3r-24/23 — obligarea emiterii actelor si respectarii drepturilor s.a.

Dosarul nr.3r-24/23 2-161187202-01-3r-13042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: Gr.Cazacu) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, E.Palanciuc, Gr. Dașchevici) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 15 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând recursul depus de Angela Chirița, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor”, Tudor Chirița împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii Generale, Dumitru Robu, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la obligarea emiterii actelor și respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și obligarea atragerii la răspundere a persoanelor vizate, împotriva încheierii din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor”, Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 24 februarie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița au depus cerere de chemare în judecată împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii Generale, Dumitru Robu, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la obligarea emiterii actelor și respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și obligarea atragerii la răspundere a persoanelor vizate. Prin încheierea din 27 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a acordat lui Iulian Dumitrescu, Angelei Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița un termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, în vederea lichidării lacunelor reliefate în încheiere și anume, să- și formuleze concret pretențiile cu indicarea exactă a actelor administrative contestate 1 și anume: data, numărul, autoritatea publică emitentă, să anexeze la dosar actele administrative contestate, copiile buletinelor de identitate ale reclamanților, să indice dreptul/libertatea vătămat (ă), precum și să ajusteze acțiunea rigorilor Codului administrativ într-o manieră clară (f.d. 186, vol. I). Prin cererea depusă la 07 iunie 2022, reclamanții Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița au solicitat examinarea cauzei așa cum a fost formulată, cu completările și modificările noi aduse, sa le fie respectate toate drepturile, inclusiv cel de apărare, conform art. 6 și art. 13 din Convenția CEDO; să se constate faptul, că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova, Codul contravențional al Republicii Moldova, prevederile Legii nr. 514-XIII din 06 iulie 1995 cu privire la organizarea judecătoreasca și prevederile Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, cu modificările și completările ulterioare în raport cu prevederile art. 19 alin (1), art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova și nicidecum nu a fost întemeiată în procedura civilă, așa cum în mod eronat aceasta a fost judecată inițial; constatarea nulității hotărârii nr.3-64/2022 a Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, prin care a fost menținută decizia din 15 februarie 2022 a inspectorului Natalia Cernous din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale; să se dispună constatarea nulității absolute a încheierii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu tragerea la răspundere a procurorilor, dar și a judecătorului Alina Gorceac, pentru tergiversarea procesului;

atragerea la răspundere a Procurorului adjunct-interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, sef-adiunct al Oficiului Buiucani, Gheorghe Mihaila privind favorizarea și respectarea cerințelor Ministerului Justiției, consemnate prin nr. 05/3040:05/3085 la nr. 08-81-1663-10622 din 29 decembrie 2021 cu referire la SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL, prin care a solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova verificarea si cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, după caz cu tragerea la răspundere a persoanelor vizate; nulitatea absolută a tuturor soluțiilor pronunțate de către Judecătoria Vatra Dornei, județul Suceava, România în dosarele nr.240/334/2017, nr.432/334/2018, nr.3543/86/2019 și nr. 771/334/2018, în contextul efectului juridic de natură gravă, produs în prezenta cauză și obligarea SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL și avocatului sa dispună de atașarea dosarului nr.94469/325/2016/115-255/p/325/2016 privind cauza Chiriac Nicolae/Chirila Stelian/ fals în acte publice, întocmit de către acesta in cadrul biroului de avocatură SC „MANAGCONSULT&LAW„ SRL; nulitatea absolută a încheierii din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Chisinău, sediul Ciocana, pronunțată în dosarul nr. 10-1693/2021 de către judecătorul Alina Gorceac, cu atașarea dosarului la prezenta cauză;

nulitatea absolută a încheierii din 08 octombrie 2021 a Judecătoriei Chisinău sediul Ciocana, pronunțată în dosarul nr. 10-1938/2021 de către judecătorul Victor Rățoi, cu atașarea dosarului la prezenta cauză; nulitatea absolută a hotărârii din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, pronunțată în dosarul nr. 2- 563/19 (24-5626-20062019) de către judecătorul Veaceslav Suciu, cu atașarea dosarului la prezenta cauză, prin obligarea SC „MANAGCONSULT&LAW” SRL de a-l prezenta instanței de judecată; anularea altor acte de dispoziție emise de instanțele judecătorești și organele procuraturii. 2 Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița, în temeiul art. 207 alin. (2) Cod administrativ (f.d. 15-18, vol. II). La data de 25 iulie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița au contestat cu recurs încheierea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul depus de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița și s-a menținut încheierea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 02 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița și ÎI „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, prin intermediul poștei electronice, au depus o cerere de revizuire, prin care au solicitat casarea deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, atragerea în proces a Centrului Național Anicorupție, actualului Procuror General interimar Ion Munteanu, executorilor judecătorești Dmitrii Novicov, Maria Caduc, Igor Doroftei, Ruslan Ciobanu, Maria Surchicin, Anatolie Neruta, Anatolie Bănărescu, administratorilor întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL „Kubera” și a lui Corneliu Mardare. Prin încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.228-233, vol.III). La 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița a depus recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie admise cerințele înaintate de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița (f.d.4-39, vol.IV). În motivarea recursului recurenta și-a manifestat dezacordul față de soluțiile luate de instanțele ierarhic inferioare și a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de revizuire, depusă împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Suplimentar, recurenta a invocat că examinând cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa părților și în lipsa procedurii de citare a părților, Curtea de Apel Chișinău le- a încălcat revizuenților drepturile și libertățile prevăzute de art. 6&1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. A indicat că instanța de fond a omis să menționeze că apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, împotriva abuzurilor administrației publice, în condițiile legii contenciosului administrativ reprezintă esența controlului judecătoresc al legalității actelor administrative.

A relevat că acest control se înfăptuiește de către instanțele de judecată în condițiile legii privind organizarea judecătorească. 3 În această ordine de idei, recurenta a menționat că întru elucidarea subiectului privind realizarea controlului judecătoresc se impune conceptul competenței în baza căruia se realizează respectivul control. De asemenea, recurenta a relevat că, pornind de la scopul primordial al instituției contenciosului administrativ, care este prestabilit de legiuitor și care presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept, dar și reeșind din dreptul subiectiv al subiectului afectat, care la fel a fost predeterminat de legiuitor.

Recurenta a invocat că, în cauza dedusă judecății, Curtea de Apel Chișinău a soluționat cererea de revizuire repetat în lipsa părților, dar și procesul în sine, de altfel, a fost judecat în lipsa părților. A menționat că, Procuratura Generală și Procuratura Chișinău, Oficiul Buicani au pronunțat ordonanțe în lipsa procedurilor de audiere și în lipsa materialelor probatorii, iar în încheierea contestată nu se regăsește motivarea prin depunerea referinței de către intimați. Recurenta a relevat că în cererea de revizuire au solicitat atragerea în proces a Centrului Național Anicorupție, actualului Procuror General interimar Munteanu Ion, executorilor judecătorești Novicov Dmitrii, Caduc Maria, Doroftei Igor, Ciobanu Ruslan, Surchicin Maria, Neruta Anatolie, Bănărescu Anatolie, administratorilor întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL „Kubera” și a lui Mardare Corneliu, însă această cerință nu a fost admisă.

Consideră că la caz, le-au fost încălcate toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv dreptul la apărare. În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 08 decembrie 2022, care a fost notificată recurentei Angelei Chirița, prin intermediul poștei electronice, la 20 decembrie 2022 (f.d. 238, vol.III). Recurenta Angela Chirița a depus recursul la 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.4-39, vol.IV). Astfel, instanța de recurs constată că recurenta Angela Chirița, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. 4 La 27 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Procuraturii Generale, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Mustață copia recursului depus de Angela Chirița (f.d.42, vol.IV), aceștia însă, nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recurs.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a reținut din conținutul recursului că recurenta Angela Chirița manifestă dezacordul cu încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Instanța de revizuire a constatat că, faptele prezumate de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I. „Chirița Tudor” și Tudor Chirița, drept temei de revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă.

Instanța de revizuire a apreciat ca nefondat argumentul invocat în cererea de revizuire, precum că, decizia irevocabilă din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată pe motiv că cauza a fost examinată în lipsa participanților la proces. Astfel, conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Iar, în conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Instanța de revizuire a invocat că, examinarea cererii de recurs a avut loc cu înștiințarea legală a participanților la proces în ordinea stabilită de legislația în vigoare, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 215, vol. II). Or, argumentele invocate în cererea de revizuire au un caracter declarativ. Instanța de revizuire a notat că revizuienții, întemeindu-și cererea de revizuire pe prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, nu au ținut cont de faptul că aplicarea normei legale nominalizate, are loc în cazuri exclusive, care însă nu sunt întrunite la caz. 5 Analizând în cumul argumentele invocate în cererea de revizuire și ținând cont de criticile invocate în privința deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, instanța de revizuire a concluzionat că cererea de revizuire depusă de Iulian Dumitrescu Angela, Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița, nu reprezintă altceva decât un recurs camuflat, care a fost depus cu scopul reexaminării recursului și obținerea deciziei favorabile pe marginea acestuia. În acest context, instanța de revizuire a reiterat că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă. De asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. O cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Prin urmare, instanța de revizuire a apreciat ca fiind lipsite de temei argumentele invocate de revizuenți. Astfel, instanța de revizuire a apreciat că probele suplimentare prezentate de revizuenți, nu se încadrează în prevederile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă și nu pot servi ca temei de redeschidere a procesului. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171. Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de procedură civilă. Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, consideră oportun de a reitera prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică 6 corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Angela Chirița, rezultă că drept temei de revizuire recurenta a invocat prevederile art.449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuienta/recurenta Angela Chirița a indicat că, cererea de revizuire a fost examinată în lipsa părților și nu au fost atrași în proces Centrul Național Anicorupție, actualul Procuror General interimar Munteanu Ion, executorii judecătorești Novicov Dmitrii, Caduc Maria, Doroftei Igor, Ciobanu Ruslan, Surchicin Maria, Neruta Anatolie, Bănărescu Anatolie, administratorii întreprinderilor SRL „Magdalina”, SRL „Columbo-Lux”, SRL „Tiramisa”, SRL „Kubera” și Mardare Corneliu.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că, potrivit art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei și instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița, împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiurile invocate de revizuenți, în susținerea cererii de revizuire, nu se încadrează în dispozițiile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. 7 La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Aceasta deoarece, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În lumina celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că, argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii 8 enunțate.

În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul depus de Angela Chirița. Se menține încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Dumitrescu, Angela Chirița, Dragoș Chirița, Ion Chirița, Î.I.

„Chirița Tudor” și Tudor Chirița împotriva Procurorului General interimar a Procuraturii Generale, Dumitru Robu, judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Nicolae Corcea, grefierului Judecătoriei Chișinău, Sofia Marinescu și Președintelui interimar al Consiliului Superior al Magistraturii Dorel Musteață, cu privire la obligarea emiterii actelor și respectării drepturilor, contestarea actelor judecătorești și obligarea atragerii la răspundere a persoanelor vizate. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9