2rh-11/23 — declararea nulitatii casatoriei

Dosarul nr. 2rh-11/23

2-20138342-01-2rh-20012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Sîrbu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaiala

instanța de recurs – M. Ghervas, N. Craiu, D. Mardari, VC. Burduh, M. Pitic

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de Alexei Haritonenco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Haritonenco împotriva Nataliei Haritonenco (Varakina) cu privire la declararea

nulității căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-

a admis recursul declarat de Natalia Haritonenco (Varakina), s-a casat decizia din

20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 16 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 4 noiembrie 2020 Alexei Haritonenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Haritonenco (Varakina) cu privire la declararea

nulității căsătoriei încheiate între Alexei Haritonenco și Natalia Varakina la data de

24 august 2007, înregistrată la 24 august 2007 la Oficiul Stării Civile, sector

Ciocana, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii s-a menționat că la 24 august 2007 Alexei Haritonenco

a încheiat căsătoria cu Natalia Haritonenco (Varakina), eveniment înregistrat și

trecut la data de 24 august 2007 în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 430, de

către Oficiul Stării Civile, sector Ciocana, mun. Chișinău.

S-a afirmat că prin declarația obținută de la autoritățile competente ale statului

japonez, s-a stabilit că la 20 august 2001 între Natalia Varakina și cetățeanul

Japoniei, Junichiro Takei a fost încheiată căsătoria, care a fost trecută în Registrul

de familie a statului japonez.

Conform datelor nominalizate, căsătoria dintre Natalia Varakina și cetățeanul

Japoniei, Junichiro Takei, nu a fost desfăcută și era în vigoare, până la decesul

soțului Junichiro Takei, care a survenit la 13 ianuarie 2009.

Astfel, rezultă că la înregistrarea căsătoriei Nataliei Haritonenco (Varakina)

cu Alexei Haritonenco, care a avut loc la 24 august 2007, pârâta se afla în relații de

căsătorie cu Junichiro Takei, căsătoria lor nefiind desfăcută.

1

Reclamantul consideră că căsătoria încheiată între Alexei Haritonenco ș

iNatalia Haritonenco (Varakina) urmează a fi declarată nulă în temeiul art. 15 alin.

(1) lit. a) și art. 41 alin. (1) din Codul familiei.

Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă. S-a declarat nulă căsătoria încheiată la 24 august 2007 între

Alexei Haritonenco și Natalia Haritonenco (Varakina), eveniment înregistrat și

trecut la data de 24 august 2007 în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 430 de

către Oficiul Stării Civile sector Ciocana, mun. Chișinău. S-a încasat de la Natalia

Haritonenco (Varakina) în beneficiul lui Alexei Haritonenco suma de 150 de lei cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii (f.d. 133 vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, la 28 iulie 2021, în termenul legal, Natalia Haritonenko (Varakina) a

contestat-o cu apel (f.d. 137 vol. I).

Prin decizia din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Natalia Haritonenco (Varakina) și s-a menținut hotărârea din

16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 16 februarie 2022 Natalia Haritonenco (Varakina) a declarat recurs

împotriva deciziei din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii (f.d. 118-130 vol. II).

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Natalia Haritonenco (Varakina), s-a casat decizia din 20

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 16 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii.

La 18 ianuarie 2023 Alexei Haritonenco a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia

și rejudecarea cauzei.

În susținerea cererii de revizuire Alexei Haritonenco a invocat prevederile art.

449 lit. b), c) și e) din Codul de procedură civilă.

Invocând prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuentul

a indicat drept circumstanță nou-descoperită faptul că la caz se atestă un alt temei

de declarare a nulității căsătoriei și anume că consimțământul la încheierea actului

de căsătorie a fost viciat, intimata tăinuind faptul că nu era desfăcută căsătoria cu

cetățeanul japonez, având drept scop îmbogățirea ilicită din contul său. A indicat

că în cazul în care cunoștea că intimata nu era divorțată, căsătoria nu era să aibă

loc.

În motivarea temeiului de declarare a revizuirii, prevăzut de art. 449 lit. c)

din Codul de procedură civilă, revizuentul a indicat că instanța de judecată urma să

invite în ședința de judecată pentru participare ca parte interesată Agenția Servicii

Publice, în special Oficiul Stării Civile, care urma să se expună asupra cazului, or,

a fost contestat un act juridic emis de acest organ.

Revizuentul a mai indicat că la 04 octombrie 2022 a adresat o cerere către

Comisia juridică, numiri și imunități din cadrul Parlamentului, în vederea

prezentării unei opinii privind interpretarea art. 41 și 43 din Codul familiei.

Prin răspunsul din 28 octombrie 2022 Comisia juridică, numiri și imunități

din cadrul Parlamentului a indicat că potrivit art. 12² din Codul de Procedură civilă

dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la

2

aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată

solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților

la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a

legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 CPC, indicîndu-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC și anexîndu-se probele ce

le confirmă.

Revizuentul Alexei Haritonenco ca temeiuri de revizuire a invocat

prevederile art. 449 lit. b), c) și e) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că pentru a redeschide procesul pe acest temei este

important ca circumstanțele nou descoperite trebuie să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei instanței de fond, trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut

cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și

soluționării pricinii civile. La fel, mijloacele de probă prin care se constată

„circumstanțele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării

procesului terminat prin hotărârea revizuită, iar revizuentul să fi fost împiedicat a

prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în

cererea de revizuire depusă de Alexei Haritonenco nu sunt concludente și rezidă

din interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

Or, argumentele aduse de Alexei Haritonenco în susținerea cererii de

revizuire și prezentate ca fiind circumstanțe nou-descoperite nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentei anterior.

În conformitate cu art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Acest temei de declarare a revizuirii are drept scop deființarea unei hotărâri

judecătorești în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă

se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces.

Instanța de recurs menționează că prin decizia supusă revizuirii nu au fost

încălcate careva drepturi ale Oficiului Stării Civile, prin urmare nu era necesară

implicarea acestui organ în proces.

3

În conformitate cu art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau

deciziei a căror revizuire se cere;

Colegiul menționează că în susținerea acestui temei de revizuire nu au fost

prezentat careva probe, având un caracter declarativ.

Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor

art.449 din Codul de procedură civilă și ca rezultat indică la caracterul declarativ

al cererii de revizuire, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al

dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Colegiul apreciază că aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă

caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție

judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în

decizia din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, motivele invocate întru susținerea cererii de revizuire, de fapt, se

referă la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești irevocabile.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de revizuentul Alexei Haritonenco în cererea de revizuire depusă

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexei

Haritonenco împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Haritonenco împotriva Nataliei Haritonenco (Varakina) cu privire la declararea

nulității căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Mariana Pitic

Maria Ghervas

4