3r-24/23 — obligarea emiterii actelor si respectarii drepturilor s.a.

3r-24/23 — obligarea emiterii actelor si respectarii drepturilor s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3r-24/23

2-161187202-01-3r-13042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: Gr.Cazacu)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, E.Palanciuc, Gr. Dașchevici)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Angela Chirița,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița

Tudor”, Tudor Chirița împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii

Generale, Dumitru Robu, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

Nicolae Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui

interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la

obligarea emiterii actelor și respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și

obligarea atragerii la răspundere a persoanelor vizate,

împotriva încheierii din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu,

Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor”, Tudor Chirița,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 februarie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion

Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii Generale, Dumitru Robu,

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea, grefierului

Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al Consiliului

Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la obligarea emiterii actelor și

respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și obligarea atragerii la

răspundere a persoanelor vizate.

Prin încheierea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

acordat lui Iulian Dumitrescu, Angelei Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița un termen de 10 zile din momentul recepționării

prezentei încheieri, în vederea lichidării lacunelor reliefate în încheiere și anume, să-

și formuleze concret pretențiile cu indicarea exactă a actelor administrative contestate

1

și anume: data, numărul, autoritatea publică emitentă, să anexeze la dosar actele

administrative contestate, copiile buletinelor de identitate ale reclamanților, să indice

dreptul/libertatea vătămat (ă), precum și să ajusteze acțiunea rigorilor Codului

administrativ într-o manieră clară (f.d. 186, vol. I).

Prin cererea depusă la 07 iunie 2022, reclamanții Iulian Dumitrescu, Angela

Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița au solicitat

examinarea cauzei așa cum a fost formulată, cu completările și modificările noi

aduse, sa le fie respectate toate drepturile, inclusiv cel de apărare, conform art. 6 și

art. 13 din Convenția CEDO; să se constate faptul, că cererea de chemare în judecată

a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova,

Codul contravențional al Republicii Moldova, prevederile Legii nr. 514-XIII din 06

iulie 1995 cu privire la organizarea judecătoreasca și prevederile Legii nr.3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură, cu modificările și completările ulterioare în

raport cu prevederile art. 19 alin (1), art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii

Moldova și nicidecum nu a fost întemeiată în procedura civilă, așa cum în mod

eronat aceasta a fost judecată inițial; constatarea nulității hotărârii nr.3-64/2022 a

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, prin

care a fost menținută decizia din 15 februarie 2022 a inspectorului Natalia Cernous

din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale; să se dispună constatarea

nulității absolute a încheierii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, cu tragerea la răspundere a procurorilor, dar și a judecătorului Alina

Gorceac, pentru tergiversarea procesului; atragerea la răspundere a Procurorului

adjunct-interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, sef-adiunct al Oficiului

Buiucani, Gheorghe Mihaila privind favorizarea și respectarea cerințelor Ministerului

Justiției, consemnate prin nr. 05/3040:05/3085 la nr. 08-81-1663-10622 din 29

decembrie 2021 cu referire la SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL, prin care a

solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova verificarea si cercetarea sub

toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea

adevărului, după caz cu tragerea la răspundere a persoanelor vizate; nulitatea absolută

a tuturor soluțiilor pronunțate de către Judecătoria Vatra Dornei, județul Suceava,

România în dosarele nr.240/334/2017, nr.432/334/2018, nr.3543/86/2019 și nr.

771/334/2018, în contextul efectului juridic de natură gravă, produs în prezenta cauză

și obligarea SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL și avocatului sa dispună de

atașarea dosarului nr.94469/325/2016/115-255/p/325/2016 privind cauza Chiriac

Nicolae/Chirila Stelian/ fals în acte publice, întocmit de către acesta in cadrul biroului

de avocatură SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL; nulitatea absolută a încheierii

din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chisinău, sediul Ciocana, pronunțată în dosarul nr.

10-1693/2021 de către judecătorul Alina Gorceac, cu atașarea dosarului la prezenta

cauză; nulitatea absolută a încheierii din 08 octombrie 2021 a Judecătoriei Chisinău

sediul Ciocana, pronunțată în dosarul nr. 10-1938/2021 de către judecătorul Victor

Rățoi, cu atașarea dosarului la prezenta cauză; nulitatea absolută a hotărârii din 04

octombrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, pronunțată în dosarul nr. 2-

563/19 (24-5626-20062019) de către judecătorul Veaceslav Suciu, cu atașarea

dosarului la prezenta cauză, prin obligarea SC „MANAGCONSULT&LAW” SRL

de a-l prezenta instanței de judecată; anularea altor acte de dispoziție emise de

instanțele judecătorești și organele procuraturii.

2

Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iulian

Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și

Tudor Chirița, în temeiul art. 207 alin. (2) Cod administrativ (f.d. 15-18, vol. II).

La data de 25 iulie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion

Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița au contestat cu recurs încheierea din 14

iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul depus de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița și s-a menținut încheierea din 14 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 02 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș

Chirița, Ion Chirița și ÎI „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, prin intermediul poștei

electronice, au depus o cerere de revizuire, prin care au solicitat casarea deciziei din

29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, atragerea în proces a Centrului

Național Anicorupție, actualului Procuror General interimar Ion Munteanu,

executorilor judecătorești Dmitrii Novicov, Maria Caduc, Igor Doroftei, Ruslan

Ciobanu, Maria Surchicin, Anatolie Neruta, Anatolie Bănărescu, administratorilor

întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL

„Kubera” și a lui Corneliu Mardare.

Prin încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela

Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva

deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.228-233, vol.III).

La 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița a

depus recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor instanțelor de judecată

ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admise cerințele

înaintate de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița (f.d.4-39, vol.IV).

În motivarea recursului recurenta și-a manifestat dezacordul față de soluțiile

luate de instanțele ierarhic inferioare și a relevat motivele de fapt și de drept

menționate în cererea de revizuire, depusă împotriva deciziei din 29 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Suplimentar, recurenta a invocat că examinând cererea de revizuire depusă de

Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și

Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în lipsa părților și în lipsa procedurii de citare a părților, Curtea de Apel Chișinău le-

a încălcat revizuenților drepturile și libertățile prevăzute de art. 6&1 din Convenția

pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A indicat că instanța de fond a omis să menționeze că apărarea drepturilor și

intereselor legitime ale cetățenilor, împotriva abuzurilor administrației publice, în

condițiile legii contenciosului administrativ reprezintă esența controlului judecătoresc

al legalității actelor administrative.

A relevat că acest control se înfăptuiește de către instanțele de judecată în

condițiile legii privind organizarea judecătorească.

3

În această ordine de idei, recurenta a menționat că întru elucidarea subiectului

privind realizarea controlului judecătoresc se impune conceptul competenței în baza

căruia se realizează respectivul control.

De asemenea, recurenta a relevat că, pornind de la scopul primordial al

instituției contenciosului administrativ, care este prestabilit de legiuitor și care

presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice,

apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților

publice, asigurarea ordinii de drept, dar și reeșind din dreptul subiectiv al subiectului

afectat, care la fel a fost predeterminat de legiuitor.

Recurenta a invocat că, în cauza dedusă judecății, Curtea de Apel Chișinău a

soluționat cererea de revizuire repetat în lipsa părților, dar și procesul în sine, de

altfel, a fost judecat în lipsa părților.

A menționat că, Procuratura Generală și Procuratura Chișinău, Oficiul Buicani

au pronunțat ordonanțe în lipsa procedurilor de audiere și în lipsa materialelor

probatorii, iar în încheierea contestată nu se regăsește motivarea prin depunerea

referinței de către intimați.

Recurenta a relevat că în cererea de revizuire au solicitat atragerea în proces a

Centrului Național Anicorupție, actualului Procuror General interimar Munteanu Ion,

executorilor judecătorești Novicov Dmitrii, Caduc Maria, Doroftei Igor, Ciobanu

Ruslan, Surchicin Maria, Neruta Anatolie, Bănărescu Anatolie, administratorilor

întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL

„Kubera” și a lui Mardare Corneliu, însă această cerință nu a fost admisă.

Consideră că la caz, le-au fost încălcate toate drepturile prevăzute de lege,

inclusiv dreptul la apărare.

În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ,

încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat

de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 08 decembrie 2022,

care a fost notificată recurentei Angelei Chirița, prin intermediul poștei electronice, la

20 decembrie 2022 (f.d. 238, vol.III).

Recurenta Angela Chirița a depus recursul la 21 decembrie 2022, prin

intermediul poștei electronice (f.d.4-39, vol.IV).

Astfel, instanța de recurs constată că recurenta Angela Chirița, s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

4

La 27 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Procuraturii Generale, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae

Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar

al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Mustață copia recursului depus de

Angela Chirița (f.d.42, vol.IV), aceștia însă, nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe la recurs.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea

încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a reținut din conținutul recursului că recurenta Angela Chirița manifestă

dezacordul cu încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela

Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva

deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de revizuire a constatat că, faptele prezumate de Iulian Dumitrescu,

Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița,

drept temei de revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art.449 lit.b) și c)

din Codul de procedură civilă.

Instanța de revizuire a apreciat ca nefondat argumentul invocat în cererea de

revizuire, precum că, decizia irevocabilă din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău urmează a fi casată pe motiv că cauza a fost examinată în lipsa

participanților la proces.

Astfel, conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Instanța de revizuire a invocat că, examinarea cererii de recurs a avut loc cu

înștiințarea legală a participanților la proces în ordinea stabilită de legislația în

vigoare, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

cauzei (f.d. 215, vol. II). Or, argumentele invocate în cererea de revizuire au un

caracter declarativ.

Instanța de revizuire a notat că revizuienții, întemeindu-și cererea de revizuire

pe prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, nu au ținut cont de

faptul că aplicarea normei legale nominalizate, are loc în cazuri exclusive, care însă

nu sunt întrunite la caz.

5

Analizând în cumul argumentele invocate în cererea de revizuire și ținând cont

de criticile invocate în privința deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie

2022, instanța de revizuire a concluzionat că cererea de revizuire depusă de Iulian

Dumitrescu Angela, Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor

Chirița, nu reprezintă altceva decât un recurs camuflat, care a fost depus cu scopul

reexaminării recursului și obținerea deciziei favorabile pe marginea acestuia.

În acest context, instanța de revizuire a reiterat că revizuirea este o cale de

retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii, în baza unor temeiuri

strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să

fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 Cod de procedură

civilă. De asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat

norma juridică respectivă. O cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi

examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei

hotărâri irevocabile. Prin urmare, instanța de revizuire a apreciat ca fiind lipsite de

temei argumentele invocate de revizuenți.

Astfel, instanța de revizuire a apreciat că probele suplimentare prezentate de

revizuenți, nu se încadrează în prevederile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură

civilă și nu pot servi ca temei de redeschidere a procesului.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de

revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedură civilă, cu excepția art.169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de

procedură civilă.

Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ, consideră oportun de a reitera

prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că,

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul

de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449

din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în

care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de

lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să

influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în

art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță

este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii,

intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură

civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

6

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept

material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt,

asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care

caracterizează o altă situație.

Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în

fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de

Angela Chirița, rezultă că drept temei de revizuire recurenta a invocat prevederile

art.449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuienta/recurenta Angela Chirița a indicat că, cererea de

revizuire a fost examinată în lipsa părților și nu au fost atrași în proces Centrul

Național Anicorupție, actualul Procuror General interimar Munteanu Ion, executorii

judecătorești Novicov Dmitrii, Caduc Maria, Doroftei Igor, Ciobanu Ruslan,

Surchicin Maria, Neruta Anatolie, Bănărescu Anatolie, administratorii

întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL

„Kubera” și Mardare Corneliu.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că, potrivit art.449 lit.b) și c) din

Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei și

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind

întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire

înaintată de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, deoarece temeiurile invocate de revizuenți, în susținerea cererii de

revizuire, nu se încadrează în dispozițiile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură

civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei

din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

7

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Aceasta deoarece, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de

reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în

prevederile art.449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri

urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere

care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind

inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității

raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează

a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea

este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006,

unde s-a subliniat expres că, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de

judecată independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității

raporturilor juridice, care înseamnă că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune

respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs.

România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În lumina celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează că, argumentele invocate în recurs sunt

neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 08 decembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii

8

enunțate.

În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Angela Chirița.

Se menține încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian

Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor

Chirița împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii Generale, Dumitru

Robu, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea,

grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al

Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la obligarea emiterii

actelor și respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și obligarea atragerii

la răspundere a persoanelor vizate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9