2ra-1812/21 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1812/2021

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. M. Macar)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Constantin Dragomir și Vera Dragomir,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin

Dragomir și Vera Dragomir împotriva lui Igor Talpă cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Igor Talpă, reprezentat de avocatul Veaceslav

Cazacu și de Constantin Dragomir și Vera Dragomir și a fost menținută hotărârea

din 24 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2016 Constantin Dragomir a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Igor Talpă cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului de vânzare

cumpărare nr.3938 din 14 septembrie 2007, încheiat cu Lilian Musteață și

autentificat notarial, a procurat un lot de pământ cu suprafața de 0,00432 ha cu

construcție comercială cu suprafața de 45,0 mp, amplasată pe acest teren. La 28

septembrie 2007, în baza deciziei de fondare a ÎI „Dragomir Constantin” a fost

desemnat administratorul întreprinderii nominalizate cu certificat de înregistrare.

A indicat reclamantul că, linia de hotar a construcției magazinului se

mărginește cu gospodăria în care locuiește reclamantul în lipsa cărorva obstacole de

acces a ultimului la terenul gospodăriei sale.

A menționat că la 28 octombrie 2014, pe timp de noapte, Igor Talpă

intenționat a deteriorat peretele (spate) al construcției, iar pereții laterali s-au ales cu

mai multe fisuri, fapt care a pus în pericol exploatarea unității comerciale, o mare

parte din marfa aflată pe rafturile de la perete și-a pierdut calitatea de comercializare.

Nefiind unicul caz când pârâtul întreprindea acte de dărâmare a construcției, la

1

cererea de a repara prejudiciul cauzat, ultimul a răspuns cu diferite amenințări,

inclusiv că nu se v-a lăsa până la demolarea definitivă a construcției și creării

obstacolelor în astfel de împrejurări pentru buna desfășurare a activității sale de

întreprinzător comercial.

Pe cazul dat, la 28 octombrie 2014 s-a adresat cu cerere la IP Hâncești pentru

tragerea la răspundere penală a pârâtului pentru faptele sale ilicite, prin scrisoare

fiind informat că față de ultimul a fost întocmit proces verbal cu privire la

contravenție în baza art.104 Cod contravențional (contestația pârâtului în acest sens

fiind respinsă prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 18 martie 2015 și menținută

de către Curtea de Apel Chișinău).

A relatat reclamantul că potrivit devizului local nr.01-01-2014 au fost stabilite

cheltuielile pentru repararea construcției deteriorate, inclusiv cheltuielile pentru

specialist la suma de 36 549 de lei.

Cît privește prejudiciul moral, în motivarea cererii de chemare în judecată se

arată la faptul că acțiunile ilicite ale pârâtului s-au îndreptat în consecință și asupra

sănătății și sensibilității psihice ale părții vătămate. De fapt au avut de suferit psihic,

moral și material și rudele apropiate de ordin activ, cum este șoția și copii părții

vătămate, mai mult că au fost efectuate și cheltuieli din bugetul familiei (raportul de

constatare, cheltuieli pentru diferite deplasări și reconstrucție a edificiului comercial,

pierderea venitului în urma sistării comerțului pe o perioadă îndelungată de timp ca

fiind unica sursă de întreținere a familiei părții vătămate).

A solicitat Constantin Dragomir încasarea de la Igor Talpă în beneficiul său a

sumei de 36549 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 25000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 iunie 2016 a Judecătoriei Hîncești a fot admisă parțial

acțiunea depusă de Constantin Dragomir și a fost încasată de la Igor Talpă în

beneficiul lui Constantin Dragomir suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 100 de lei

cu titlu de taxă de stat, în total suma de 8100 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 18 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Constantin Dragomir și apelul declarat de Igor Talpă, reprezentat de

avocatul Cazacu Veaceslav, a fost casată hotărârea din 26 iunie 2016 a Judecătoriei

Hîncești cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Hîncești, sediul central din 23

martie 2017 a fost atrasă în proces Vera Dragomir în calitate de coreclamant.

Prin hotărârea din 24 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul central a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Constantin Dragomir și Vera Dragomir și a fost

încasată de la Igor Talpă în beneficiul lui Constantin Dragomir și Vera Dragomir

suma de 7000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și în beneficiul lui Constantin

Dragomir cheltuielile de judecată în mărime de 100 de lei cu titlu de taxă de stat,

suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 28 iunie 2017 Igor Talpă reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

2

casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

La 21 iulie 2017 Constantin Dragomir și Vera Dragomir au declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate în partea respingerii acțiunii și emiterea în această partea a unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Igor Talpă, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu și de

Constantin și Vera Dragomir și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 8 alin.

(2) lit. f), 11, lit. g), 14 alin. (1) și (2), 1398 alin. (1), 1410 alin. (1) și (2) din Codul

civil în redacția pînă la 01 martie 2019, și a stabilit că este corectă soluția primei

instanțe în partea respingerii prejudiciului material în condițiile în care nu a fost

evaluat prejudiciul material.

Totodată, instanța de apel a reținut practica CEDO, însuși sancționarea

făptuitorului – constituie în sine o satisfacție echitabilă pentru recuperarea

prejudiciului moral cauzat victimei.

Prin urmare, este cert faptul că anterior Igor Talpă a fost atras la răspundere

contravențională în baza art. 104 Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea

cu amendă în mărime de 55 u.c., echivalentul a 400 de lei.

Mai mult, instanța de apel a reținut și prevederile art. 1422 alin. (1) și 1423

din Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019 și a conchis că legal prima instanță

a admis parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cu încasarea de

la Igor Talpă în beneficiul reclamanților suma de 7000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral.

La 06 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Dragomir

și Vera Dragomir au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

în partea pretențiilor respinse și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii. De asemenea, au solicitat încasarea de la Igor Talpă a

cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în sumă de 12600 de lei.

În motivarea recursului au indicat că, atît instanța de apel cît și prima instanță

au emis actele judecătorești contestate cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, au interpretat în mod eronat legea și au aplicat în mod eronat analogia legii

și analogia dreptului.

Au considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare neîntemeiat au

respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului material, deoarece actele cauzei

denotă cu certitudine că recurenților li s-a cauzat un prejudiciu material și moral

rezultat din deteriorarea bunului imobil.

La 29 octombrie 2021, în adresa lui Igor Talpă a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Constantin Dragomir și Vera Dragomir cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d.64, vol. II).

3

La 24 noiembrie 2021 Igor Talpă, reprezentat de avocatul Veaceslav Cazacu

a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Constantin

Dragomir și Vera Dragomir.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 10 septembrie 2021 (f. d. 55, vol. II).

Astfel, recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul la

06 octombrie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului declarat de Constantin Dragomir și Vera

Dragomir completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Dragomir și Vera

Dragomir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

4

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Constantin Dragomir și Vera Dragomir urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Constantin Dragomir și Vera Dragomir se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5