3r-339/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actelor administrative şi obligarea emiterii actelor administrative
- Temei legal
- acordarea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor, cerinţele faţă de documentul electronic, autenticitatea documentului electronic
3r-339/22 — cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3r-339/22 2-22137339-01-3r-26102022 ÎNCHEIERE 9 noiembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea Individuală „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Angelei Chirița, lui Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea Individuală „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea constată: La 15 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative.
Au solicitat: 1) obligarea Centrului Național Anticorupție, respectiv directorul, Iulian Rusu, să-și respecte obligațiile ce decurg conform competenței funcționale cu respectarea cadrului juridic al Centrului față de acțiunile/inacțiunile directorului-adjunct Vadim Cojocaru, Aureliu Captari, locotenent-colonel șef interimar al DGCC, procurorilor A. Boboc și A. Scoropat din cadrul CNA și al ofițerului de investigații al DGCC al CNA, locotenent major Daniel Psenita; 2) obligarea Centrului Național Anticorupție de a anula în tot adresele de răspuns nr. 02/23-Col-645/22 din 7 septembrie 2020 și nr. 17/5028 din 29 august 1 2022, ca fiind ilegale și neîntemeiate și să depună materialele dosarului în nr. de 2 825 de file, în 7 volume predate prin actul de predare-primire din 21 iulie 2021; 3) obligarea Centrului Național Anticorupție să depună dosarele administrative privind lucrările înregistrate la nr. Col-1024/21 din 12 octombrie 2021, nr. Col-1084 din 21 octombrie 2021, nr. C-1104/21 din 26 octombrie 2021, nr. Ap-1106/21 din 27 octombrie 2021, ca urmare a refuzului repetat de comunicare, parvenit din partea procurorului Elena Cazacov; 4) obligarea Centrului Național Anticorupție să cerceteze toate părțile împotriva cărora a fost formulat denunț și cei omiși cu rea-intenție, Iurii Lealin și Igor Serbinov – procurori la Procuratura Generală,
Alina Gorceac – judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, Veaceslav Sociu – judecător la Judecătoria Criuleni sediul Centru; 5) dispunerea atragerii forțate în proces a executorilor judecătorești Dmitrii Novicov, Maria Caduc, Igor Doroftei, Ruslan Ciobanu, Maia Surchicin, Anatolie Neruta, Anatolie Banarescu și obligarea acestora de a depune dosarele administrative; 6) atragerea în proces a administratorilor societăților comerciale: Vitalie Rusu, administrator al SRL „Magdalinas”, Alexei Dumbrava, administrator al SRL „Columbo-Lux”, Georgeta Covaliov-Rusu, administrator al SRL „Tiramisa”, Alexandr Cazacenco, administrator al SRL „Kubera”, Victor Sandu, administrator al OCN „Împrumut Invest” SRL, Alexandru Smirnov, administrator al SRL „Slavena Lux” și Corneliu Mardare și obligarea acestora în dovedirea presupuselor datorii invocate; 7) atragerea în proces a fondatorilor SRL „Managconsult & Law” și obligarea prezentării actelor; 8) obligarea Centrului Național Anticorupție să dispună de o modalitate sau să emită un act prin care să purceadă la înștiințarea autorităților române despre incidentul jurisdicțional privind presupusul birou de avocatură SRL „Managconsult & Law” și presupusul avocat Gena GJUE – Gabriel Iclodean în comiterea mai multor infracțiuni;
9) obligarea Centrului Național Anticorupție să constate abuzul criminal privind executarea autoturismului Skoda Rapid și să se dispună restituirea acestuia; 10) atragerea Procurorului General interimar al Republicii Moldova în calitate de parte pasivă; 11) obligarea Centrului Național Anticorupție să constate toate încălcările și abuzul criminal la cazul expus, în vederea demarării tuturor procedurilor de cercetare. Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea. La 24 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița au depus recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel 2 Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii, cu adoptarea unei noi decizii.
Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea acestuia, acordând recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița un termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III Cod administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin urmare, față de cererea de recurs. Conform dispozițiilor art. 241 alin. (3), coroborate cu art. 233 alin. (2) Cod administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit art. 235 în coroborare cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița, figurând în calitate de recurenți în cererea de recurs, depusă prin intermediul poștei electronice, deci în format electronic, nu au semnat-o corespunzător (f. d. 202-234 verso vol. I, 10-42 verso vol. II, 53-85 verso vol. II). Or, materialele cauzei atestă că cererea de recurs, în toate exemplarele prezentate instanței, este semnată electronic doar de către Angela Chirița (f. d. 222 vol. I; f. d. 1, 24, 85 verso vol. II). La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin. (3) Cod administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.
Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens, la caz, sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.
Documentul electronic 3 semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1). Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct.
1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 2 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate. Iar, conform pct. 4 din același Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.
Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurenții Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița nu au respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014. În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, fie prin depunerea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf în original de către recurent sau 4 reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată după cum prevede legea.
Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, depusă de Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița nu corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, în conformitate cu art. 72 alin. (3), 241 alin. (3), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea recursului și va acorda recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița un termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurenți sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsurilor constatate la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) și 236 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, recursul depus de Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor”, Dragoș Chirița va fi declarat inadmisibil.
Conform art. 72, 241 alin. (3), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se amână examinarea recursului depus de Angela Chirița, Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderea Individuală „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița împotriva încheierii din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 23 noiembrie 2022. Se stabilește recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderii Individuale „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița termen până la data de 22 noiembrie 2022, ora 9:00, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun.
Chișinău str. P. Rareș nr. 18) a cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurenți sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică 5 avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice. Se explică recurenților Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, Întreprinderii Individuale „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița că, în caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate, cererea de recurs depusă de Ion Chirița, Iulian Dumitrescu, Tudor Chirița, ÎI „Chirița Tudor” și Dragoș Chirița va fi declarată inadmisibilă.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.