2rh-113/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-113/22 2-19184487-01-2rh-18112022 Î N C H E I E R E 18 ianuarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Mariana Pitic, depusă de Alexandr Jitari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La 19 noiembrie 2019, SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Jitari Alexandr, privind încasarea sumei de 2610 lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat din contul lui Jitari Alexandr în beneficiul SA „Cet-Nord” suma de 2.610 de lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat. La 10 martie 2020 Alexandr Jitari a declarat apel nemotivat și netimbrat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui Alexandr Jitari privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către Alexandr Jitari și s-a acordat apelantului termen până la 12 iunie 2020, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte dovada achitării taxei de stat, în original, în sumă de 202,50 de lei. Concomitent, s-a explicat apelantului că în situația în care nu va lichida în termenul stabilit neajunsurile menționate, cererea de apel, împreună cu actele anexate la aceasta, va fi restituită.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul declarat de Alexandr Jitari împotriva hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu toate documentele anexate la aceasta, din motiv că apelantul 1 nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 27 mai 2020, adică în termenul acordat de instanța de apel nu a prezentat dovada achitării taxei de stat, în original, în sumă de 202,50 de lei.

La 30 iunie 2020 Alexandr Jitari a depus împotriva încheierii din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți cerere de recurs, și anume pe copia încheierii a instanței de apel recurentul cu pixul a efectuat mențiunea că aceasta este recurs, nefiind dactilografiată pe un suport de hârtie separat, fără să conțină numele și calitatea sa procesuală, datele sale de contact; numele sau denumirea, datele de contact ale intimatului; esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității încheierii atacate, solicitând casarea acesteia. La 14 iulie 2020 și la 17 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, Alexandr Jitari a expediat în adresa Curții de Apel Bălți și Curții Supreme de Justiție scrisori denumite de către ultimul recursuri/contestații, nefiind semnate de către ultimul după cum prevede legislația în vigoare.

La 31 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Jitari a depus un supliment la cererea de recurs. Totodată, la 03 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Jitari a mai prezentat un supliment la cererea de recurs denumit referință, fără a fi semnat de către acesta. Prin încheierea din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit recursul declarat de Alexandr Jitari, împotriva încheierii din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți. La 18 noiembrie 2022, Alexandr Jitari a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a încheierii din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă, a indicat că, prin hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 03 martie 2022 au fost declarate neconstituționale pct-le 8, 81, 82, 83, 84 și 86 din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locativ- comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. La data de 17 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Alexandr Jitari, a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic de la examinarea cererii de revizuire.

În motivarea cererii de recuzare s-a indicat că, chiar dacă nu există un temei strict și exhaustiv prevăzut de lege judecătorul Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, urmează a fi recuzat, în baza articolului constituțional cu privire la accesul liber la justiție și articolul 54 al Constituției care interzice îngrădirea drepturilor și libertăților prevăzute de articolele 20-24 din Constituția Republicii Moldova. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele motive. În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă 2 există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată.

În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă, la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator, se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora, o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze, este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată, este reprezentantul legal al uneia dintre părți, și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă, are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Din materialele cauzei rezultă că Alexandr Jitari, a depus cerere de recuzare a judecătorului Mariana Pitic, fără a invoca existența unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acesteia. Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorului, Mariana Pitic nu cad sub incidența art. 50 din Codul de procedură civilă. Astfel, circumstanțele invocate în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratei recuzate susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 3 Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Mariana Pitic Alexandr Jitari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 4