2ra-1688/19 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1688/19 Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – V. Pădurari Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni ,,Cet-Nord” împotriva Ninei Bodnari și lui Alexandr Bodnari cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni ,,Cet-Nord”, s-a casat hotărârea din data de 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre privind admiterea acțiunii, constată: La 23 octombrie 2017 Societatea pe Acțiuni ,,Cet-Nord” (în continuare SA ,,Cet- Nord”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Bodnari și lui Alexandr Bodnari, prin care a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei în sumă de 1 342, 20 lei și a cheltuielilor de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în sumă de 270 lei.

În motivarea acțiunii societatea reclamantă a indicat că Nina Bodnari și Alexandr Bodnari sunt coproprietari ai apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Bălți. Prin actul nr.I-759 apartamentul sus-menționat a fost deconectat integral de la sistema centralizată de energie termică și respectiv fiind întreruptă încălzirea apartamentului și calcularea plăților pentru energia termică cu excepția plăților pentru pierderile normative de energie termică, la care pârâții au acumulat datorii.

SA ,,Cet-Nord” în susținerea pretenției cu privire la încasarea datoriei a invocat prevederile Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de/la reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191dina 19 februarie 2002 cu concretizările ulterioare, potrivit cărora în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei 1 surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puțin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 10%, începând cu 01 iunie 2016, luând în calcul existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice, care țin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă rece, necesitatea de încălzire a locurilor de uz comun.

Astfel, la caz pentru perioada 01 octombrie 2014- 01 mai 2017 costul pierderilor normative de energie termică constituie 1 342, 20 lei. Petru soluționarea litigiului apărut pe cale amiabilă în adresa Ninei Bodnari și a lui Alexandr Bodnari la 05 septembrie 2017 societatea reclamantă a expediat o pretenție, solicitând ca în termen de șapte zile datoria acumulată să fie achitată, însă pârâții au ignorat-o și nu au achitat datoria acumulată. Prin hotărârea din data de 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către SA ,,Cet-Nord”. (f.d. 96, 100-102) Instanța de fond a constatat că anterior SA ,,Cet-Nord” a mai depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Bodnari și a lui Alexandr Bodnari cu privire la încasarea datoriei acumulate în urma neachitări energiei termice pentru perioada 01 octombrie 2011- 01 aprilie 2014, care prin hotărârea din 19 noiembrie 2014 a Judecătorie Bălți a fost respinsă.

Astfel, instanța de fond a concluzionat că SA ,,Cet-Nord” la depunerea prezentei acțiuni nu a indicat careva motive noi sau probe ce ar demonstra schimbarea situației de fapt și de drept, în coraport cu situația judecată în litigiul precedent, fiind doar schimbată perioada pentru care se solicită încasarea datoriei, fapt ce duce în baza principiului lucrului judecat la adoptarea unei soluții de respingere a acțiuni. Prin decizia din data de 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de către SA ,,Cet-Nord”, s-a casat hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.

S-a încasat în mod solidar de la Nina Bodnari și Alexandr Bodnari în beneficiul SA ,,Cet-Nord” datoria în sumă de 1 342, 20 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii și suma de 202,50 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel. (f.d. 129, 130-137) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a constatat că deși apartamentul aflat în litigiu a fost debranșat de la sistema de încălzire centralizată, proprietarii acestuia în baza Legii condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000 urmează să achite cheltuielile comune pentru întreținerea și reparația proprietății comune în condominiu.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că traversarea magistralelor termice prin subsolul blocului locativ generează în modul prescris imperativ de lege apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru serviciile prestate, or, faptul tranzitului energiei termice reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă, dat fiind faptul că, aceste magistrale – țăvi sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu destinație comună și nu pot fi folosite altfel. La 10 iulie 2019 Nina Bodnari și Alexandr Bodnari au declarat recurs împotriva deciziei din 02 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea 2 deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

(f.d. 143-146) În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat că instanța de apel a interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, a apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Au indicat că concluzia instanței de apel vine în contradicție cu circumstanțele cauzei, decizia adoptată fiind nemotivată și contrară prevederilor legale. Mai mult, instanța de apel nu și-a motivat soluția în raport cu soluțiile deja existente, fiind încălcat principiul lucrului judecat. La 13 august 2019 SA ,,Cet-Nord” a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari.

(f.d. 151-152) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 02 aprilie 2019, publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 15 mai 2019, expediată prin intermediul serviciului poștal la data de 16 mai 2019, recepționată de către recurenți la data de 20 mai 2019 (f.d.140). Astfel, recursul declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari la 10 iulie 2019, este declarat în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Nina Bodnari și Alexandr Bodnari au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

3 Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Nina Bodnari și Alexandr Bodnari, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Nina Bodnari și Alexandr Bodnari, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4