2ra-1602/20 — Declararea nulă a căsătoriei, constatarea faptelor care au valoare juridică

2ra-1602/20 — Declararea nulă a căsătoriei, constatarea faptelor care au valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1602/20

Prima instanță: (Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni) C. Crețu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Harti Valentina,

reprezentată de avocatul Popescu Mihai,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Harti Valentina

împotriva Verei Harti, intervenient accesoriu Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni cu

privire la declararea nulă a căsătoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

la cererea reconvențională depusă de Harti Vera, persoanele interesate Harti

Valentina, Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni cu privire la constatarea faptelor cu

valoare juridică, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, prin care s-a

admis apelul declarat de Harti Vera, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 14 decembrie 2018 și s-a emis în această parte o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 03 aprilie 2015 Harti Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Verei Harti, intervenient accesoriu Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni cu

privire la declararea nulă a căsătoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Harti Valentina a menționat că la 27 decembrie 1997, a

înregistrat căsătoria cu Harti Vasile la Oficiul Stare Civilă Botanica sub nr. 996.

Din căsătorie s-au născut trei copii: Harti Tamara, Harti Victor și Harti Vasile.

A specificat că în anul 2000, împreună cu familia au plecat cu traiul

permanent în Germania, iar împreună cu soțul au procurat imobile în Republica

Moldova.

Reclamanta a invocat că între timp, soțul Harti Vasile a revenit în Moldova,

iar la 02 iulie 2014, acesta a decedat.

1

După înmormântare, pârâta Harti Vera i-a comunicat că Harti Vasile la data

de 10 septembrie 2013, a fost desfăcută căsătoria cu Harti Valentina, iar la

14 februarie 2014, a înregistrat căsătoria cu acesta.

A declarat că, în termenul legal, Harti Vera a depus la notar cerere privind

acceptarea succesiunii, fapt realizat și de către Harti Valentina și copiii săi.

De asemenea a menționat că a contestat hotărârea Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni din 10 septembrie 2013 cu privire la declararea nulă a căsătoriei,

care prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2014, a fost casată, cauza

fiind restituită la rejudecare.

După rejudecarea cauzei, căsătoria încheiată între Harti Vasile și Harti Vera,

a fost considerată ca fiind nelegitimă.

Harti Valentina a solicitat declararea nulă a căsătoriei încheiate între Harti

Vasile și Harti Vera, înregistrată la Primăria s. Puhoi, r. Anenii Noi la 14 februarie

2014 sub nr. 4 și încasarea de la Harti Vera a cheltuielilor de judecată.

La 11 decembrie 2017, Harti Vera a depus cerere reconvențională, persoanele

interesate Harti Valentina, Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni cu privire la constatarea

faptelor care au valoare juridică, încasarea prejudiciul moral și a cheltuielilor de

judecată (f.d. 150-161 Vol. I).

În motivarea cererii reconvenționale, Harti Vera a menționat că a făcut

cunoștință cu Harti Vasile în anul 2011, iar la 19 septembrie 2012 au înregistrat

cununia religioasă.

Harti Vera a menționat că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 10 septembrie 2013, căsătoria dintre Harti Valentina și Harti Vasile a fost

desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de divorț din 12 decembrie 2013, iar la

14 februarie 2014, a înregistrat căsătoria cu Harti Vasile.

De asemenea, a specificat că Harti Valentina a contestat cu apel hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 septembrie 2013, iar prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2015, hotărârea a fost casată, iar cauza a fost

trimisă la rejudecare în prima instanță.

După rejudecarea cauzei, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 03 iunie 2015, procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă

de Harti Vasile împotriva Valentinei Harti cu privire la desfacerea căsătoriei, a fost

încetat în legătură cu decesul reclamantului Harti Vasile la 02 iulie 2014.

Harti Vera a solicitat constatarea faptelor cu valoare juridică și anume:

- constatarea faptului că Harti Valentina după 8 luni de căsătorie și după

desfacerea căsătoriei cu Harti Vasile, începând cu data de 27 iunie 1980 și până la

27 decembrie 1997, s-a aflat în relații de concubinaj cu Harti Vasile;

- constarea faptului încetării relațiilor de familie între foștii soți Harti Vasile și

Harti Valentina din data de 21 decembrie 1999, momentul plecării Valentinei Harti

din Republica Moldova;

- constatarea faptului că începând cu 21 decembrie 1999 și până la

10 septembrie 2013, Harti Valentina nu a conviețuit cu Harti Vasile mai mult de

3 ani;

- constatarea valabilității căsătoriei înregistrate cu Harti Vasile la 14 februarie

2014 de către Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni sub nr. 4;

2

- încasarea de la Harti Valentina a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 14 decembrie 2018,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Harti Valentina.

S-a declarat nulă căsătoria încheiată la 14 februarie 2014 între Harti Vasile și

Cozacioc ( Harti) Vera, înregistrată de către Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni sub nr. 4.

Cererea reconvențională depusă de Harti Vera a fost respinsă (f.d. 92-98 Vol.

II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019, s-a admis apelul

declarat de Harti Vera, s-a casat hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din

14 decembrie 2018 în partea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de

Harti Valentina și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:

S-a încetat procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată depusă de

Harti Valentina împotriva Verei Harti, intervenient accesoriu Primăria s. Puhoi,

r. Ialoveni cu privire la declararea nulă a căsătoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În rest, hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 14 decembrie 2018

a fost menținută (f.d. 136 – 146 Vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2019, s-a admis

recursul declarat de Harti Valentina, reprezentată de avocatul Popescu Mihai, s-a

casat decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2019 și s-a restituit cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată (f.d. 180-185 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, s-a admis apelul

declarat de Harti Vera, s-a casat hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din

14 decembrie 2018, în partea admiterii acțiunii inițiale și s-a emis în această parte o

nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Harti Valentina

împotriva Verei Harti, intervenient accesoriu Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni cu

privire la declararea nulă a căsătoriei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În rest, hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 14 decembrie

2018, s-a menținut.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele

cauzei a reținut ca fiind greșită concluzia instanței de fond în partea declarării

nulității căsătoriei încheiate la 14 februarie 2014 între Harti Vasile și Cozacioc

(Harti) Vera.

La caz, instanța de apel a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 10 septembrie 2013, a fost desfăcută căsătoria între Harti Vasile

și Harti Valentina, înregistrată la 27 decembrie 1997 la Oficiul Stare Civilă

Botanica.

Astfel instanța de apel a concluzionat că la 14 februarie 2014, Harti Vasile și

Cozacioc (Harti) Vera au încheiat căsătoria la Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni.

Totodată, instanța de apel a conchis că Harti Valentina pretinde nulitatea celei

de-a doua căsătorii încheiate între Harti Vera și Harti Vasile.

Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia că nu sunt întrunite condițiile

legale de declarare a nulității căsătoriei.

3

Mai mult ca atât, hotărârea instanței de judecată pronunțată la data de

10 septembrie 2013, prin care a fost desfăcută căsătoria între Harti Vasile și Harti

Valentina și în temeiul căreia a fost eliberat actul de divorț din 25 octombrie 2013,

ulterior anulat, și-a produs efectele juridice.

Prin urmare, anularea certificatului de divorț în anul 2018, nu poate produce

efecte juridice asupra căsătoriei din 2014, în condițiile în care nu este admisă

succesiunea în drepturi procedurale, caz în care căsătorie dintre Harti Vasile și

Harti Vera rămâne a fi una valabilă.

La 21 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Harti Valentina,

reprezentată de avocatul Popescu Mihai, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea casării hotărârii primei instanțe, cu menținerea în această

parte a hotărârii.

Recurenta Harti Valentina, în motivarea recursului a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, la emiterea căreia au fost apreciate greșit probele

administrate.

La fel, a specificat că la examinarea cauzei, instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material.

Prin urmare, recurenta a invocat netemeinicia concluziilor instanței de apel în

partea contestată, acestea fiind lipsite de suport legal și probatoriu.

La 08 octombrie 2020, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursului, fiind recepționat de Primăria s. Puhoi, r. Ialoveni la 16 octombrie

2020, iar de către Cozacioc (Harti) Vera la 27 octombrie 2020, conform avizelor de

recepție (f.d. 50-51 Vool. II).

La 28 octombrie 2020, Harti Vera a depus referință la recursul declarat de

Harti Valentina, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 23 iunie

2020.

La 14 iulie 2020, în adresa părților a fost expediată decizia motivată a

instanței de apel, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei

motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 21 septembrie 2020, respectiv se consideră depus

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

4

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

5

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Harti Valentina,

reprezentată de avocatul Popescu Mihai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Harti Valentina, reprezentată de

avocatul Popescu Mihai.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6