2rac-147/22 — constatarea drept reziliat a contractului de locațiune, cu rewstituirea bunului, încasarea datoriei, constatarea nulității procesului-verbal de recepție finală, constatarea nulității contractelor de vînzare-cumpărare

2rac-147/22 — constatarea drept reziliat a contractului de locațiune, cu rewstituirea bunului, încasarea datoriei, constatarea nulității procesului-verbal de recepție finală, constatarea nulității contractelor de vînzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-147/2022

2-17217960-01-2rac-07072022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

D E C I Z I E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursurile declarate de Morari Mihail, Întreprinderea de Stat

„Centrul de Pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” și Alexandrova

Larisa,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de

Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” și Ministerul

Apărării împotriva SC „Lincri-Service” SRL, Morari Mihail, Morari Iulita, Cabac

Sergiu și Alexandrova Larisa, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și

Consiliul municipal Chișinău, cu privire la constatarea drept reziliat a contractului

de locațiune, cu restituirea bunului, încasarea datoriei, constatarea nulității

procesului-verbal de recepție finală, constatarea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 12 decembrie 2017, ÎS „Centrul de Pregătire a specialiștilor pentru Armata

Națională” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Lincri-Service”

SRL și Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru cu privire la declararea

nulității procesului verbal de recepție finală din 23 martie 2017 și radierea

înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile prin care a fost înregistrat dreptul de

proprietate a SC “Lincri-Service” SRL asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX.

La 20 februarie 2018, Ministerul Apărării, în calitate de intervenient principal,

a formulat propriile pretenții împotriva SC „Lincri-Service” SRL și Agenția

Servicii Publice, solicitând introducerea în proces a lui Morari Mihai și Morari

Iulita, declararea nulității procesului-verbal de recepție finală din 23 martie 2017,

1

declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3881 din 28 noiembrie

2017 și nr. 25421 din 2017, cu radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor

imobile, prin care s-a înregistrat dreptul de proprietate al SC „Lincri-Service” SRL.

La 21 iunie 2018, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost admis demersul lui Morari Mihai, privind atragerea în proces ca

intervenient accesoriu a Consiliului Municipal Chișinău.

Prin încheierea protocolară din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost admisă cererea ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională” de concretizare a cerințelor depusă la 17 septembrie 2020 și s-a

dispus în temeiul art. 62 alin. (3) Codul de procedură civilă de a informa pe

Alexandrova Larisa și Cabac Sergiu de a interveni în proces în calitate de copârâți.

La 10 septembrie 2021, ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională” și-a concretizat cerințele, formulându-le împotriva SC “Lincri

Service” SRL, Morari Mihail, Morari Iulita, Cabac Sergiu și Alexandrova Larisa,

intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Consiliul municipal Chișinău, cu

privire la constatarea drept reziliat a contractului de locațiune nr. 14/935 din 20

octombrie 2014 și acordului adițional la acesta, fără număr, din 31 decembrie

2014, încheiat între ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” și SRL “Lincri-Service”, începând cu 25 septembrie 2017, cu restituirea

bunului nr. cadastral XXXXX, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Armenească,

46/2 (46/a), încasarea din contul SRL „Lincri-Service” în beneficiul ÎS “Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” a datoriei pentru locațiunea

bunului, în baza contractului de locațiune nr.14/935 din 20 octombrie 2014, în

sumă de 153 802,72 de lei și a dobânzii de întârziere, în sumă de 32 648 de lei;

constatarea nulității procesului-verbal de recepție finală din 23 martie 2017, a

contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3881 din 28 noiembrie 2017 (înregistrat la

29 noiembrie 2017), nr. 25421 din 12 decembrie 2017 (înregistrat la 13 decembrie

2017) și nr. 4578 din 16 septembrie 2019, (înregistrat la 04 octombrie 2019) a

construcției comerciale nr. cadastral XXXXX, situată pe adresa mun. Chișinău, str.

Armenească, 46/2 (46/a), cu radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Cererea de concretizare a pretențiilor a fost acceptată în procedură prin

încheierea protocolară din 10 septembrie 2021.

În ședința de judecată din 10 septembrie 2021, reprezentantul Ministerului

Apărării a declarat că nu susține cererea de intervenție principal și a solicitat

atragerea în proces în calitate de coreclamant.

Prin încheiere protocolară, instanța de judecată a dispus introducerea în proces

a Ministerului Apărării în calitate de coreclamant.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 20 octombrie 2014, între ÎS “Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională”, în calitate de locator, și SRL

„Lincri-Service”, în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de locațiune nr.

14/935 (f.d. 48). Obiectul contractului de locațiune l-a constituit transmiterea în

folosință temporară contra plată a construcției nelocuibile (tir) cu suprafața de 30

m.p., conform schemei din anexa nr. 3, situată în mun. Chișinău, str. Armenească

nr. 46a, care urma a fi folosită în calitate de depozit. Termenul de chirie a fost

stabilit de la 20 octombrie 2014 până la 31 decembrie 2024, cu dreptul de a fi

prelungit ulterior.

2

La 31 decembrie 2014 de către părți a fost semnat acordul adițional f/n cu

privire la modificarea pct.3.4.11. din contractul supra enunțat.

Astfel, potrivit modificărilor propuse în pct.3.4.11. din contractul de locațiune

s-a expus următoarea redacție: „Locatarul este în drept în condițiile legii să

efectueze reamenajarea și reconstrucția imobilului transmis în chirie, însă cu

condiția edificării în locul imobilului respectiv, a unei gherete cu suprafața de 12

m.p. din panou sandwich”.

Astfel, a comunicat că, potrivit procesului-verbal din 23 martie 2017, a fost

dispusă recepția finală a bunului edificat de către SRL „Lincri-Service”, cu

înregistrarea ulterioară a acestuia la 21 aprilie 2017 cu nr. cadastral XXXXX.

A învederat că reprezentanții SRL „Lincri-Service” nu au plătit chiria pentru

locațiunea bunului primit, au demolat neautorizat tirul și, tot neautorizat, au

edificat altă construcție, devenind proprietarii ei în baza procesului-verbal de

recepție finală din 23 martie 2017.

A mai afirmat că SRL “Lincri-Service”, prin mai multe contracte, a înstrăinat

imobilul construit ilegal în locul tirului primit în locațiune.

Prin hotărârea din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a constatat nulitatea procesului-verbal de recepție finală din 23 martie 2017

a construcției comerciale lit. B (02) din str. Armenească, f/n, sect. Centru,

înregistrat la Oficiul Cadastral Chișinău pe data de 21 aprilie 2017, cu nr.

XXXXX, nr. cadastral XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a

înscrisurilor efectuate în baza procesului-verbal menționat.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 28 noiembrie

2017, încheiat între SRL “Lincri Service”, în calitate de vânzător, și Morari Mihail

și Morari Iulita, în calitate de cumpărători, a bunului imobil situat în mun.

Chișinău, str. Armenească, nr. 46/2, nr. cadastral XXXXX, înregistrat la biroul

notarului Evghenii Berghii cu nr. 3881, cu radierea din Registrul bunurilor imobile

a înscrisurilor efectuate în baza contractului de vânzare-cumpărare menționat.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 12 decembrie

2017, încheiat între Morari Mihail și Morari Iulita, în calitate de vânzători, și SRL

„Lincri-Service”, în calitate de cumpărător, a ½ din bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. Armenească, nr. 46/2, nr. cadastral XXXXX, înregistrat la biroul

notarului Elena Morev cu nr. 25421, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a

înscrisurilor efectuate în baza contractului de vânzare-cumpărare menționat.

S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 16 septembrie

2019, încheiat între SRL „Lincri-Service”, Morari Mihail și Morari Iulita, în

calitate de vânzători, și Cabac Sergiu și Alexandrova Larisa, în calitate de

cumpărători, a bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Armenească, nr, 46/2,

nr. cadastral XXXXX, înregistrat la biroul notarului Galina Ceban cu nr. 4578, cu

radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în baza

contractului de vânzare-cumpărare menționat.

S-a încasat din contul SRL „Lincri-Service” în beneficiul ÎS „Centrul de

Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” suma de 400 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, compuse din taxă de stat.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin cererea depusă la 03 noiembrie 2021, reprezentantul SRL „Lincri-

Service”, avocatul Denis Grecu, a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare din

3

motiv că instanța de judecată a indicat abstract pretențiile care au fost respinse, fără

a indica concret care sunt acestea.

Prin încheierea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins cererea reprezentantului SRL „Lincri-Service”, avocatului Denis Grecu,

cu privire la pronunțarea unei hotărâri suplimentare.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 noiembrie 2021, ÎS

“Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” a declarat apel

împotriva hotărârii din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

însă fără a indica motivele de fapt și de drept.

La 16 noiembrie 2021 avocatul Grecu Denis în interesele SRL “Lincri-

Service” a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din

19 octombrie 2021.

La 17 noiembrie 2021, a depus apel, completat ulterior, împotriva hotărârii

din 19 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, Alexandrova Larisa.

La 23 decembrie 2021 avocatul Grecu Denis în interesele SRL “Lincri-

Service” a depus recurs împotriva încheierii din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Prin cererea depusă la 27 ianuarie 2022, Morari Mihail și Morari Iulita s-au

alăturat la apelul depus de Alexandrova Larisa.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins cererile

de apel depuse de ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională”, avocatul Grecu Denis în interesele SRL “Lincri-Service”, Alexandrova

Larisa și cererea de alăturare la apel depusă de Morari Mihail și Morari Iulita și

recursul declarat de avocatul Grecu Denis în interesele SRL “Lincri-Service” și s-a

menținut hotărârea din 19 octombrie 2021 și încheierea din 17 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de ÎS „Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata

Națională” și Ministerul Apărării împotriva SC „Lincri-Service” SRL, Morari

Mihail, Morari Iulita, Cabac Sergiu și Alexandrova Larisa, intervenienți accesorii

Agenția Servicii Publice și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la constatarea

drept reziliat a contractului de locațiune nr. 14/935 din 20 octombrie 2014 și

acordului adițional la acesta, fără număr, din 31 decembrie 2014, încheiat între ÎS

„Centrul de pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” și SRL „Lincri-

Service”, începând cu 25 septembrie 2017, cu restituirea bunului nr. cadastral

XXXXX, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Armenească, 46/2 (46/a); încasarea

din contul SRL „Lincri-Service” în beneficiul ÎS „Centrul de pregătire a

specialiștilor pentru Armata Națională” a datoriei pentru locațiunea bunului, în

baza contractului de locațiune nr.14/935 din 20 octombrie 2014, în sumă de 153

802,72 lei și a dobânzii de întârziere, în sumă de 32 648 de lei; constatarea nulității

procesului-verbal de recepție finală din 23 martie 2017, constatarea nulității a

contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3881 din 28 noiembrie 2017 (înregistrat la

29.11.2017), nr. 25421 din 12 decembrie 2017 (înregistrat la 13.12.2017) și nr.

4578 din 16 septembrie 2019, (înregistrat la 04.10.2019) a construcției comerciale

nr. cadastral nr. XXXXX, situată pe adresa mun. Chișinău, str. Armenească, 46/2

(46/a), cu radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 216, art. 217, art. 2019, art. 220, art.

439, art. 440, art. 504, art. 505, art. 512, art. 514, art. 523, art. 572, art. 876, art.

903, art. 905 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare la data relevantă

4

speței), pct. 16 al Anexei nr. 2211 la Hotărârea de Guvern nr. 351 din 23 martie

2005, Colegiul a considerat întemeiată soluția primei instanțe.

În speță, Colegiul a învederat că, consideră întemeiat raționamentul instanței

de fond de a respinge cerința reclamantului ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor

pentru Armata Națională” privind încasarea din contul SRL ”Lincri-Service” în

beneficiul ÎS ”Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” a

datoriei pentru locațiunea bunului, în baza contractului de locațiune nr.14/935 din

20 octombrie 2014, în sumă de 153 802,72 lei și a dobânzii de întârziere, în sumă

de 32 648,00 lei.

Or, ținând cont de nulitatea procesului-verbal de recepție finală din 23 martie

2017 și a contractelor de vânzare-cumpărare, precum și de prevederile legale

menționate supra cu privire rectificarea registrului bunurilor imobile, urmează a fi

radiat din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate atât în baza

procesului-verbal de recepție, cât și în baza contractelor de vânzare-cumpărare.

Pe cale de consecință. Colegiul a considerat nejustificate și celelalte pretenții

accesorii, care poartă soarta cerinței de bază.

În această ordine de idei, Colegiul a apreciat argumentele instanței de fond ca

fiind relevante speței, întemeiate legal.

La 17 iunie 2022, Morari Mihail, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor admise cu

emiterea în această parte unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 29 iunie 2022, Întreprinderea de Stat „Centrul de Pregătire a specialiștilor

pentru Armata Națională”, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea ce ține de respingerea

pretențiilor privind încasarea sumei pentru locațiunea imobilului, penalitatea de

întârziere cât și compensarea cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat cu

emiterea în această parte unei noi hotărâri prin care să se dispună încasarea de la

SRL „Lincri-Service” în beneficiul ÎS ”Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională” a datoriei pentru locațiunea bunului imobil în mărime de 153

802,72 de lei, dobânda de întârziere în mărime de 32 648 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu constatarea drept reziliat a contractului de locațiune nr.

14/935 din 20 octombrie 2014 începând cu 25 septembrie 2017 și dispunerea

restituirii bunului litigios ÎS ”Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională”.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

5

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 30 iunie 2022, Alexandrova Larisa, a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

admise cu emiterea în această parte unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 aprilie 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 11 mai 2022 și prin intermediul poștei

electronice la 12 mai 2022, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d. 163,

164, Vol. III).

Astfel, recursurile declarate la data de 17 iunie 2022, 29 iunie 2022 și 30 iunie

2022, sunt depuse în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 07 iulie 2022 și

08 iulie 2022 instanța de recurs a comunicat recursurile, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

La 15 iulie 2022, Ministerul Apărării, a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursurilor declarate de Morari Mihail și Alexandrova Larisa ca fiind

inadmisibile și admiterea cererii de recurs în sensul declarat depusă de

Întreprinderea de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională”.

La 25 iulie 2022, reprezentantul SC „Lincri-Service” SRL, avocatul Grecu

Denis, a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului depus de

Întreprinderea de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională”, ca fiind inadmisibil.

Prin referința depusă la 08 august 2022, Întreprinderea de Stat „Centrul de

Pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” în proces de reorganizare a

solicitat respingerea recursurilor declarate de Morari Mihail și Alexandrova Larisa

ca inadmisibile și respingerea solicitării privind scutirea de la plata taxei de stat ca

fiind neîntemeiată.

6

La 12 august 2022, Agenția Servicii Publice, a depus referință prin care a

comunicat cu referire la recursurile declarate că, întrucât procedura de radiere a

înscrierilor din registrul bunurilor imobile în temeiul hotărârii instanței de judecată,

devenită irevocabilă, este stabilită, prin act legislativ, iar partea interesată este

obligată să respecte procedura reglementată, Agenția Servicii Publice va executa

actul judecătoresc, în corespundere cu normele legale sus-enunțate.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurenții nu

au prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Art. 239 Cod de procedură civilă, statuează că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În sensul art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) Cod de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În debut, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că instanța de apel

adoptând soluția pe caz, nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei,

ceea ce a dus la adoptarea unei soluții premature, prin ce se impune casarea

deciziei cu trimiterea acesteia spre rejudecare în instanța de apel.

Din recursul declarat rezultă că recurenții își exprimă dezacordul cu soluția

adoptată de către instanța de apel, invocând că concluziile instanței sunt în

contradicție cu materialele cauzei, precum și contradictorii, mai mult fără a se

expune asupra tuturor argumentelor din apel.

Astfel, Colegiul învederează că înaintând acțiune în instanță împotriva SC

“Lincri Service” SRL, Morari Mihail, Morari Iulita, Cabac Sergiu și Alexandrova

Larisa, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Consiliul municipal

Chișinău, Întreprinderea de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională” a solicitat constatarea drept reziliat a contractului de locațiune

nr. 14/935 din 20 octombrie 2014 și acordului adițional la acesta, fără număr, din

31 decembrie 2014, încheiat între ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru

Armata Națională” și SRL “Lincri-Service”, începând cu 25 septembrie 2017, cu

restituirea bunului nr. cadastral XXXXX, situat pe adresa mun. Chișinău, str.

Armenească, 46/2 (46/a), încasarea din contul SRL „Lincri-Service” în beneficiul

ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” a datoriei pentru

locațiunea bunului, în baza contractului de locațiune nr.14/935 din 20 octombrie

2014, în sumă de 153 802,72 de lei și a dobânzii de întârziere, în sumă de 32 648

de lei, constatarea nulității procesului-verbal de recepție finală din 23 martie 2017,

a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3881 din 28 noiembrie 2017 (înregistrat la

29 noiembrie 2017), nr. 25421 din 12 decembrie 2017 (înregistrat la 13 decembrie

2017) și nr. 4578 din 16 septembrie 2019, (înregistrat la 04 octombrie 2019) a

construcției comerciale nr. cadastral XXXXX, situată pe adresa mun. Chișinău, str.

8

Armenească, 46/2 (46/a), cu radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea

din 19 octombrie 2021 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Întreprinderea de Stat „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” și a constatat: - nulitatea procesului-verbal de recepție finală din 23

martie 2017 a construcției comerciale lit. B (02) din str. Armenească, f/n, sect.

Centru, înregistrat la Oficiul Cadastral Chișinău pe data de 21 aprilie 2017, cu nr.

XXXXX, nr. cadastral XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a

înscrisurilor efectuate în baza procesului-verbal menționat; nulitatea contractului

de vânzare-cumpărare din 28 noiembrie 2017, încheiat între SRL “Lincri Service”,

în calitate de vânzător, și Morari Mihail și Morari Iulita, în calitate de cumpărători,

a bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Armenească, nr. 46/2, nr. cadastral

XXXXX, înregistrat la biroul notarului Evghenii Berghii cu nr. 3881, cu radierea

din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în baza contractului de

vânzare-cumpărare menționat; nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 12

decembrie 2017, încheiat între Morari Mihail și Morari Iulita, în calitate de

vânzători, și SRL „Lincri-Service”, în calitate de cumpărător, a ½ din bunul imobil

situat în mun. Chișinău, str. Armenească, nr. 46/2, nr. cadastral XXXXX,

înregistrat la biroul notarului Elena Morev cu nr. 25421, cu radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în baza contractului de vânzare-

cumpărare menționat; nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 16

septembrie 2019, încheiat între SRL „Lincri-Service”, Morari Mihail și Morari

Iulita, în calitate de vânzători, și Cabac Sergiu și Alexandrova Larisa, în calitate de

cumpărători, a bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Armenească, nr, 46/2,

nr. cadastral XXXXX, înregistrat la biroul notarului Galina Ceban cu nr. 4578, cu

radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrisurilor efectuate în baza

contractului de vânzare-cumpărare menționat și a încasat din contul SRL „Lincri-

Service” în beneficiul ÎS „Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” suma de 400 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compuse din taxă

de stat.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 19 aprilie 2022 a respins apelurile declarate de ÎS “Centrul de Pregătire

a Specialiștilor pentru Armata Națională”, avocatul Grecu Denis în interesele SC

“Lincri-Service” SRL, Alexandrova Larisa și cererea de alăturare la apel depusă de

Morari Mihail și Morari Iulita și recursul declarat de avocatul Grecu Denis în

interesele SC “Lincri-Service” SRL, și a menținut hotărârea din 19 octombrie 2021

și încheierea din 17 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

„Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” și Ministerul

Apărării împotriva SC „Lincri-Service” SRL, Morari Mihail, Morari Iulita, Cabac

Sergiu și Alexandrova Larisa, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și

Consiliul municipal Chișinău, cu privire la constatarea drept reziliat a contractului

de locațiune, cu restituirea bunului, încasarea datoriei, constatarea nulității

procesului-verbal de recepție finală, constatarea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile și compensarea

cheltuielilor de judecată.

9

Așadar, Colegiul menționează că la examinarea cauzei instanța de apel a dat

apreciere defectuoasă în cumul a probelor prezentate, mai mult nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor apelanților.

În speță, se reține că conform părții motivate a hotărârii judecătorești, instanța

a concluzionat asupra nulității actului de recepție a unei construcții edificate de

locatar, aplicând prevederile art. 217 alin. (1), coroborat cu art. 316 alin. (1) și (2),

337 alin. (2) Cod civil în redacția Legii nr. 117 din 06 iunie 2002, reținând asupra

încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil litigios transmis în

locațiune prin reconstruirea acestuia fără a acordul proprietarului, care de fapt a

fost permisă de locator în mod direct printr-un act juridic perfectat în formă scrisă,

permisiune ce nu a fost retrasă în același mod în care a fost exprimată, inclusiv prin

desființarea acordului adițional din 31 decembrie 2014.

Astfel, este cert și incontestabil că, chiar și în cazul în care locatarul a depășit

limita permisă a reconstrucției, nu există un temei juridic relevant nulității actului

de recepție, ci doar o eventuală încălcare a clauzelor acordului încheiat cu aplicarea

sancțiunilor contractuale, inclusiv prin inițierea rezilierii acordului, locatorul având

însă un rol pasiv în acest sens, chiar dacă dispunea de dreptul stopării oricărui

abuz.

În atare circumstanțe, instanțele au încălcat dreptul reclamanților la un proces

echitabil prin aplicarea incorectă a legii materiale.

Or, deși, anume SC “Lincri-Service” SRL, a avut statut de investitor în

construcția litigioasă, iar recepția și înregistrarea respectivului bun imobil era una

primară, procesul-verbal de recepție finală fiind întocmit și intabulat în Registrul

bunurilor imobile pe numele SC “Lincri-Service” SRL, nu exclude, recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil din partea altor persoane de bună

credință. Or, aplicarea în speță a institutului nulității afectează drepturile

dobânditorilor de bună-credință, circumstanță căreia instanțele nu i-au dat

apreciere.

La acest aspect, Colegiul ține să învedereze că, prin prisma normelor

precitate, în coroborare cu actele cauzei, constată ca fiind neîntemeiată soluția

adoptată de instanța de apel, mai mult aceasta fiind una contradictorie, deoarece

pentru edificarea construcției în lipsa actelor permisive în construcție, legea

prevede o altă modalitate de constrângere sub formă de demolare a construcției

neautorizate și nu nulitatea procesului-verbal de recepție. Or, instanțele nu puteau

recunoaște nulitatea procesului-verbal de recepție finală și a actelor juridice

ulterioare de dispoziție și totodată să dispună redobândirea prin efectul nulității a

bunului litigios de către ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională”, în situația în care obiectul actelor nominalizate este un bun imobil care

nu a aparținut nici ÎS “Centrul de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata

Națională” și nici Ministerului Apărării, în sensul art. 321 alin. (2) Cod civil,

nefiind înregistrat după aceste instituții.

Reieșind din cele relatate, în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că instanța de apel a

adoptat decizia prematur, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate atât

de partea apelantă cât și de partea intimată în coroborare cu cumul de probe

prezent la dosar, iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de

apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială și

10

evazivă atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, fără a fi verificată, în

condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate.

În atare condiții, instanța ierarhic inferioară avea obligația rezultând din

prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, de a verifica circumstanțele

și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu

au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei. Mai mult,

instanța de apel era obligată de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui

înscris sau altuia. Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre

motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6 § 1 CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania,

1994). CEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze

hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61,

seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților,

dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura

hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro

Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).

Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării cauzei, probele din dosar

se cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța de

judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

În conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură civilă, decizia

instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

În sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă

claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării. CEDO, în cauza Suominen vs. Finlanda, a reținut că „... o funcție a

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca

atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și

posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea

unei decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției”.

Totodată, în cauza Van de Hurk v. Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, și

cauza Dulaurans v. Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CEDO a

statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform

normelor de procedură de către tribunalul sesizat.

Altfel spus, art. 6 impune „tribunalului” obligația de a proceda la o examinare

efectivă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel

puțin pentru a le aprecia pertinența”. CEDO nu își propune să garanteze drepturi

11

teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauza Artico v. Italiei,

Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33).

Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația

legală de a motiva hotărârea adoptată.

Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat, or dreptul în cauză include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit de

instanța de apel.

În consecință, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu

materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel,

s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat

aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și

probelor administrate în cadrul judecării cauzei pe care se întemeiază concluziile

privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care anumite

argumente invocate de părți nu au fost reținute, nefiind nici supuse aprecierii.

Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Mai mult, hotărârea trebuie să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o

maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate de părți, conform

principiului nr. 6 al Recomandării nr. 5 din 1984, adoptată la de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei, privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea ce în speță lipsește.

Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO,

motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu

atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept

care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea

hotărârii sau o motivare necorespunzătoare vor atrage casarea ei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a casa integral

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de

judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele

administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

12

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Morari Mihail, Întreprinderea de Stat

„Centrul de Pregătire a specialiștilor pentru Armata Națională” și Alexandrova

Larisa.

Se casează decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Centrul

de Pregătire a Specialiștilor pentru Armata Națională” și Ministerul Apărării

împotriva SC „Lincri-Service” SRL, Morari Mihail, Morari Iulita, Cabac Sergiu și

Alexandrova Larisa, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Consiliul

municipal Chișinău, cu privire la constatarea drept reziliat a contractului de

locațiune, cu restituirea bunului, încasarea datoriei, constatarea nulității procesului-

verbal de recepție finală, constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și

radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, compensarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

13