2r-241/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-241/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Maradi

examinând recursul declarat de Valentina Ulianova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Cet

- Nord” împotriva Valentinei Ulianova cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Valentina Ulianova și remisă cu înscrisurile

anexate

constată:

La 19 octombrie 2018, SA „Cet - Nord” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Valentinei Ulianova cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 25 din Legea serviciilor

publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002, pct. 10, 17, 18

din Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, art. 8 alin. (2), 513

alin. (1), 514, 572 alin. (1), (2), 586 alin. (1) Cod civil, art. 166, 1822 alin. (1), 2762

alin. (1) CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Valentina Ulianova în

beneficiul SA „Cet - Nord” a datoriei în sumă de 13881,51 de lei și a taxei de stat

achitate la depunerea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, a

fost admisă acțiunea.

A fost încasată de la Valentina Ulianova în beneficiul SA „Cet - Nord”

datoria pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada 1 octombrie 2015

– 30 mai 2018 în mărime de 13881,51 de lei și suma de 416,45 de lei drept

compensare a cheltuielilor de judecată.

1

La 26 decembrie 2018, Valentina Ulianova a declarat apel împotriva

hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitând

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii,

precum și scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost scutită

Valentina Ulianova de plata taxei de stat pentru cererea de apel, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Valentina Ulianova, acordat termen limită de înregistrare

a cererii de apel motivată în limba română până la data de 15 februarie 2019,

fiindu-i explicat faptul că în cazul în care nu vor fi lichidate neajunsurile

menționate și nu va fi prezentată cererea de apel motivată, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost acordat

Valentinei Ulianova termen suplimentar de înregistrare a cererii de apel motivată

cu semnătură olografă, însoțită de traducere în limba română până la data de

5 martie 2019, fiindu-i explicat faptul că în cazul în care nu vor fi lichidate

neajunsurile menționate și nu va fi prezentată cererea de apel motivată, cererea de

apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi

restituită.

Prin încheierea din 5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost restituită

cererea de apel depusă de Valentina Ulianova și remisă cu înscrisurile anexate.

La 20 martie 2019, Valentina Ulianova a declarat recurs împotriva încheierii

din 5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii instanței de

apel, încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului, scutirea de la plata

taxei de stat.

În motivarea recursului a invocat că cererile depuse, în baza prevederilor

art. 22 alin. (1) CPC, nu au fost examinate, dânsa nerecepționând actele

judecătorești traduse în limba rusă pe care o posedă.

Prin urmare, nu a știut despre conținutul scrisorilor expediate de către

instanțe în adresa sa, nefiind traduse în limba rusă, dânsa a fost lipsită de

posibilitatea de a se expune în privința acestora sau de a le contesta în conformitate

cu legislația procesuală.

A remarcat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, instanța de recurs este în drept să

restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

2

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 20 martie 2019, Valentina Ulianova a depus

cerere de recurs împotriva încheierii din 5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, care

însă este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară

procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat (f. d. 54-55).

În același timp, instanța de recurs reține că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de

procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează

a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

3

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de

Valentina Ulianova împotriva încheierii din 5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactată într-o altă limbă

decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțită de traducere,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Valentina Ulianova.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Valentina Ulianova împotriva încheierii din

5 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a Societății pe Acțiuni „Cet - Nord” împotriva Valentinei Ulianova cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Maradi

4