GUÐMUNDUR GUNNARSSON v. ICELAND and 1 other application

Publicat la 20 iunie 2022 SECȚIUNEA TERZĂ Cerințele nr. 24159/22 și 25751/22 Guðmundur GUNNARSSON împotriva Islandei și Magnús Davíð NORUDAHL împotriva Islandei depuse la 6 mai 2022 și, respectiv, 20 mai 2022 comunicate la 30 mai 2022 OBIECTUL CAUZUL ) alegerile din 25 septembrie 2021, unde primul reclamant a reprezentat alegerile ca cel mai bun candidat al Partidului Liberal de Reformă ( Viðreisn ), iar al doilea reclamant a reprezentat alegerile ca cel mai bun candidat al Partidului Pirate ( Pírata ), ambele în districtul de nord-vest al Islandei. Alþingi este format din 63 de locuri parlamentare, inclusiv 54 de ședințe electorale alese la nivel electoral, fără prag electoral, și 9 locuri de nivelare, distribuite la nivel național la listele de partid care ajung la un prag de cinci la sută, pentru a asigura proporționalitatea dintre rezultatul alegerilor la nivel național și distribuția locurilor parlamentare.

Potrivit înregistrărilor Comitetului Electoral al Circunscripției de Nord-Ouest, numărul de voturi a fost finalizat în dimineață din 26 septembrie 2021. În conformitate cu acest număr de voturi și, după cum a raportat media islandeză la 26 septembrie 2021, primul reclamant a fost ales la un scaun de nivelare, iar al doilea reclamant nu a fost ales la un scaun parlamentar. Cea de-a doua reclamantă susține că partidul său a fost un număr de voturi îndepărtat de a câștiga un scaun în sectoarele electorale. La prânz, în aceeași zi, în coordonare cu Comitetul Electoral Național, care a semnalat o marjă foarte restrânsă decizând alocarea locurilor de nivelare în circunscripțiile nord-vest și sudului, s-a desfășurat o rețiune a voturilor Partidului Reformă Liberal în circunscripția nord-vest.

Raportul a determinat că Partidul Liberal Reform a primit nouă voturi mai puțin decât în primul număr. Acesta a fost confirmat într-un număr complet de voturi din acea secțiune electorală care a fost desfășurată în după-amiază, ceea ce a determinat, de asemenea, că Partidul Pirate a primit un vot mai puțin decât în clasamentul original. Raportul din circonscriptiona Nord-vest a dus la o relocare a locurilor de nivelare, ceea ce a dus la alegerea primului reclamant la Parlament. Reclamanții, împreună cu alte cincisprezece, au depus plângeri separate care contează licența numărului de voturi și rezultatele alegerilor cu Alțingi . art. 46 din Constituția Republicii Islande prevede că Alțingi la 23 noiembrie 2021, Comitetul de acreditări pregătitoare al Parlamentului a emis un raport care constată o serie de defecte ale procedurii electorale, inclusiv în renunțarea voturilor, dar concluzionează că defectele nu au fost astfel încât rezultatele alegerilor să fie anulate.

După aceea, o majoritate de șase membri a Comitetului de Credințe a recomandat Parlamentului să confirme acreditările tuturor 63 de parlamentari aleși în conformitate cu recunoașterea. O minoritate de doi membri a Comitetului de Credințe a recomandat Parlamentului să anuleze rezultatele alegerilor din circolența de Nord-Est. În 25 noiembrie 2022, Alþingi a votat cu o majoritate de 42 de voturi pentru a confirma acreditările parlamentarilor aleși în ceea ce privește circonscriptiona Nord-Ouest. În aceeași zi Alþingi A votat în unanimitate pentru a confirma acreditările parlamentarilor aleși în ceea ce privește alte circunstanțe.

Reclamanții se plâng că dreptul lor la alegeri libere, în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și dreptul lor la o soluție eficace, în conformitate cu art. 13 din Convenția, a fost încălcat în conformitate cu art. 3 din Protocolul nr. 1. Reclamanții susțin că renunțarea voturilor din circonscriptionul nord-vest a fost neregulată deoarece nu existau dispoziții în legislația aplicabilă care să permită o astfel de renunță. În plus, ele susțin că renunțarea a fost neregulată ca procedură adecvată nu a fost respectată, inclusiv dispoziții juridice privind închiderea voturilor și notificarea anterioară a renunțării agenților de numărare a partidelor politice. Acestea susțin că Curtea Supremă a Islandei nu este competentă să ia în considerare disputele post-electorale în alegerile parlamentare în temeiul Constituției și că acest lucru împiedică plângerile lor argumentabile să primească un examen eficient de către un organism competent.

Reclamanții susțin astfel că disputa cu privire la rezultatele alegerilor a fost decisă de parlamentarii care au avut un interes direct în rezultat, compromiterea imparțialității sale. În plus, susțin că Alþingi Revizuirea propriilor alegeri a fost însoțită de garanții insuficiente și discreția sa nu a fost circumscrisă cu suficientă precizie prin dispozițiile din legislația internă. În cele din urmă, ele susțin că revizuirea lui Alțingi a plângerilor lor a fost însoțită de garanții insuficiente, deoarece legislația internă aplicabilă nu a stabilit nici o procedură specială pentru examinarea acestor reclamații.

Întrebări către părți Reclamanții au epuizat toate căile de recurs interne eficace, astfel cum se prevede la art. 35 § 1 din Convenție (a se vedea Sejdovic v. Italia [GC], nr. 56581/00, § 46, 1 martie 2006, și Paksas v. Lituania [GC], nr. 349332/04, § 75, 6 ianuarie 2011)? În special, reclamanții ar fi putut încerca să-și prezinte plângeri în fața instanțelor interne? A existat o încălcare a dreptului reclamanților în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 de a fi candidați în alegerile libere care asigură libera exprimare a avizului poporului în alegerea legislației (a se vedea Mugemangango c. Belgia [GC], nr. 310/15, §§§ 67-74, 10 iulie 2020)? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru reclamațiile lor în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel cum este prevăzut la art. 13 din Convenție (a se vedea Mugemango, citat mai sus, §§ 125-26 și 130-31)?

Published on 20 June 2022

THIRD SECTION

Applications nos. 24159/22 and 25751/22 Guðmundur GUNNARSSON against Iceland and Magnús Davíð NORÐDAHL against Iceland lodged on 6 May 2022 and 20 May 2022 respectively communicated on 30 May 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applications concern the Icelandic Parliamentary ( Alþingi ) elections of 25 September 2021, where the first applicant stood for election as the top candidate for the Liberal Reform Party ( Viðreisn ), and the second applicant stood for election as the top candidate for the Pirate Party ( Píratar ), both in the Northwest constituency of Iceland. The Alþingi is made up of 63 parliamentary seats, including 54 constituency seats, which are elected at the constituency level with no electoral threshold, and 9 levelling seats, which are distributed at the national level to party lists reaching a threshold of five percent, in order to ensure proportionality between the election result at national level and the distribution of parliamentary seats.

According to the records of the Northwest constituency’s Electoral Committee, the vote count in the constituency was finalised in the morning of 26 September 2021. Pursuant to that vote count, and as reported by the Icelandic media on 26 September 2021, the first applicant had been elected to a levelling seat, and the second applicant had not been elected to a parliamentary seat. The second applicant submits that his party was a few votes shy of winning a seat in the constituency. At around noon on the same day, in coordination with the National Electoral Committee, which had signalled a very narrow margin deciding the allocation of levelling seats in the Northwest and South constituencies, a recount was conducted of the Liberal Reform Party’s votes in the Northwest constituency.

The recount resulted in the Liberal Reform Party receiving nine votes fewer than in the first count. This was confirmed in a full recount of all votes in that constituency which was conducted that afternoon, which also resulted in the Pirate Party receiving one vote fewer than in the original tally. A recount also took place in the South constituency, but that led to no changes in the tally. The recount in the Northwest constituency led to a re-allocation of levelling seats, which resulted in the first applicant not being elected to Parliament. The applicants, along with fifteen others, lodged separate complaints challenging the lawfulness of the vote count and the election results with Alþingi . Article 46 of the Constitution of the Republic of Iceland stipulates that Alþingi shall itself establish whether its members have been lawfully elected.

On 23 November 2021 the Parliament’s Preparatory Credentials Committee issued a report finding a number of flaws in the election procedure, including in the recount of votes, but concluding that the flaws were not such that the election results had to be annulled. Subsequently, a six-member majority of the Credentials Committee recommended that Parliament confirm the credentials of all 63 parliamentarians as elected pursuant to the recount tally. A two-member minority of the Credentials Committee recommended that Parliament annul the results of the election in the Northwest constituency. A one-member minority of the Credentials Committee recommended that Parliament annul the results of the election in all constituencies.

On 25 November 2022 Alþingi voted by a majority of 42 votes to confirm the credentials of parliamentarians elected in respect of the Northwest constituency. On the same day Alþingi voted unanimously to confirm the credentials of parliamentarians elected in respect of other constituencies. The applicants complain that their right to free elections, under Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention, and their right to an effective remedy, under Article 13 of the Convention read in conjunction with Article 3 of Protocol No. 1, have been violated. The applicants submit that the recount of the votes in the Northwest constituency was irregular as there were no provisions in the applicable legislation allowing for such a recount.

Moreover, they submit that the recount was irregular as proper procedure was not complied with, including legal provisions concerning the sealing of votes and prior notification of the recount to the political parties’ counting agents. They submit that the Supreme Court of Iceland is not competent to consider post-electoral disputes in parliamentary elections pursuant to the Constitution, and that this impeded their arguable complaints from receiving an effective examination by a competent body. The applicants thus submit that the dispute about the election results was decided by the parliamentarians who had a direct interest in the outcome, compromising its impartiality. Furthermore, they submit that Alþingi ’s review of its own election was accompanied by insufficient safeguards, and its discretion was not circumscribed with sufficient precision by domestic law provisions.

Finally, they submit that Alþingi ’s review of their complaints was accompanied by insufficient safeguards, as the applicable domestic law did not lay down any particular procedure for the examination of such complaints.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Have the applicants exhausted all effective domestic remedies, as required by Article 35 § 1 of the Convention (see Sejdovic v. Italy [GC], no. 56581/00, § 46, 1 March 2006, and Paksas v. Lithuania [GC], no. 34932/04, § 75, 6 January 2011)? In particular, should the applicants have attempted to bring their complaints before the domestic courts? 2. Has there been a breach of the applicants’ right under Article 3 of Protocol No. 1 to stand as candidates in free elections which ensure the free expression of the opinion of the people in the choice of the legislature (see Mugemangango v. Belgium [GC], no. 310/15, §§ 67-74, 10 July 2020)? 3. Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints under Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention, as required by Article 13 of the Convention (see Mugemangango , cited above, §§ 125-26 and 130-31)?