 mai 2021, Gheorghe Chirhei a depus apel nemotivat, care a fost

completat, la 20 iulie 2021, cu apel motivat împotriva hotărârii din 21 aprilie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

actului judecătoresc enunțat, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

(vol. I f.d.174-175, 202-206).

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

cererile de apel depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii și Gheorghe Chirchei și s-

a menținut hotărârea din 21 aprilie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol.

II, f.d. 22, 23-32).

La 23 decembrie 2021, Inspectoratul de Stat al Muncii a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care

2

ulterior, la 23 martie 2022, a fost completat cu motivare, solicitând casarea actelor

judecătorești, cu emiterea unei decizii de respingere a cererii de chemare în judecată

(vol. II, f.d. 34-35, 40-47).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești

contestate, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021,

dispozitivul deciziei a fost notificat recurentului la 17 decembrie 2021, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică. Decizia motivată din 14 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la 15 martie 2022, fapt

confirmat prin avizul de recepție (vol. II, f.d. 33, 39).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 12 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților

Întreprinderii cu Capital Străin „Orbico Ma” și Gheorghe Chirchei a fost expediată

copia recursului depus de Inspectoratul de Stat al Muncii, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 14 iunie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Orbico

Ma”, reprezentată de avocatul Maria Canișcev, a solicitat respingerea cererii de

recurs depus de Inspectoratul de Stat al Muncii.

Până la examinarea admisibilității recursului, Gheorghe Chirchei nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra recursului.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează

a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

3

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

4

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5