2ra-1375/22 — cu privire la rezilierea contractului de antrepriză, repararea prejudicilui, demolarea construcțiie

2ra-1375/22 — cu privire la rezilierea contractului de antrepriză, repararea prejudicilui, demolarea construcțiie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1375/22

2-19095203-01-2ra-28092022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr Groșcev,

reprezentat de avocatul Irina Cuzmenco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexandr Groșev împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Florizon” și Societății

cu Răspundere Limitată „Amrasist”, intervenient accesoriu Roman Tanasiev cu

privire la rezilierea contractului de antrepriză, repararea prejudiciului cauzat,

demolarea construcției, obligarea de a participa la amenajarea zonei adiacente,

încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Alexandr Groșcev și apelul incident declarat

de către Societatea cu Răspundere Limitată „Amrasist”, s-a menținut hotărârea din

data de 07 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 07 septembrie 2016 Alexandr Groșev a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva SRL „Florizon” și SRL „Amrasist”, prin care a

solicitat rezilierea contractului din 10 august 2015, încasarea din contul SRL

„Amrasist” a prejudiciului material cauzat în mărime de 105 189,94 lei; obligarea

SRL „Florizon” de a demola apendixul la anexa în axa 2-3 și axa A-A1 în

conformitate cu documentația de proiect; obligarea SRL „Florizon” de a muta

peretele despărțitor între încăperile nelocative în poziția inițială în conformitate cu

documentația de proiect cu respectarea strictă a distanței de 2,4 m între axa 3 și 4 și a

distanței generale între pereți 7,6 m; obligarea SRL „Florizon” de a participa la

amenajarea zonei adiacente cu construirea unei parcări cu 5 locuri cu executarea

acoperirii trecerii cu plăci profilate din beton în volum de 37,5 m.p., încasarea din

contul pârâților a prejudiciului moral cauzat în mărime de 100 000 lei, precum și

compensarea tuturor cheltuielilor de judecată în sumă de 13 291 lei, formate din 4

000 lei pentru asistență juridică, 4 600 lei pentru efectuarea expertizei, 3 656 lei

pentru taxa de stat, 225 lei pentru serviciile Camerei Înregistrării de Stat și 810 lei

1

pentru cheltuieli de executare. ( f.d. 2-6, 191-194, vol.I)

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexandr Groșev a indicat că acesta

și SRL „Florizon” dispun de autorizația de construire nr. 114 din 21 mai 2015, pentru

executarea lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative cu numerele

cadastrale xxxxx și xxxxx, cu organizarea a două intrări suplimentare, eliberată în

baza certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 590/14 din 11 noiembrie 2014 și

a documentației de proiect elaborată de către SRL „Civil Proiect”.

La 10 august 2015 între Alexandr Groșev și Roman Tanasiev în calitate de

beneficiari și SRL „Amrasist” în calitate de antreprenor a fost încheiat contractul de

executare a lucrărilor de construcții la adresa mun. Chișinău, str. xxxxx. Potrivit pct.

2.1 al contractului, atât beneficiarii, cât și antreprenorul s-au obligat să respecte cu

strictețe documentația de proiect, iar toate modificările urmau a fi coordonate cu

beneficiarii.

Reclamantul a menționat că SRL „Amrasist”, necătând la prescripțiile Inspecției

de Stat în Construcții, pretențiile verbale ale reclamantului, notificările scrise, acesta

a executat lucrări de construcție cu abatere de la documentația de proiect, situație ce a

generat încălcarea drepturilor lui Alexandr Groșev în calitate de beneficiar al

construcției și anume micșorarea probabilității de dare în exploatare a obiectului,

scumpirea obiectului, reducerea caracterului atrăgător al obiectului, reducerea

suprafeței, precum și alte pierderi.

Inspecția de Stat în Construcții în rezultatul controlului efectuat a stabilit că SRL

„Florizon” a executat lucrările de construcție la ciclul zero cu abateri de la

documentația de proiect și anume, anexa s-a extins cu apendix în axa 2-3 și axa A-

A1, ceea ce contravine prevederilor art. 24, lit. h) din Legea privind calitatea în

construcții. Astfel, prin prescripția nr. ISC 001309 din data de 18 noiembrie 2015 a

solicitat readucerea obiectului în faza de execuție în corespundere cu documentația de

proiect elaborată de SRL „Civil Proiect” avizată, verificată în modul stabilit de

legislație.

Ulterior, în rezultatul unui control suplimentar la obiectul nominalizat efectuat la

data de 22 decembrie 2015, s-a constatat că lucrările de construcție sunt în stare de

finalizare a fațadei și că lucrările de finisare în interior se desfășoară cu abateri de la

documentația de proiect, situație ce contravine art. 22, lit. e) al Legii privind calitatea

în construcții. Prin prescripția nr. ISC 022056 din 22 decembrie 2015 s-a solicitat

lichidarea neconformităților depistate în termen de 30 de zile. Totodată, pentru

încălcările comise Inspecția de Stat în Construcții a întocmit în privința lui Roman

Tanasiev, administratorul SRL „Florizon” procesul-verbal cu privire la contravenție

nr. 0003543.

Alexandr Groșev a menționat că efectuarea lucrărilor cu abatere de la

documentația de proiect au fost confirmate și prin raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 205 din 13 iulie 2016. Potrivit acestuia amplasarea peretelui despărțitor

între încăperile nelocative nu corespunde cerințelor din documentația de proiect, între

axa 3 și 4, conform proiectului urma să fie o distanță de 2,4 m, dar, conform situației

de facto, axa 4 a fost strămutată spre peretele despărțitor, astfel, în urma modificării

date s-a modificat și amplasarea coloanei cu 0,4 m, anexa s-a extins cu apendix în axa

2-3 și axa A-A1.

În opinia reclamantului a avut loc realizarea lucrărilor de construcție cu abateri

de la proiectul de execuție nr. 18/2018, ori din punct de vedere al exploatării,

2

construcția anexei la bunul imobil cu încăperi nelocative amplasate în demisolul

blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, este afectată.

Cu referire la solicitarea privind repararea prejudiciului material Alexandr

Groșev a indicat că conform pct. 4.1 al contractului din 10 august 2015, valoarea

totală a lucrărilor a constituit 9 000 euro, adică a câte 4 500 euro de la fiecare

beneficiar.

Potrivit pct. 5.2 din contract achitarea în favoarea antreprenorului a avansului în

sumă de 5 000 euro, adică a câte 2 500 euro de la fiecare beneficiar, în termen de 3

zile din data încheierii contractului, restul sumei urmând a fi achitată după finalizarea

lucrărilor de către antreprenor și după semnarea actului de predare-primire.

Reclamantul a susținut că a achitat antreprenorului Gvindjia Vahtanghi suma de

2 500 euro, fapt confirmat prin recipisa eliberată de acesta și anexată la contract.

Ulterior, Gvindjia Vahtanghi cerea de la Alexandr Groșev diferite sume de bani,

invocând diferite pretexte. Deoarece lucrările deja erau începute și pentru a nu se

stopa lucrările Alexandr Groșev a transmis lui Gvindjia Vahtanghi sumele de bani

solicitate.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 205 din 13 iulie 2016 se

atestă că reclamantul a transmis antreprenorului SRL „Amrasist”, din numele căruia

acționa administratorul Gvindjia Vahtanghi, suma de 184 655,25 lei. Totodată s-a

constatat că valoarea lucrărilor și a materialelor de construcție îndeplinite de SRL

„Amrasist” constituia suma de 79 465,31 lei. Astfel, reclamantul solicită încasarea

prejudiciului cauzat și anume suma de 105 189,94 lei, care constituie diferența din

suma achitată și costul lucrărilor și a materialelor de construcție.

Reclamantul a menționat că i s-a cauzat și un prejudiciu moral, exprimat prin

faptul că în rezultatul ridicării construcției anexă ilegal, suprafața obiectului s-a redus

cu 15 %, obiectul ridicat închide privirea de ansamblu intrarea în încăperea

reclamantului, s-a micșorat lățimea scării, ceea ce nu va permite instalarea rampei de

acces pentru persoanele cu dizabilități, în timpul ploii apa de pe acoperișul

construcției anexă se scurge în încăperea sa care se află la un nivel mai jos. Mai mult

în urma acțiunilor ilicite intenționate ale pârâților, a crescut costul construcției, s-a

micșorat valoarea comercială și atractivitatea obiectului, s-a micșorat atractivitatea

vizuală și s-a înrăutățit aspectul estetic al obiectului.

Alexandr Groșev a subliniat că conform documentației de proiect avizată și

verificată în modul stabilit de legislație Alexandr Groșev și SRL „Florizon” în

calitate de beneficiari și antreprenor general s-au obligat de a amenaja zona adiacentă

cu construirea unei parcări cu 5 locuri.

Prin încheierile din data de 28 martie 2018 și 10 iulie 2018 ale Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani s-a dispus efectuarea expertizei judiciare. Totodată s-a pus în

seama lui Alexandr Groșev și SRL „Amrasist” achitarea cheltuielilor pentru

efectuarea expertizei proporțional întrebărilor înaintate de fiecare parte. (f.d. 144-149,

174-180, vol.I)

Biroul individual de expertiză judiciară „Ghimp Ina” prin scrisoarea nr. 003 din

05 octombrie 2018 a restituit fără examinare instanței de judecată cauza civilă

intentată la cererea lui Alexandr Groșev împotriva SRL „Florizon” și SRL

„Amrasist” cu privire la rezilierea contractului de antrepriză, repararea prejudiciului

cauzat, demolarea construcției, obligarea de a participa la amenajarea zonei

adiacente, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

3

deoarece nu au fost achitate cheltuielilor pentru efectuarea expertizei. ( f.d. 184-185,

vol.I)

Prin hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Alexandr

Groșev, s-a reziliat contractul de antrepriză încheiat la 10 august 2015 între Alexandr

Groșev și SRL „Amrasist”, s-a încasat de la SRL „Amrasist” în beneficiul lui

Alexandr Groșev cu titlu de cheltuieli de judecată: taxa de stat în sumă de 100 lei,

asistență juridică în sumă de 3 000 lei, costul extrasului de la Camera Înregistrării de

Stat în sumă de 220 lei, cheltuielile de citare în sumă de 400 lei, în total suma de 3

720 lei. În rest, pretențiile înaintate s-au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d.233,238-

246, vol. I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 martie 2019 a admis apelul

declarat de către Alexandr Groșev și apelul incident declarat de SRL „Amrasist”, a

casat hotărârea din data de 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cu trimiterea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Chișinău, sediul Centru. (f.d

47,48-56, vol.II)

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data de 10 decembrie

2019 s-a atras în proces Roman Tanasiev în calitate de intervenient accesoriu.

( f.d.87-88, vol. II)

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din data de 17 iunie 2020 a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandr Groșev, a reziliat

contractul de antrepriză din 10 august 2015 încheiat între Alexandr Groșev, Roman

Tanasiev și SRL „Amrasist”, a încasat din contul SRL „Amrasist” în beneficiul lui

Alexandr Groșev suma de 100 lei cu titlu de taxă de stat, suma de 3 000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, suma de 220 lei cu titlu de cheltuieli pentru extrasul de

la IP „Agenția Servicii Publice” și suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli pentru citare,

iar în total suma de 3 720 lei, în rest, a respins ca neîntemeiate pretențiile lui

Alexandr Groșev. ( f.d. 124,132-149, vol. II)

Instanța de fond, în temeiul art. 709, alin. (1), art. 733, art. 747, art. 748, art.

946, art. 963 din Codul civil (în vigoare la data producerii faptului juridic) și a

contractului de antrepriză din 10 august 2015, a concluzionat că pretenția lui

Alexandr Groșev cu privire la rezilierea contractului de antrepriză este întemeiată,

deoarece s-a constatat că Roman Tanasiev administratorul SRL „Florizon” și SRL

„Amrasist” la construcția anexei au admis derogări de la prevederile legale, care în

consecință denotă executarea lucrărilor de construcții cu vicii. Nerespectarea

documentației de proiect și efectuarea lucrările de construcții cu abateri sunt

confirmate prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 13 martie

2017, cât și prescripțiile Inspecției de Stat în Construcții în conținutul cărora se indică

că au fost admise mai multe derogări de la documentația de proiect.

Totodată, instanța de fond, în baza art. 602 și art. 610 din Codul civil (în vigoare

la data producerii faptului juridic) a conchis că nu este întemeiată pretenția lui

Alexandr Groșev cu privire la repararea prejudiciului material, deoarece nu este

stabilit cert faptul de la cine Gvindjia Vahtanghi, administratorul SRL „Amrasist” a

primit sumele bănești, ori în contract figurează doi beneficiari și anume Alexandr

Groșev și SRL „Florizon”, care urmau să achite prețul lucrărilor de construcții

executate în cote-părți egale.

Reclamantul și-a întemeiat pretenția pe raportul de constatare tehnică-științifică

4

nr. 205 din 13 iulie 2016, însă instanța de fond a menționat că deși în raport s-a

invocat precum că Alexandr Groșev ar fi transmis administratorului SRL „Amrasist”

suma de 184 655,25 lei, aceste constatări nu pot fi reținute în condițiile în care din

acordul adițional la contractul de antrepriză nu este clar cine a transmis sumele.

Astfel, instanța de fond a menționat că reclamantul nu și-a executat cu diligență

obligația de probațiune a pretenției de încasare a prejudiciului material, prezentând

înscrisuri care nu pot fi reținute ca probe pertinente, concludente și admisibile ce ar

confirma achitarea anume de către reclamant a sumei de 184 655,25 lei.

Cu referire la pretenția privind obligarea de a înlătura devierile de la proiect

instanța de fond în baza art. 377, art. 378 și art. 379 din Codul civil (în vigoare la data

producerii faptului juridic) a reținut că reclamantul nu a prezentat probe ce ar

demonstra că drept rezultat al ridicării construcției anexă cu derogări de la

documentația de proiect atentează inadmisibil asupra proprietății acestuia acest fapt

nu este constatat nici în raportul de constatare tehnică-științifică nr. 205 din 13 iulie

dreptul proprietarului să ceară interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții

sau instalații.

Instanța de fond a respins și pretenția cu privire la obligarea amenajării

teritoriului adiacent, ori Alexandr Groșev a invocat că această obligație derivă din

documentația de proiect elaborată de SRL „Civil Proiect”, însă documentația de

proiect, prin prisma art. 514 din Codul civil, nu este un act generator de drepturi și

obligații, adică în temeiul acestuia nu se instituie raporturi obligaționale.

Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanța de

fond a respins-o, deoarece reclamantul în cererea de chemare în judecată nu a indicat

nici un drept personal nepatrimonial care ar fi fost încălcat pentru a putea pretinde

prin prisma art. 1422 și art. 1423 din Codul civil (în vigoare până la data de 01 martie

2019) la repararea unui prejudiciu moral cauzat.

Subsecvent admiterii pretenției cu privire la rezilierea contractului de antrepriză

din data de 10 august 2015 instanța de fond, în temeiul art. 94 și 96 din Codul de

procedură civilă a admis parțial pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată suportate de către Alexandr Groșev, proporțional părții admise din acțiune.

La data de 29 iunie 2022, în termen, Alexandr Groșev a contestat cu apel

hotărârea instanței de fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii contestate cu pronunțarea unei hotărâri noi privind admiterea pretențiilor

respinse. (f.d. 131, 166-170, vol.II)

SRL „Amrasist” la 22 octombrie 2022 a depus apel incident asupra hotărârii

instanței de fond, prin care a solicitat admiterea apelului incident, casarea parțială a

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a

cererii de chemare în judecată. ( f.d. 189-192, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 aprilie 2022 a respins

apelul declarat de către Alexandr Groșcev și apelul incident declarat de către SRL

„Amrasist”, a menținut hotărârea din data de 07 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru. ( f.d. 54,55-84, vol. III)

Instanța de apel, verificând argumentele invocate în apelul incident de către SRL

„Amrasist” privind netemeinicia admiterii pretenției cu privire la rezilierea

contractului de antrepriză le-a respins, deoarece la caz admiterea viciilor la

executarea lucrărilor de construcții sunt confirmate prin probele prezentate la

5

materialele dosarului, deci corect instanța de fond a dispus rezilierea contractului de

antrepriză din 10 august 2015.

Cu referire la apelul declarat de către Alexandr Groșcev instanța de apel a

menționat că, deși în cererea de apel acesta a solicitat inclusiv și admiterea

pretențiilor cu privire la obligarea SRL „Florizon” de a participa la amenajarea

teritoriului adiacent cu construirea unei parcări cu 5 locuri cu executarea acoperirii

trecerii cu plăci profilate de beton în volum de 37,5 m.p. și încasarea prejudiciului

moral, în cadrul ședinței instanței de apel Alexandr Groșcev a renunțat la aceste

pretenții. Astfel, instanța de apel a supus examinării doar pretențiile cu privire la

încasarea prejudiciului material, obligarea SRL „Florizon” de a demola apendixul la

anexa în axa 2-3 și axa A-A1 în conformitate cu documentația de proiect; obligarea

SRL „Florizon” de a muta peretele despărțitor între încăperile nelocativ în poziția

inițială și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Argumentul lui Alexandr Groșcev, invocat în susținerea pretenției privind

repararea prejudiciului material, a fost respins de către instanța de apel, deoarece

acesta nu a prezentat probe ce ar confirma transmiterea lui Gvindjia Vahtanghi,

administratorul SRL „Amrasist” a sumei de 184 655,25 lei.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a respins și pretențiile

cu privire la obligarea de a înlătura devierile de la proiect cu aducerea acestora la

poziția inițială și de a muta peretele despărțitor între încăperile nelocative din motiv

că Alexandr Groșcev în susținerea acesteia nu a adus nici un argument plauzibil.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Alexandr Groșcev,

reprezentat de avocatul Irina Cuzmenco, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea hotărârii instanței de fond în

partea pretențiilor respinse și în această parte a emite o nouă hotărâre prin care a

dispune încasarea prejudiciului material, obligarea SRL „Florizon” de a demola

apendixul la anexa în axa 2-3 și axa A-A1 în conformitate cu documentația de

proiect; obligarea SRL „Florizon” de a muta peretele despărțitor între încăperile

nelocativ în poziția inițială în conformitate cu documentația de proiect cu respectarea

strictă a distanței de 2,4 m între axa 3 și 4 și a distanței generale între pereți 7,6 m și

încasarea cheltuielilor de judecată. ( f.d. 88-93, vol.III)

În motivarea recursului Alexandr Groșcev, reprezentat de avocatul Irina

Cuzmenco, a menționat că instanțele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să

fie aplicată și au apreciat arbitrar probele.

Recurentul a menționat că faptul transmiterii sumei de 184 655,25 lei lui

Gvindjia Vahtanghi administratorul SRL „Amrasist”, se probează prin acordul

adițional din 10 august 2015, care a fost întocmit în trei exemplare câte unul pentru

fiecare parte. Alexandr Groșcev a prezentat instanței de judecată originalul său pe

verso căruia administratorul SRL „Amrasist” a confirmat recepționarea sumelor

primite de la acesta, iar în cazul primirii mijlocele bănești de la SRL „Florizon” urma

să semneze pe exemplarul SRL „Florizon”. Mai mult, toate tranzacțiile între

personale juridice se fac prin virament bancar sau operațiuni de casă, însă din

documentele contabile ale SRL „Florizon” nu rezultă că a efectuat careva achitări

către SRL „Amrasist”.

În aceste circumstanțe și având în vedere probele prezentate se atestă că anume

Alexandr Groșcev a transmis SRL „Amrasist” suma de 184 655,25 lei și nu o altă

parte contractantă.

6

Recurentul a mai indicat că instanțele de judecată nu au stabilit corect

circumstanțele de fapt importante pentru justa soluționare a cauzei, lezându-i

totodată dreptul de a proba existența acestor circumstanțe, deoarece acesta a invocat

că în rezultatul ridicării construcției suprafața obiectului s-a redus cu 15 %, că

obiectul ridicat închide privirea de ansamblu, că a crescut costul construcției, că s-a

micșorat valoarea comercială și atractivitatea obiectului, însă prin neefectuarea unei

expertize i s-a îngrădit posibilitatea de a demonstra aceste fapte.

Alexandr Groșcev a relatat că instanțele de judecată nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și anume prevederile art. 748, alin. (4) din Codul civil în

vigoare până la data de 01 martie 2019.

La 07 noiembrie 2022 SRL „Florizon” a depus referință la recursul înaintat de

către Alexandr Groșcev, prin care a solicitat declararea acestuia inadmisibil,

deoarece motivele invocate nu se încadrează în temeiurile de admisibilitate a

recursului.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 20

aprilie 2022, expediată prin intermediul poștei electronice avocatului Irina

Cuzmenco, care reprezintă interesele lui Alexandr Groșcev, la data de 07 iulie 2022.

( f.d. 85, vol.III)

La 05 septembrie 2022, în termen, Alexandr Groșcev, reprezentat de avocatul

Irina Cuzmenco, a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexandr

Groșcev, reprezentat de avocatul Irina Cuzmenco, este inadmisibilă, pentru motivele

ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

7

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Alexandr Groșcev, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Alexandr Groșcev, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Alexandr Groșcev, reprezentat de avocatul Irina

Cuzmenco, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexandr Groșcev,

reprezentat de avocatul Irina Cuzmenco, împotriva deciziei din data de 20 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

8