3ra-1252/22 — emiterea actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-1252/22

2-21011249-01-3ra-13122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mâra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Andrei Grec împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea la emiterea actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2021, Andrei Grec s-a adresat în instanță cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea la emiterea actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne

începând cu 4 decembrie 1984 și până la 14 noiembrie 2003. Potrivit certificatului nr.

7879 din 21 mai 2018, eliberat de către Direcția de poliție Chișinău la data concedierii

– 14 noiembrie 2003, vechimea în serviciu constituia 29 ani 02 luni, comparativ cu 20

ani calculați la momentul formării pensiei.

Susține că s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana în vederea

recalculării pensiei.

La 9 octombrie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, prin decizia nr.

310, i-a respins cererea în recalcularea pensiei. Ulterior s-a adresat cu cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale și pe 19 ianuarie 2021 a primit răspuns privind

respingerea cererii prealabile.

Consideră decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale drept neîntemeiate și pasibile de a fi anulate din

următoarele considerente.

1

În drept, invocă prevederile art. 54 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 a asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, potrivit cărora,

suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și a funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp

se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei

solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit

sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Comunică că angajatorul reclamantului, prin certificatul cu nr. 7879 din 21 mai

2018, a constatat faptul greșelii în calculul vechimii în muncă.

Curtea Constituțională, în hotărârea nr. 19 din 19 iulie 2016, a apreciat că pensiile

pentru limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea

unor obligațiuni sociale importante. Prin natura lor social-juridică primară, pensiile sunt

sursa principală și permanentă de subzistență a pensionarilor. Având în vedere

dispozițiile Constituției (art. 47 alin. (2)), cetățenii au dreptul de a primi integral, pe

parcursul întregii vieți, pensia stabilită în condițiile Legii nr. 156. De asemenea, Curtea

subliniază că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de

stat, dreptul la pensie este imprescriptibil. Curtea reiterează că dreptul de proprietate nu

este unul absolut și poate fi supus unor limitări. În acest context, Curtea reține că o

restrângere a drepturilor relative garantate de Constituție trebuie să fie prevăzută de lege,

să fie necesară în interesele menționate la art. 54 alin. (2) din Legea fundamentală, să fie

proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă atingere substanței dreptului

de proprietate, altfel spus - să servească unui interes public legitim. Prin urmare, cu

referire la interesul public în discuție, punând în balanță interesul statului de a stabili

anumite termene de apariție, exercitare sau apărare a drepturilor civile în scopul

asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și dreptul cetățenilor de a primi integral pe

parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile legii, aceasta fiind, de regulă, sursa

lor primară de existență, pe de altă parte, Curtea a constatat că acesta din urmă

prevalează.

Reclamantul solicită anularea, ca fiind ilegală, a deciziei nr. 310 din 9 octombrie

2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana; anularea ca fiind ilegal a

răspunsului nr. G-2533/20 din 30 noiembrie 2020 al Casei Naționale de Asigurări

Sociale; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să efectueze

calcularea cuantumului pensiei lui Andrei Grec, cu achitarea pensiei neachitate,

începând cu 14 noiembrie 2003, cu luarea în considerare a certificatului nr. 7879 din 21

mai 2018 eliberat de către Direcția de poliție Chișinău, cu majorările și indexările ce au

avut loc.

Prin hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-a anulat

decizia nr. 310 din 9 octombrie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana

privind refuzul în recalcularea pensiei lui Andrei Grec, ca neîntemeiată.

S-a declarat neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, expus în

răspunsul nr. G-2533/20 din 30 noiembrie 2020 privind respingerea cererii prealabile

depusă de Andrei Grec.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensei lui Andrei Grec, cu achitarea pensiei neachitate, cu luarea în calcul

2

a certificatului nr. 7879 din 21 mai 2018, eliberat de către Direcția de poliție Chișinău a

Inspectoratului General de Poliție, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând

cu 14 noiembrie 2003, cu majorările și indexările ce au avut loc.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 1 septembrie 2021,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la 1 decembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, la stabilirea pensiei lui Andrei

Grec, acestuia i s-a calculat eronat vechimea în muncă și în legătură cu această eroare,

reclamantului/intimat i-a fost diminuată vechimea totală în muncă în cadrul organelor

afacerilor interne, în baza căreia i-a fost stabilit și cuantumul pensiei în mărime mai mică

decât i se cuvenea, astfel încât prima instanță absolut întemeiat a dispus anularea deciziei

nr. 310 din 9 octombrie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana privind

refuzul în recalcularea pensiei lui Andrei Grec, ca neîntemeiată, și a declarat neîntemeiat

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, expus în răspunsul nr. G-2533/20 din 30

noiembrie 2020 privind respingerea cererii prealabile depusă de Andrei Grec, obligând

Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensei lui

Andrei Grec, cu achitarea pensiei neachitate, cu luarea în calcul a certificatului nr. 7879

din 21 mai 2018, eliberat de Direcția de poliție Chișinău a Inspectoratului General de

Poliție, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 14 noiembrie 2003, cu

majorările și indexările ce au avut loc.

În concluzie, instanța de apel a dedus că argumentele expuse de către Casa Națională

de Asigurări Sociale în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța

de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în

corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă.

La data de 22 iulie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat, iar la 9 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi.

În argumentarea cererii de recurs, recurenta a reiterat motivele invocate în ordine de

apel, accentuând faptul că nu există temei de satisfacere a revendicărilor reclamantului.

Prin referința depusă la 14 decembrie 2022, avocatul Vladimir Kovali a solicitat, în

interesele intimatului Andrei Grec, declararea inadmisibilității recursului formulat de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022, fiind

notificată recurentei pe data de 19 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul electronic

anexat la materialele cauzei (f. d. 125).

Totodată, decizia motivată din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentei, prin intermediul poștei electronice, la data de 30 noiembrie 2022

(f. d. 128).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională Asigurări Sociale s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Casa Națională Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5