2rh-113/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-113/22

2-19184487-01-2rh-18112022

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Mariana Pitic, depusă de Alexandr Jitari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2019, SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva lui Jitari Alexandr, privind încasarea sumei de 2610

lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat din contul lui Jitari Alexandr în

beneficiul SA „Cet-Nord” suma de 2.610 de lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa

de stat.

La 10 martie 2020 Alexandr Jitari a declarat apel nemotivat și netimbrat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2020, prin intermediul poștei

electronice, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de

stat.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui

Alexandr Jitari privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de

apel depusă de către Alexandr Jitari și s-a acordat apelantului termen până la 12

iunie 2020, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte

dovada achitării taxei de stat, în original, în sumă de 202,50 de lei. Concomitent, s-a

explicat apelantului că în situația în care nu va lichida în termenul stabilit

neajunsurile menționate, cererea de apel, împreună cu actele anexate la aceasta, va fi

restituită.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de Alexandr Jitari împotriva hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, cu toate documentele anexate la aceasta, din motiv că apelantul

1

nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 27 mai 2020,

adică în termenul acordat de instanța de apel nu a prezentat dovada achitării taxei de

stat, în original, în sumă de 202,50 de lei.

La 30 iunie 2020 Alexandr Jitari a depus împotriva încheierii din 26 iunie 2020

a Curții de Apel Bălți cerere de recurs, și anume pe copia încheierii a instanței de

apel recurentul cu pixul a efectuat mențiunea că aceasta este recurs, nefiind

dactilografiată pe un suport de hârtie separat, fără să conțină numele și calitatea sa

procesuală, datele sale de contact; numele sau denumirea, datele de contact ale

intimatului; esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității încheierii atacate,

solicitând casarea acesteia.

La 14 iulie 2020 și la 17 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice,

Alexandr Jitari a expediat în adresa Curții de Apel Bălți și Curții Supreme de Justiție

scrisori denumite de către ultimul recursuri/contestații, nefiind semnate de către

ultimul după cum prevede legislația în vigoare.

La 31 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Jitari a depus un

supliment la cererea de recurs.

Totodată, la 03 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Jitari a

mai prezentat un supliment la cererea de recurs denumit referință, fără a fi semnat de

către acesta.

Prin încheierea din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit

recursul declarat de Alexandr Jitari, împotriva încheierii din 26 iunie 2020 a Curții

de Apel Bălți.

La 18 noiembrie 2022, Alexandr Jitari a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central și a încheierii din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție cu

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. e1) Cod de

procedură civilă, a indicat că, prin hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 03

martie 2022 au fost declarate neconstituționale pct-le 8, 81, 82, 83, 84 și 86 din

Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locativ- comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor

și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

La data de 17 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Alexandr

Jitari, a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Mariana Pitic de la examinarea cererii de revizuire.

În motivarea cererii de recuzare s-a indicat că, chiar dacă nu există un temei

strict și exhaustiv prevăzut de lege judecătorul Curții Supreme de Justiție, Mariana

Pitic, urmează a fi recuzat, în baza articolului constituțional cu privire la accesul

liber la justiție și articolul 54 al Constituției care interzice îngrădirea drepturilor și

libertăților prevăzute de articolele 20-24 din Constituția Republicii Moldova.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că cererea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă

2

există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral

sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la

începerea dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul

care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă, la judecarea anterioară a cauzei a

participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier,

executor judecătoresc, arbitru sau mediator, se află în raporturi de rudenie pînă la al

patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre

părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora, o rudă a sa pînă la

al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca

judecător, la judecarea aceleiași cauze, este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau

afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată, este

reprezentantul legal al uneia dintre părți, și-a expus opinia asupra cauzei care se

judecă, are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Din materialele cauzei rezultă că Alexandr Jitari, a depus cerere de recuzare a

judecătorului Mariana Pitic, fără a invoca existența unor împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acesteia.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorului, Mariana Pitic

nu cad sub incidența art. 50 din Codul de procedură civilă.

Astfel, circumstanțele invocate în susținerea cererii de recuzare nu indică la

existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratei recuzate susceptibile

de a afecta imparțialitatea subiectivă.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui

de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

3

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Mariana Pitic Alexandr Jitari, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr

cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

4