2ra-1537/21 — constatarea nulitătii contractului

2ra-1537/21 — constatarea nulitătii contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1537/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Artiom

Stepanschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Artion Stepanschi

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Maștehservice” și Ion Cuțaev cu

privire la încasarea în mod solidar a datoriei, penalității, dobînzii de întîrziere,

compensarea cheltuielilor de judecată,

și cererea reconvențională depusă de Ion Cuțaev și Societatea cu Răspundere

Limitată „Maștehservice” împotriva lui Artiom Stepanschi cu privire la constatarea

nulității absolute a contractului de împrumut și de fidejusiune, recipisei și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Artiom Stepanschi și a fost menținută hotărârea din 05

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea inițială

depusă de Artiom Stepanschi a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Maștehservice” și Ion Cuțaev a fost admisă

parțial,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2017 Artiom Stepanschi a depus cerere de chemare în judecată

(ulterior concretizată) împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Maștehservice”

și Ion Cuțaev cu privire la încasarea în mod solidar adatoriei, penalității, dobînzii de

întîrziere, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul contractului de

împrumut a mijloacelor bănești nr.1 din 11 septembrie 2012, pârâtul Ion Cuțaev, în

calitate de administrator și fondator al SRL „Maștehservice” a împrumutat suma de

78 000 de euro de la Artiom Stepanschi, cu condiția restituirii împrumutului până la

01 septembrie 2016, ordinea restituirii sumei fiind stipulată la pct.2.4. al contractului

1

și anume, până la 01 mai 2016 urmează a fi restituită suma de 34 000 de euro și până

la 01 septembrie 2016 urmează a fi restituită suma de 44 000 de euro.

A relevat că la aceeași dată a fost încheiat și contractului de fidejusiune nr.1-

a potrivit căruia, Ion Cuțaev, în calitate de fidejusor și-a asumat obligația să răspundă

solidar cu SRL „Maștehservice” pentru onorarea integrală a obligațiilor aferente

contractului de împrumut a sumei de 78 000 de euro.

A susținut că după recepționarea notificării nr.1084 din 26 mai 2016, Ion

Cuțaev parțial și-a onorat obligațiile, și anume, în contul sumei datoriei de 48 000

de euro, în iulie 2016, a transmis apartamentul nr.180 „C” xxxxx.

A relatat că în legătură cu admiterea pretențiilor din notificare, Ion Cuțaev a

fost scutit de sancțiunile materiale prevăzute de contract și legislație, astfel că la data

de 01 august 2016, datoria constituia 30 000 de euro (78 000-48 000), iar reieșind

din faptul nerespectării ratei a 2 (doua) a împrumutului restant de 30 000 de euro,

pârâtul este obligat să achite împrumutul plus penalitate și dobânda de întârziere,

conform p.2.4 al contractului.

A solicitat reclamantul Artiom Stepanschi încasarea în mod solidar de la Ion

Cuțaev și SRL „Maștehservice” a datoriei în sumă de 30 000 de euro, a penalității în

sumă de 13 500 de euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 13 677,53 de euro ce

rezultă din contractul de împrumut nr. 1 din 11 septembrie 2012, încheiat între

împrumutătorul Artiom Stepanschi și împrumutatul Ion Cuțaev pentru suma de

78 000 de euro, cu termenul de rambursare până la 01 septembrie 2016, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 29 iunie 2017 Ion Cuțaev și SRL „Maștehservice” au depus cerere

reconvențională împotriva lui Artiom Stepanschi cu privire la constatarea nulității

absolute a contractului de împrumut și de fidejusiune, recipisei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale au indicat că la 11 septembrie 2012,

Artiom Stepanschi, prin intermediul lui Octavian Stepanschi, a transmis suma de

38 000 de euro pentru două apartamente, care urmau să-i fie transmise de către SRL

„Maștehservice”.

Au relevat că au transmis suma de 38 000 de euro în 2 etape, prima tranșă în

sumă de 20 000 de euro și a doua tranșă în sumă de 18 000 de euro pentru ce

administratorul SRL „Maștehservice”, Ion Cuțaev a eliberat o recipisă ce confirma

transmiterea sumei de 38 000 de euro (bani transmiși efectiv) și un surplus din partea

lui Ion Cuțaev de 13 000 de euro, iar în total recipisa demonstrează suma datoriei de

51 000 de euro, sumă ce garanta transmiterea a 2 apartamente care urmau să fie

construite, în valoarea sumei indicate în recipisă.

Au susținut că recipisa din 11 septembrie 2012 pentru suma de 51 000 de euro

nu o posedă, aceasta fiind întocmită într-un singur exemplar și deținută de partea

adversă.

Au afirmat că în anul 2016, Artiom Stepanschi a solicitat să îi fie transmise

apartamentele, iar SRL „Maștehservice” a propus să-i transmită apartamentele mai

târziu, când vor fi date în exploatare și anume până la 01 septembrie 2016, iar pentru

garantarea transmiterii acestor apartamente, luând în calcul creșterea pe piață a

prețurilor, tot atunci în 2016, s-a întocmit fictiv un contract de împrumut și unul de

2

fidejusiune, dar și o recipisă, datate cu 11 septembrie 2012, pentru suma de 78 000

de euro.

Ulterior, SRL „Maștehservice” a transmis lui Octavian Stepanschi, cu acordul

lui Artiom Stepanschi, un apartament în valoare de 48 000 de euro, însă, ultimul,

fiind de rea-credință, nu s-a mulțumit cu un apartament, dar solicită restituirea unei

pretinse datorii de 30 000 de euro, cu încasarea dobânzii și penalității ce derivă din

contractele fictive.

Au precizat că nulitatea actelor se confirmă și prin recipisa pe suma de 78 000

de euro, datată cu 11 septembrie 2012, dar în care sunt indicate datele din buletinul

de identitate a lui Ion Cuțaev eliberat la 17 decembrie 2014, eroare observată și

ulterior fiind întocmită o altă recipisă pe suma de 78 000 de euro, dar cu datele

corecte, în realitate acestea fiind întocmite în anul 2016.

Au solicitat reclamanții SRL „Maștehservice” și Ion Cuțaev constatarea

nulității absolute a contractului de împrumut nr.1 din 11 septembrie 2012,

contractului de fidejusiune nr.1-a din 11 septembrie 2012 și a recipisei pentru suma

de 78 000 de euro, datate cu 11 septembrie 2012, compensarea cheltuielilor de

judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 49 608, 85 de lei și cu titlu de asistență

juridică în sumă de 26 000 de lei și cheltuielile pentru citarea martorilor în sumă de

155 de lei.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea inițială depusă de Artiom Stepanschi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

iar acțiunea reconvențională depusă de SRL „Maștehservice” și Ion Cuțaev a fost

admisă parțial și a fost constatată nulitatea contractului de împrumut nr. 1, datat cu

11 septembrie 2012 a mijloacelor bănești în sumă de 78 000 de euro încheiat între

Artiom Stepanschi și SRL „Maștehservice”. A fost constatată nulitatea contractului

de fidejusiune Nr. 1-a, datat cu 11 septembrie 2012, încheiat între Ion Cuțaev, SRL

„Maștehservice” și Artiom Stepanschi pentru onorarea obligațiilor aferente

contractului de împrumut nr. 1 datat cu 11 septembrie 2012 a mijloacelor bănești în

sumă de 78 000 de euro încheiat între Artiom Stepanschi și SRL „Maștehservice”.

A fost constatată nulitatea recipisei datată cu 11 septembrie 2012 din numele lui Ion

Cuțaev privind împrumutul sumei de 78 000 de euro. A fost încasată de la Artiom

Stepanschi în beneficiul SRL „Maștehservice” taxa de stat achitată în sumă de 49

603, 85 de lei. A fost încasată de la Artiom Stepanchi în beneficiul lui Ion Cuțaev și

SRL „Maștehservice” cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

La 20 noiembrie 2019 și 29 mai 2020, Artiom Stepanschi a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanței, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale

și de respingere a acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Artiom Stepanschi și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

În susținerea soluției sale instanța de apel a stabilit, reieșind din pretențiile

formulate de Artiom Stepanschi împotriva lui SRL „Maștehservice” și Ion Cuțaev,

primul pretinde în temeiul contractului de împrumut nr.1 din 11 septembrie 2012,

contractului de fidejusiune nr.1-a din 11 septembrie 2012 și a recipisei pentru suma

de 78 000 de euro din 11 septembrie 2012 încasarea în mod solidar a datoriei în sumă

3

de 30 000 de euro, penalității în sumă de 13 500 de euro, a dobânzii de întârziere în

sumă de 13 677,53 de euro.

A mai stabilit instanța de apel că SRL „Maștehservice” și Ion Cuțaev în

acțiunea reconvențională pretind nulitatea contractului de împrumut nr.1 din 11

septembrie 2012, contractului de fidejusiune nr.1-a din 11 septembrie 2012 și a

recipisei pentru suma de 78 000 de euro, datate cu 11 septembrie 2012 dar întocmite

de fapt în 2016, ca fiind în temeiul art.221 alin.(1) Codul civil acte juridice fictive

încheiate fără intenția de a produce efecte juridice.

Astfel, instanța de apel aplicînd prevederile art. 8 alin. (1), 11, 9 alin. (1) și

(2), 667 668, 195 alin. (1) și (2), 9 alin. (1), (2), 512 alin. (1)-(3), 514, 867 alin. (1),

221 alin. (1), 572, 867 alin. (1), 704 alin. (1) din codul civil, în redacția pînă la 01

martie 2019, a stabilit că SRL „Maștehservice” pretinde nulitatea contractului de

împrumut, fidejusiune și recipise sus-enunțate ca fiind încheiate fără intenția de a

produce efecte juridice, or în temeiul acestora nu au fost transmise mijloacele bănești

în sumă de 78 000 de euro, fapt confirmat și de către martorii Octavian Stepanschi

și Denis Cernelea, ceea ce denotă că părțile nu au avut intenția ca această sumă să

fie transmisă în realitate de la Artiom Stepanschi către SRL „Maștehservice” și Ion

Cuțaev, la caz nu a existat nici intenția ultimilor de restituire a sumei respective lui

Artiom Stepanschi cu titlu de datorie.

Prin urmare, între părți a existat un raport juridic de împrumut, născut încă la

data de 11 septembrie 2012, odată cu încheierea contractului de împrumut în privința

sumei de 51 000 de euro și a contractului de fidejusiune încheiat pentru asigurarea

restituirii sumei de 51 000 de euro, iar Artiom Stepanschi nu a solicitat încasarea

datoriei în baza acestor contracte, caz în care potrivit prevederilor art.240 alin.(3)

din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele

pretențiilor înaintate de reclamant.

Important este și faptul indicării în recipisa privind suma de 78 000 de euro

din 11 septembrie 2012, a actului de identitate din 17 decembrie 2014 cu seria /nr.

B02024272, or în anul 2012 era imposibil a se cunoaște seria și numărul actului de

identitate care a fost emis ulterior, ca urmare a expirării termenului de valabilitate a

actului de identitate anterior, consecutivitate a acțiunilor care încă odată confirmă

fictivitatea actelor a cărei nulitate se solicită.

Subsecvent, Colegiul instanței de apel a constatat și nulitatea contractului de

fidejusiune nr.1-a, datat cu 11 septembrie 2012, potrivit căruia Ion Cuțaev în calitate

de fidejusor și-a asumat obligația să răspundă solidar cu debitorul SRL

„Maștehservice” în fața creditorului Artiom Stepanschi, pentru onorarea integrală a

obligațiilor aferente unui contract nul, or prin fidejusiune nu se poate garanta decât

o obligație valabilă, la caz obligația principală fiind nulă, soarta obligației auxiliare

poartă soarta obligații principale (f.d.11).

Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că urmează a fi declarată

nulă și recipisa din 11 septembrie 2012, or această la fel nu a fost încheiată cu intenția

de a produce efecte juridice, nu s-au transmis mijloace bănești în temeiul acesteia,

nu conține elementele esențiale ale unui contract de împrumut.

Colegiul instanței de apel a respins argumentul apelantului precum că în

corespundere cu art.210 din Codul civil au fost perfectate contracte și recipise care

atestă existența relațiilor de împrumut, or din cele sus enunțate rezultă contrariul, or

4

acestea au fost încheiate fără intenția de a produce efecte juridice, iar

consimțământul este valabil doar dacă este exprimat cu intenția de a produce efecte

juridice.

Sub un alt aspect, Colegiul instanței de apel a remarcat că contractele indicate

supra au fost prezentate în ședința de judecată, în copii certificate cu semnătura lui

Artiom Stepanschi, de către avocatul M. Popescu care acționa în interesele lui

Artiom Stepanschi, iar avocatul Teodor Cașu, în interesele lui Ion Cuțaev și SRL

„Maștehservice” a invocat că recunoaște aceste contracte, deci ambele părți au

indicat că anume acestea sunt contractele care de fapt au fost întocmite și semnate

la 11 septembrie 2012 și în baza cărora a fost transmisă suma împrumutului în

mărime de 51 000 de euro.

La caz, Artiom Stepanschi, prin intermediul reprezentantului său nu solicită

încasarea datoriei în temeiul contractelor întocmite și semnate la 11 septembrie 2012

privind împrumutul de 51 000 de euro (f.d.195-198), reiterând poziția expusă în

acțiunea inițială concretizată și anume că temeiul adresării în judecată cu prezenta

acțiune îl constituie contractele și recipisa perfectate și semnate în primăvara anului

2016 și anume, contractul de împrumut nr.1, contractul de fidejusiune nr.1- a și

recipisa datate cu dată din urmă, 11 septembrie 2012, pentru suma împrumutului de

78 000 de euro, dar care de fapt nu a fost transmisă împrumutătorului și care

reprezintă un calcul constituit din suma de 51 000 de euro transmisă în realitate la

11 septembrie 2012 în baza contractului semnat la această dată (f.d.195-196) și

penalitățile și dobânzile calculate pentru nerestituirea împrumutului până la 08

septembrie 2015 (termen limită indicat în același contract semnat la 11 septembrie

2012).

Astfel, instanța de apel a stabilit că, în speță s-a constatat existența motivului

de nulitate invocat de intimați, prin urmare este justificată legal concluzia privind

anularea contractelor și recipisei din 11 septembrie 2012.

În argumentarea acestei poziții, Colegiul judiciar al instanței de apel a reținut

că, nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura respectarea condițiilor

de valabilitate a actului juridic, iar în măsura în care un act juridic concret nu respectă

aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin intermediul nulității. În aceste

împrejurări de fapt și de drept, având în vedere că raporturile juridice între părți nu

au fost constituite legal, Colegiul instanței de apel a conchis că în speță se întrunesc

temeiurile legale pentru anularea actelor vizate în speță.

Totodată, Colegiul instanței de apel a menținut hotărârea primei instanțe și în

partea acțiunii inițiale, în temei legal aceasta fiind respinsă. Or, în conformitate cu

prevederile art.572 Cod Civil, temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în

momentul stabilit.

Prin urmare, legislatorul a reglementat expres care sunt exigențele legale

pentru ca să survină obligația de plată a debitorului. La caz, dat fiind constatată

nulitatea actelor în temeiul cărora se solicită încasarea datoriei și plăților aferente,

nu se atestă temei de drept din prisma celor constatate și a cadrului legal indicat

supra, prin care să fie admisă pretenția din acțiune privind încasarea din contul

intimaților în beneficiul reclamantului apelant a pretinsei datorii restante de 30 000

de euro cu dobânzi și penalități, ceea ce justifică soluția instanței de fond de

5

respingere a acțiunii inițiale depuse de Artiom Stepanschi și admitere parțială a

acțiunii reconvenționale.

În contextul celor sus indicate, instanța de apel a apreciat ca fiind necredibil

argumentul apelantului vizavi de valabilitatea actelor litigioase, care nu generează

opozabilitate instanței atât timp cât aceste date nu au fost confirmate prin alte probe

relevante și admisibile, iar apelantul Artiom Stepanschi formal având drept scop

doar crearea unor aparențe pentru instanța de judecată, în vederea justificării

încasării acestor sume din contul pârâților intimați.

Totodată, instanța de apel a calificat comportamentul apelantului drept o

tentativă de distorsionare a adevărului în condițiile pretinsei calități de bună-

credință, or, în acest mod apelantul confirmă că este în cunoștință de cauză vizavi de

caracterul doar formal al argumentelor invocate în speță, lipsind suportul factologic

justificativ suficient, ce ar exclude dubiile unui observator rezonabil vizavi de

aspectele menționate.

Prin urmare, reieșind din obiectul dedus judecății, Colegiul civil al instanței

de apel a constatat în prezenta speță temeinicia soluției primei instanțe.

La 25 august 2021 Artiom Stepanschi, reprezentat de avocatul Roman

Doroftei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii inițiale depuse de Artiom

Stepanschi și de respingere integrală a acțiunii reconvenționale depuse de SRL

„Maștehservice” și Ion Cuțaev.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare au

examinat cauza unilateral, bazîndu-se doar pe explicațiile date de intimați.

A susținut că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată. Astfel, pentru existența și dovedirea împrumutului este

necesar un act juridic scris, or la caz, recurentul a prezentat în cadrul examinării

cauzei contractul și recipisa care confirmă transmiterea mijloacelor bănești, iar vreun

careva înscris probator care ar atesta că SRL „Maștehservice” nu a recepționat

careva sume bănești nu a fost prezentat de acesta.

Prin urmare, este cert că contrar prevederilor art. 239, 241 alin. (5) CPC,

instanța de apel a judecat cauza superficial, or admițând acțiunea reconvențională

nu a combătut nici unul din argumentele invocate de recurentul Artiom Stepanschi,

limitîndu-se la o motivare extrem de selectivă și părtinitoare.

Astfel, a conchis că în apel nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii și că instanța de apel a

interpretat eronat normele de drept material.

A susținut că recurentul Artiom Stepanschi a fost privat de dreptul de

proprietate a mijloacelor bănești date cu împrumut către SRL „Maștehservice” și Ion

Cuțaev, fiind astfel încălcat principul securității raporturilor juridice a părților

contractante odată cu anularea contractelor.

La 15 septembrie 2021, în adresa SRL „Maștehservice” și lui Ion Cuțaev a

fost expediată copia cererii de recurs depusă de Artiom Stepanschi cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 134, vol. II).

6

La 18 octombrie 2021 SRL „Maștehservice” și Ion Cuțaev, reprezentați de

avocatul Vitalie Enachi, au depus referință, prin care au solicitat ca recursul declarat

de Artiom Stepanschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei să fie declarat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din

25 mai 2021 a fost expediată părților la 21 iunie 2021, însă la actele cauzei lipsesc

date prin care s-ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 25 august 2021 de către Artiom Stepanschi,

reprezentat de avocatul Roman Doroftei, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Artiom Stepanschi, reprezentat

de avocatul Roman Doroftei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Artiom Stepanschi, reprezentat

de avocatul Roman Doroftei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

7

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Artiom Stepanschi, reprezentat de avocatul Roman Doroftei urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Artiom Stepanschi, reprezentat de avocatul Roman

Doroftei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8