3ra-1335/22 — cu privire la recunoasterea nulitătii actului de stabilire a hotarelor terenului

3ra-1335/22 — cu privire la recunoasterea nulitătii actului de stabilire a hotarelor terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1335/2022

2-20064695-01-3ra-28122022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Vasiloaie)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Galina Țugulschi și de avocatul

Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi împotriva Instituției Publice

,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Primăriei

municipiului Orhei, persoană terță Tatiana Trifan cu privire la recunoașterea nulității

actului de stabilire a hotarelor terenului din 17 ianuarie 2020,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi și a fost menținută

hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 10 aprilie 2020, Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi au depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva I.P. ,,Agenția

Servicii Publice”, Serviciului Cadastral Teritorial Orhei, Primăriei mun. Orhei,

persoană terță Tatiana Trifan cu privire la recunoașterea nulității actului de stabilire a

hotarelor terenului din 17 ianuarie 2020, recunoașterea nulității autorizației de

construire nr. X din XX februarie XXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate au indicat reclamanții că, sunt într-un proces în

contradictoriu cu Tatiana Trifan, prin care își apără dreptul de proprietate asupra

terenului și casei din str. XXXX nr.XX, mun. XXXX, care constituie de mai mulți ani

domiciliul lor.

Au menționat reclamanții că, în ședința de judecată din 04 martie 2020 Trifan

Tatiana a prezentat anumite acte, în copii pe care le contestă prin prezenta acțiune și

anume: autorizația de construire din 28 februarie 2020, prin care a fost autorizată

executarea lucrărilor de construcție a casei de locuit (P+E) în str. XXX nr.XX, mun.

XXXXX, sector XXXX și actul de stabilire a hotarelor terenului din 17 ianuarie 2020,

prin care s-au stabilit hotarele lotului de teren din str. XXXX nr. XX, mun. XXXX.

Au susținut reclamanții că nu sunt de acord cu actele respective, le consideră

ilegale în fond, emise/adoptate neconform procedurii și solicită să fie anulate din

considerentele ce urmează.

Cu referire la art. 15/2 a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1453 din 1998,

au menționat că actul de delimitare este susceptibil de anulare în cadrul prezentei

proceduri, în cadrul unei acțiuni depuse direct în instanța de judecată. Or, prevederea

legală direct aplicabilă, la fel ca și prezumția generală din Codul administrativ,

înlătură necesitatea respectării unei proceduri prealabile.

Au invocat reclamanții că actele administrative se emit sau se adoptă în cadrul

unei proceduri legale, echidistante, cu înștiințarea tuturor persoanelor interesate, iar,

Legea obligă autoritățile publice să funcționeze transparent, deschis, cu respectarea

drepturilor individuale ale cetățenilor.

Astfel, au remarcat reclamanții că pînă la data adoptării actului reclamanții, ca

persoane interesate nu au fost înștiințați despre desfășurarea procedurii și despre

faptul că urmează a fi emis un act administrativ, prin urmare, hotarul stabilit de

primărie încalcă drepturile subiective ale reclamanților.

Au subliniat reclamanții că prin pct. 2 din act este menționat că au fost prezenți

adiacenții Vadim Țugulschi și Viorica Tihon, iar în partea finală a actului este loc

pentru semnăturile acestor adiacenți (vecini). Totuși semnături în dreptul numelor

adiacenților lipsesc, precum lipsește și о mențiune care ar explica lipsa semnăturilor

și/sau procedurile îndeplinite pentru a se asigura înștiințarea vecinilor despre

delimitare și/sau înștiințarea lor despre situația de fapt formată.

Au considerat reclamanții că un act administrativ trebuie să fie justificat și să nu

încalce regulile de procedură. Dacă în forma de act este prevăzută semnarea de către

vecini, lipsa semnăturii/semnăturilor trebuie să ducă la nulitatea actului, ca fiind emis

cu încălcarea procedurii.

În fapt, reclamanții au indicat că locuiesc de mai mulți ani în casa din str.

XXXX, nr. XX, mun. XXXX și între reclamanți și vecini a fost stabilită și delimitată,

prin posesie de fapt și prin linii de demarcare foarte clare hotarele proprietății. Aceste

hotare au fost respectate benevol deschis, continuu și fără nici un fel de litigii.

În acest sens, au invocat reclamanții că prin întocmirea actului contestat Primăria

mun. Orhei și I.P. ,,ASP” au delimitat hotarele proprietății, contrar acestei stări de fapt

și contrar competențelor ce le revin pe motiv că nici о prevedere legală nu investește

autoritățile pârâte cu atribuția de soluționare a litigiilor între cetățeni, or, constatând

existența divergențelor, autoritățile pârâte urmau să refuze în perfectarea actelor și să

explice dreptul de a se delimita prin intermediul instanței de judecată.

Au mai susținut reclamanții că, prin înștiințarea expediată în adresa lor, de către

cet. Tatiana Trifan, la data de 17 ianuarie 2020, a fost comunicat că acțiunile de

delimitare vor avea loc pe data de 22 ianuarie 2020, însă printr-o altă scrisoare depusă

în organe și autorități, se menționează că delimitarea va avea loc la data de 21 ianuarie

Astfel, au invocat reclamanții că în împrejurările în care nici la data de 17

ianuarie 2020 și nici la 21 sau 22 ianuarie 2020 nu s-a prezentat nici о persoană să

facă măsurările, respectiv, în asemenea împrejurări delimitarea este efectuată ilegal și

se viciază toate actele următoare.

La fel, au menționat că în cadrul unei audieri la Primăria municipiului Orhei li

s-a declarat că urma să se intereseze de soarta procedurilor pe pagina web a Primăriei

2

municipiului Orhei, iar, funcționarii Primăriei ar fi avut dreptul să înfăptuiască

acțiunile administrative respective și să elibereze actele permisive fiindcă nu au știut

despre existența litigiilor între vecini. Respectiv, reclamanții consideră că poziția

colaboratorilor Primăriei este neconformă cu realitatea. Or, reclamanții, precum și

organul de poliție au informat în mod consecvent Primăria despre dezacordul lor cu

privire la lucrările efectuate de către cet. Tatiana Trifan.

Mai mult, consideră reclamanții că de fapt colaboratorii Primăriei municipiului

Orhei urmau să se documenteze prin cercetarea surselor deschise despre existența

litigiului între părți. Or, litigiul între părți, natura sa și termenul de judecare sunt fixate

pe pagina web a instanței judecată. Iar funcționarea paginilor web a instanțelor de

judecată este prevăzută de Lege și este notorie. Pe când pe pagina web a Primăriei nu

este afișată într-un mod simplu și inteligibil informația respectivă.

Au mai comunicat reclamanții că prin plângerile depuse anterior au informat

Primăria despre divergențe și au solicitat întocmirea procesului verbal cu privire la

contravenție, conform art. 179 din Codul contravențional.

Astfel, consideră reclamanții că argumentele Primăriei la caz sunt greșite și

neconforme realității. Mai mult, asupra ilegalității acțiunilor vecinei și asupra

plângerilor înaintate de reclamanți, Primăria a fost informată prin scrisorile și

materialele transmise de către organul de poliție.

Totodată, reclamanții au considerat că casa lor și dreptul lor de proprietate

urmează a fi protejat într-un mod special ori acesta constituie domiciliul

reclamanților, protejat și de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, semnată la Roma pe 04 noiembrie 1950, invocând în acest

sens art. art. 6, 8, 13 ale Convenției și art. 1 Protocolul adițional 1 la Convenție.

Prin încheierea din 18 mai 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a

separat într-o cauză de contencios administrativ aparte pretenția reclamanților Vadim

Țugulschi și Galina Țugulschi împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei, persoanei terțe Tatiana Trifan

privind constatarea nulități actului administrativ individual defavorabil, actului de

stabilire a hotarelor din 17 ianuarie 2020. S-a transmis cauza de contencios

administrativ separată, Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi împotriva I.P. ,,Agenția

Servicii Publice”, Serviciul Cadastral teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei,

persoanei terțe Tatiana Trifan privind constatarea nulități actului administrativ

individual defavorabil, actului de stabilire a hotarelor din 17 ianuarie 2020, după

competență Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.47/48, Vol.I)

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

instanța a ridicat conflict negativ de competență, cauza fiind transmisă Curții de Apel

Chișinău pentru soluționarea acestuia.

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a constatat

competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la judecarea cauzei depusă de

Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice”,

Serviciul Cadastral teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei, persoanei terțe

Tatiana Trifan privind constatarea nulități actului administrativ individual defavorabil,

actului de stabilire a hotarelor din 17 ianuarie 2020. (f.d.57/59, Vol.I)

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Vadim

Țugulschi și Galina Țugulschi împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

3

Cadastral teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei, persoanei terțe Tatiana Trifan

privind constatarea nulități actului administrativ individual defavorabil, actului de

stabilire a hotarelor din 17 ianuarie 2020. (f.d.94, 107/111, Vol.I)

Dispozitivul hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost notificat lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi la data de 04

ianuarie 2022, iar avocatului Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim

Țugulschi și Galinei Țugulschi la data de 03 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizele

recepție anexate la materialele cauzei. (f.d.97/98, 100, Vol.I)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 decembrie 2021, Galina

Țugulschi și Vadim Țugulschi, reprezentat de avocatul Vitalie Tihon au depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea. (f.d.101/102,

Vol.I)

La 25 februarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul

oficiului poștal, a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii

motivate a primei instanțe, care a fost recepționată de avocatul Vitalie Tihon care

acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi la data de 04 aprilie

2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.116,

Vol.I), iar la 04 aprilie 2022, a depus motivarea apelului. (f.d.117/123, Vol.I)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

împotriva hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi și s-a menținut hotărârea din 09

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.199; 200/214, Vol.I)

Pentru a decide astfel, Completul specializat al instanței de apel analizând

normele legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei și a conchis că prima instanța întemeiat a

respins acțiunea depusă de Vadim Țugulschi și Galina Țugulschi, or, intimații la

emiterea actului de stabilire a hotarelor terenului nr. XXXX din XX ianuarie XXXX

(corect fiind 21 ianuarie 2020) și-au exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege.

În continuare, Completul specializat al instanței de apel referitor la argumentul

apelanților precum că, la întocmirea actului contestat a fost viciată procedura, a

relevat că îl consideră ca fiind neîntemeiat, or, colaboratorul Serviciului cadastral

teritorial Orhei, în conformitate cu prevederile din Instrucțiunea cu privire la modul

de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, a executat măsurările pe teren.

Respectiv, Completul specializat al instanței de apel a notat că în procesul

executării serviciului solicitat de către persoana terță Tatiana Trifan prin cererea din

17 decembrie 2019, executantul lucrării cadastrale a identificat bunul imobil cu nr.

cadastral XXXXXX, în care a constatat necorespunderea punctelor de cotitură

sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX, indicate în planul cadastral elaborat în

hotare generale în cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă, cu punctele de

cotitură a acestui sector de teren după stabilirea hotarului de către specialistul pentru

reglementarea regimului proprietății funciare al Primăriei mun. Orhei, cu întocmirea

actului de constatare pe teren nr. XXXX din XX ianuarie XXXX.

4

Subsecvent, Completul specializat al instanței de apel a reținut că potrivit noului

plan geometric întocmit ca rezultat al stabilirii hotarelor de către Primăria mun. Orhei,

suprafața bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX a fost micșorată din 0,0461 ha în

suprafața de 0,039 ha.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a menționat că în

rezultatul stabilirii hotarelor de către Primăria mun. Orhei la întocmirea noului plan

geometric pentru bunul imobil actualizat (nr. cadastral XXXXX), planul cadastral al

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate apelanților

nu a suferit modificări.

În acest context, Completul specializat al instanței de apel a reținut că prima

instanța întemeiat a conchis că, reclamanții/apelanți fac confuzie între procedura de

stabilire a hotarelor generale cu procedura de stabilire a hotarelor fixe, unde, în cel de

al doilea caz, este necesară și prezența titularilor de drepturi ai terenurilor adiacente

sau a reprezentanților acestora.

Drept urmare, Completul specializat al instanței de apel a relevat că hotărârea

supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța de fond cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor

procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul

contradictorialității și modul de administrare a probelor.

La 25 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, iar la 18 ianuarie

2023, Galina Țugulschi și avocatul Vitalie Tihon care acționează în interesele lui

Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi, au depus cerere de recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, prin

faptul că au fost interpretate eronat normele legale și nu s-a aplicat legea ce urma a fi

aplicată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 octombrie

2022, în ședință publică. (f.d.199, Vol.I)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 12 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Vitalie Tihon care

acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi, prin intermediul

5

poștei electronice la 17 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.216)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2022, a fost

notificată avocatului Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi

și Galinei Țugulschi, prin intermediul poștei electronice la 22 noiembrie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.224)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 04 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului

poștal, a expediat în adresa intimaților I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei,precum și persoanei terțe

Tatiana Trifan, copia recursului depus de Galina Țugulschi și de avocatul Vitalie

Tihon care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

(f.d.227, Vol.I)

Prin referința depusă la data de 16 ianuarie 2023, prin intermediul poștei

electronice, I.P. ,,Agenția Servicii Publice” a solicitat ca recursul depus de Galina

Țugulschi și de avocatul Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim

Țugulschi și Galinei Țugulschi, împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 09 decembrie 2021 a Judecătoarei Chișinău, sediul

Rîșcani să fie respins. (f.d.1/3, Vol.II)

Însă, intimații Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Primăria municipiului Orhei,

precum și persoana terță Trifan Tatiana, deși, au recepționat copia recursului până la

data examinării admisibilității recursului nu au făcut uz de dreptul procedural de a

depune referință referitor la argumentele recursului depus de Galina Țugulschi și de

avocatul Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei

Țugulschi.

La 23 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul Vitalie Tihon

care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi, a depus

considerații împotriva referinței prezentate de I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, prin

care a solicitat respingerea argumentelor înaintate deoarece se încearcă a se duce în

eroare instanța de recurs. (f.d.16, Vol.II)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Galina Țugulschi și de

avocatul Vitalie Tihon care acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei

Țugulschi, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

6

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că, admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial că, sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

7

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Galina Țugulschi și de avocatul Vitalie Tihon care

acționează în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus deGalina Țugulschi și de avocatul Vitalie Tihon care acționează

în interesele lui Vadim Țugulschi și Galinei Țugulschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8