3ra-1162/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1162/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-1162/22
2-20146516-01-3ra-04112022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, Gr.Dașchevici, A.Bostan)
Î N C H E I E R E
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni
„Aviatehnologie”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „Aviatehnologie” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la
contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Aviatehnologie”, fiind menținută
hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 20 noiembrie 2020, Societatea pe Acțiuni „Aviatehnologie” (în continuare SA
„Aviatehnologie”, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de
Stat cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, pe parcursul anului 2020 a solicitat
de mai multe ori pârâtului, Serviciului Fiscal de Stat, compensarea/restituirea sumelor
plătite în plus sau a sumelor, care conform legislației fiscale, urmează a fi restituite.
Astfel, au fost adresate următoarele cereri: nr. 01/21 din 19 februarie 2020, nr. 01/204 din
08 iulie 2020; nr. 01/205 din 08 iulie 2020 și nr. 01/253 din 19 octombrie 2020.
Reclamanta a menționat că până la momentul actual, la data de 21 februarie 2020,
pârâtul a executat stingerea obligației prin compensare a sumei de 42000 de lei.
Iar, prin răspunsurile Direcției Generale Administrare Fiscală mun. Chișinău a
Serviciului Fiscal de Stat nr. 26/2- 06/2-27-1447 din 17 iulie 2020 și nr. 26/2-06/2-27-
4348 din 02 noiembrie 2020, a fost refuzată satisfacerea cererilor de
compensare/restituire a sumei rămase, pe motiv că a expirat termenul de prescripție, care
atrage anularea obligației de a restitui supraplata.
Reclamanta consideră neîntemeiat refuzul Serviciului Fiscal de Stat de a-i
compensa/restitui sumele plătite în plus sau sumele, care conform legislației fiscale,
1
urmează a fi restituite. Or, conform datelor din Sistemul Informațional al Serviciului
Fiscal de Stat și datelor din evidența contabilă a SA „Aviatehnologie”, la situația din 16
septembrie 2020, are înregistrat în contul impozitului pe venit din activitatea de
întreprinzător suma de 256095,81 de lei, achitată în rate cu anticipare, conform art.
80 Cod fiscal, inclusiv: suma de 154095,81 de lei - pentru anul fiscal 2013 și suma de
102000 lei - pentru anul fiscal 2014.
Reclamanta a relatat că prin prisma dispozițiilor art. 175, art. 176 alin. (1) , art. 83
alin. (4) lit. a), art. 266 alin. (1) Cod fiscal, pct. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 221 din
11 aprilie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de stingere a obligației
fiscale și anularea sumelor plătite în plus prin prescripție, pentru anii 2013 și 2014,
termenul de prezentare a declarației pe venit a fost 25 martie a anului următor anului de
gestiune. Corespunzător, termenul de prezentare a declarației pe venit pentru anul 2013 a
fost 25 martie 2014, iar termenul de prezentare a declarației pe venit pentru anul 2014 a
fost 25 martie 2015.
A relevat că, mărimea impozitului pe venit achitat în plus poate fi constatată la
prezentarea declarației pe venit. Prin urmare, începutul curgerii termenului de prescripție
este data apariției plății în plus. Astfel, pentru sumele achitate în plus în anul 2013 - în
mărime de 157389,50 de lei, termenul de prescripție a început la 26 martie 2014 și a
expirat la 26 martie 2020, iar pentru cele achitate în plus în anul 2014, termenul de
prescripție a început la 26 martie 2015 și va expira la 26 martie 2021.
Reclamanta a mai menționat că potrivit art. 266 alin. (2) Cod fiscal, pct. 14 al
Hotărârii Guvernului nr. 221 din 11 aprilie 2017 pentru aprobarea Regulamentului
privind modul de stingere a obligației fiscale și anulare a sumelor plătite în plus prin
prescripție, termenul de prescripție pentru compensarea ori restituirea sumelor plătite în
plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, se suspendă în
cazul depunerii cererii privind executarea compensării și/sau restituirii. Astfel, odată cu
înregistrarea la 20 februarie 2020, a cererii nr. 01/21 din 19 februarie 2020, s-a întrerupt
termenul de prescripție, care urma să expire la 26 martie 2020. Totodată, în conformitate
cu Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, a fost declarată starea de urgență
pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Iar, în conformitate cu prevederile Anexei la
Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de
orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata
stării de urgență instituite.
Reclamanta a relevat că necătând la această circumstanță obiectivă, oricum a depus
cererea pentru a-și revendica sumele plătite în plus în modul prevăzut de legislația în
vigoare.
Făcînd referire la pct. 23 din Decizia Curții Constituționale nr. 92/2016 din 19
decembrie 2016 de inadmisibilitate a sesizării nr. 143g/2016 privind excepția de
neconstituționalitate a articolului 176 din Codul fiscal, reclamanta a menționat că prin
refuzul pârâtului de a-i restitui sumele plătite în plus, i se aduce un prejudiciu material
enorm prin faptul deposedării de mijloacele bănești proprii, în special în perioada actuală
în care, urmare a crizei economice și a perioadei pandemice, întreprinderea a avut de
suportat mari pierderi. Prin aceste acțiuni, Serviciul Fiscal de Stat, utilizând pârghii
legale, de facto, a lipsit-o de suma de 256095, 81 de lei.
Reclamanta solicită recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Direcției deservire fiscală
Botanica din cadrul Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău în
2
compensarea/restituirea SA „Aviatehnologie” a sumei de 256095,81 de lei și obligarea
de a-i restitui suma de 256095, 81 de lei (f.d.3-6).
Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins
acțiunea de contencios administrativ înaintată de SA „Aviatehnologie” împotriva
Serviciului Fiscal de Stat cu privire anularea refuzului Direcției deservire fiscală
Botanica în compensarea/restituirea sumei achitate în plus și obligarea restituirii sumei de
256095, 81 de lei (f.d.52; 64-71).
Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, la data de 26 mai 2021, prin intermediul poștei electronice,
SA „Aviatehnologie”, reprezentată de avocatul Nina Garștea, a contestat-o cu apel,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi
hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de SA „Aviatehnologie” (f.d.58-60).
Hotărârea motivată din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
notificată reprezentantului apelantei SA „Aviatehnologie”, avocatului Nina Garștea, la
20 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la
materialele cauzei (f.d.72).
La data de 13 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, SA
„Aviatehnologie”, reprezentată de avocatul Nina Garștea a depus motivarea apelului
(f.d.77-81).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul SA
„Aviatehnologie”, reprezentată de avocatul Nina Garștea, împotriva hotărârii din 26 mai
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat
de Societatea pe Acțiuni „Aviatehnologie”, fiind menținută hotărârea din 26 mai 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.118; 119-128).
În susținerea soluției enunțate, instanța de apel a invocat că luând în considerare
faptul, că SA „Aviatehnologie” a depus cererea de stingere a obligației fiscale prin
compensare la data de 20 februarie 2020, instanța de fond just a statuat, că termenul de
prescripție prevăzut de art. 266 alin. (1) din Codul fiscal pentru suma de 214095, 81 de
lei, era depășit.
În acest context, instanța de apel a relevat că, Serviciul Fiscal de Stat întemeiat a
dispus executarea stingerii obligației fiscale prin compensare doar a sumei de 42000 de
lei.
Făcând referire la art. 266 alin. (2) din Codul fiscal, instanța de apel a menționat că
în speța dedusă judecății, SA „Aviatehnologie” nu a prezentat dovezi sau careva acte
confirmative, ce determină imposibilitatea respectării termenului de 6 ani, care este
prevăzut de art. 266 alin. (1) din Codul fiscal, considerent din care Serviciul Fiscal de
Stat nu este în drept să restituie sumele solicitate.
Instanța de apel a relevat că nu pot fi luate în considerare argumentele apelantei SA
„Aviatehnologie” precum că, mărimea impozitului pe venit achitat în plus poate fi
constatată la prezentarea declarației pe venit. Or, începutul curgerii termenului de
prescripție este data apariției plății în plus.
Instanța de apel a făcut referire la art. 266 alin. (1) în coroborare cu art. 178 alin. (1)
și art. 266 alin. (3) din Codul fiscal și a concluzionat că, argumentele expuse de către SA
„Aviatehnologie” în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de
fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele
de fapt și de drept, în consecință hotărârea fiind una legală și întemeiată.
3
Prin urmare, instanța de apel a conchis că la caz dubiul judiciar a fost înlăturat,
netemeinicia cerințelor SA „Aviatehnologie” a fost demonstrată, iar argumentele
invocate de către apelantă poartă caracter pur formal.
La data de 29 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, SA „Aviatehnologie”,
reprezentată de avocatul Nina Garștea, a depus recurs împotriva deciziei din 31 mai
2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.134-136).
La data de 14 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, SA
„Aviatehnologie” a depus motivarea recursului (f.d.140-154).
În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.
Recurenta a relevat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare
în judecată și în cererea de apel.
Suplimentar, recurenta a menționat că, determinarea existenței sumelor plătite în
plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, a fost posibilă
doar după finisarea anului 2013, după evaluarea volumului venitului obținut de SA
„Aviatehnologie” în acel an.
Astfel, finalizându-se anul 2013, la momentul evaluării venitului pentru acel an, în
cadrul perfectării declarației pe venit în anul 2014, a apărut acest surplus, despre care
SA „Aviatehnologie” nu putea să cunoască la momentul efectuării plăților prognozate
conform declarației VEN 12.
Recurenta consideră că intimatul Serviciul Fiscal de Stat a indus în eroare
instanțele de judecată ierarhic inferioare, deoarece anume acesta este cazul când
termenul de prescripție prevăzut de art. 266 alin.(1) Cod fiscal demarează din data
apariției plăților în plus, dar nicidecum din data efectuării acestor plăți.
De asemenea, recurenta a relevat că Serviciul Fiscal de Stat nu a prezentat probe,
care ar confirma că a înștiințat SA „Aviatehnologie” despre situația acesteia.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea
înaintată de SA „Aviatehnologie”.
La 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, în adresa intimatului
Serviciului Fiscal de Stat a fost expediată copia recursului depus de SA
„Aviatehnologie”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.155).
Prin referința depusă la 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice,
Serviciul Fiscal de Stat a solicitat respingerea recursului depus de SA „Aviatehnologie”
(f.d.155-160).
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen
de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 31 mai 2022
(f.d.118; 119-128).
Dispozitivul deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat prin
intermediul poștei electronice, participanților la proces, inclusiv avocatului Nina Garștea,
4
care reprezintă interesele recurentei SA „Aviatehnologie”, la 19 iulie 2022, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.129)
La data de 29 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, SA „Aviatehnologie”,
reprezentată de avocatul Nina Garștea a depus recurs împotriva deciziei din 31 mai 2022
a Curții de Apel Chișinău (f.d.134-136).
Decizia motivată din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
recurentei SA „Aviatehnologie” la 17 octombrie 2022 și reprezentantului recurentei SA
„Aviatehnologie”, avocatului Nina Garștea, la 13 octombrie 2022, fapt confirmat prin
avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d. 131, 132).
La data de 14 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, SA
„Aviatehnologie” a depus motivarea recursului (f.d.140-154).
În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că, recursul depus de SA
„Aviatehnologie” împotriva deciziei 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus
în termenul prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SA „Aviatehnologie”, în raport
cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din
analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ
și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul
administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
5
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special
în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
SA „Aviatehnologie”.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Aviatehnologie” se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii
Iurie Bejenaru
Aliona Miron
6