3r-339/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative

Dosarul nr. 3r-339/22

2-22137339-01-3r-26102022

ÎNCHEIERE

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian

Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea Individuală „Chirița Tudor” și Dragoș

Chirița

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Angelei Chirița, lui Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea

Individuală „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița împotriva Centrului Național

Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii

actelor administrative

împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarată inadmisibilă acțiunea

constată:

La 15 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița,

Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș

Chirița au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național

Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii

actelor administrative.

Au solicitat: 1) obligarea Centrului Național Anticorupție, respectiv

directorul, Iulian Rusu, să-și respecte obligațiile ce decurg conform competenței

funcționale cu respectarea cadrului juridic al Centrului față de

acțiunile/inacțiunile directorului-adjunct Vadim Cojocaru, Aureliu Captari,

locotenent-colonel șef interimar al DGCC, procurorilor A. Boboc și A. Scoropat

din cadrul CNA și al ofițerului de investigații al DGCC al CNA, locotenent major

Daniel Psenita;

2) obligarea Centrului Național Anticorupție de a anula în tot adresele de

răspuns nr. 02/23-Col-645/22 din 7 septembrie 2020 și nr. 17/5028 din 29 august

1

2022, ca fiind ilegale și neîntemeiate și să depună materialele dosarului în nr. de

2 825 de file, în 7 volume predate prin actul de predare-primire din 21 iulie 2021;

3) obligarea Centrului Național Anticorupție să depună dosarele

administrative privind lucrările înregistrate la nr. Col-1024/21 din 12 octombrie

2021, nr. Col-1084 din 21 octombrie 2021, nr. C-1104/21 din 26 octombrie 2021,

nr. Ap-1106/21 din 27 octombrie 2021, ca urmare a refuzului repetat de

comunicare, parvenit din partea procurorului Elena Cazacov;

4) obligarea Centrului Național Anticorupție să cerceteze toate părțile

împotriva cărora a fost formulat denunț și cei omiși cu rea-intenție, Iurii Lealin și

Igor Serbinov – procurori la Procuratura Generală, Alina Gorceac – judecător din

cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, Veaceslav Sociu – judecător la

Judecătoria Criuleni sediul Centru;

5) dispunerea atragerii forțate în proces a executorilor judecătorești Dmitrii

Novicov, Maria Caduc, Igor Doroftei, Ruslan Ciobanu, Maia Surchicin, Anatolie

Neruta, Anatolie Banarescu și obligarea acestora de a depune dosarele

administrative;

6) atragerea în proces a administratorilor societăților comerciale: Vitalie

Rusu, administrator al SRL „Magdalinas”, Alexei Dumbrava, administrator al

SRL „Columbo-Lux”, Georgeta Covaliov-Rusu, administrator al

SRL „Tiramisa”, Alexandr Cazacenco, administrator al SRL „Kubera”, Victor

Sandu, administrator al OCN „Împrumut Invest” SRL, Alexandru Smirnov,

administrator al SRL „Slavena Lux” și Corneliu Mardare și obligarea acestora în

dovedirea presupuselor datorii invocate;

7) atragerea în proces a fondatorilor SRL „Managconsult & Law” și

obligarea prezentării actelor;

8) obligarea Centrului Național Anticorupție să dispună de o modalitate

sau să emită un act prin care să purceadă la înștiințarea autorităților române despre

incidentul jurisdicțional privind presupusul birou de avocatură

SRL „Managconsult & Law” și presupusul avocat Gena GJUE – Gabriel Iclodean

în comiterea mai multor infracțiuni;

9) obligarea Centrului Național Anticorupție să constate abuzul criminal

privind executarea autoturismului Skoda Rapid și să se dispună restituirea

acestuia;

10) atragerea Procurorului General interimar al Republicii Moldova în

calitate de parte pasivă;

11) obligarea Centrului Național Anticorupție să constate toate încălcările

și abuzul criminal la cazul expus, în vederea demarării tuturor procedurilor de

cercetare.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea.

La 24 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița,

Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița

au depus recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel

2

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii, cu adoptarea unei noi

decizii.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

amâna examinarea acestuia, acordând recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu,

Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, Pentru contestarea

cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III Cod administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin

urmare, față de cererea de recurs.

Conform dispozițiilor art. 241 alin. (3), coroborate cu art. 233 alin. (2) Cod

administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui

legal ori împuternicit.

Potrivit art. 235 în coroborare cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție atestă că Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița,

ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița, figurând în calitate de recurenți în cererea de

recurs, depusă prin intermediul poștei electronice, deci în format electronic, nu

au semnat-o corespunzător (f. d. 202-234 verso vol. I, 10-42 verso vol. II, 53-85

verso vol. II).

Or, materialele cauzei atestă că cererea de recurs, în toate exemplarele

prezentate instanței, este semnată electronic doar de către Angela Chirița

(f. d. 222 vol. I; f. d. 1, 24, 85 verso vol. II).

La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin. (3) Cod

administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția

trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.

Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic,

poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care

aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor

față de valabilitatea acestora.

În acest sens, la caz, sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul

electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură

electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul

analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic

3

semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată

necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de

hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele

normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu

respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1).

Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și

documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor

cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat,

modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să

conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături

electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să

fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea

semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa

repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură

olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura

electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare

electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct. 1 și

2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de

semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din

2 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii

electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor

informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării

autenticității semnăturii electronice aplicate. Iar, conform pct. 4 din același

Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele

semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs

împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în format

electronic, recurenții Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița

Tudor”, Dragoș Chirița nu au respectat cerințele față de documentul electronic

stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când

cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de

documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un

termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, fie prin depunerea cererii de recurs,

pe suport de hârtie, semnată olograf în original de către recurent sau

4

reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică

avansată calificată după cum prevede legea.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva

încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, depusă de Angela

Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș

Chirița nu corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul

administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic, în conformitate cu art. 72 alin. (3), 241

alin. (3), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208

CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea recursului și va acorda

recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și

Dragoș Chirița un termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie pe suport de

hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurenți sau

reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică

avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program,

și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica

recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și

Dragoș Chirița că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs

a neajunsurilor constatate la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 243

alin. (1) lit. a) și 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, recursul depus de Ion

Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița va

fi declarat inadmisibil.

Conform art. 72, 241 alin. (3), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ

în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se amână examinarea recursului depus de Angela Chirița, Ion Chirița,

Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea Individuală „Chirița Tudor” și

Dragoș Chirița împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, pentru data de 23 noiembrie 2022.

Se stabilește recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița,

Întreprinderii Individuale „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița termen până la data

de 22 noiembrie 2022, ora 9:00, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție

(sediul: mun. Chișinău str. P. Rareș nr. 18) a cererii de recurs, fie pe suport de

hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurenți sau

reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică

5

avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program,

și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

Se explică recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița,

Întreprinderii Individuale „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița că, în caz dacă nu vor

lichida neajunsurile menționate, cererea de recurs depusă de Ion Chirița, Iulian

Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița va fi declarată

inadmisibilă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Nina Vascan

Nicolae Craiu

6