2r-340/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-340/20 Î N C H E I E R E 05 august 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea în ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată c o n s t a t ă: La 19 noiembrie 2019 SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Jitari Alexandr, solicitând încasarea sumei de 2.610 lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă și s-a încasat din contul lui Jitari Alexandr în beneficiul SA „Cet-Nord” suma de 2.610 de lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat. La 10 martie 2020 Jitari Alexandr a declarat apel nemotivat și netimbrat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui Jitari Alexandr privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către acesta și s-a acordat apelantului termen până la 12 iunie 2020, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte dovada achitării taxei de stat, în original, în sumă de 202,50 de lei. Concomitent, s-a explicat apelantului că în situația în care nu va lichida în termenul stabilit neajunsurile menționate, cererea de apel, împreună cu actele anexate la aceasta, va fi restituită.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul declarat de Jitari Alexandr împotriva hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu toate documentele anexate la aceasta, din motiv că apelantul nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 27 mai 2020, adică în termenul acordat de instanța de apel nu a prezentat dovada achitării taxei de stat, în original, în sumă de 202,50 de lei. 1 La 30 iunie 2020 Jitari Alexandr a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți. La 14 iulie 2020 și la 17 iulie 2020 Jitari Alexandr prin intermediul poștei electronice a expediat în adresa Curții de Apel Bălți și Curții Supreme de Justiție scrisori denumite de către ultimul ca recursuri/contestații.

La 14 iulie 2020, în adresa SA „Cet-Nord” a fost expediată copia recursului declarat de către Jitari Alexandr, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv. La 03 august 2020 Jitari Alexandr a depus cerere de recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, invocând că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea judecătorului respectiv la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs, și anume că anterior, activând în cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a participat la examinarea cauzei civile cu privire la apărarea dreptului de autor și a proprietății intelectuale și în cauza civilă unde în calitate de părți au figurat Departamentul Instituțiilor Penitenciare și Penitenciarul nr. 18-Brănești, care după opinia sa au fost soluționate cu semne de suspiciune.

Studiind cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 50 alin. din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Conform art. 52 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existenta temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

2 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că temeiul de recuzare invocat de Jitari Alexandr este unul nejustificativ, neîncadrându-se în prevederile art. 50 din Codul de procedură civilă, deoarece acesta are doar suspiciuni de imparțialitate a judecătorului Mariana Pitic la examinarea prezentei cauze, fără a preciza care sunt temeiurile de drept și de fapt pe care se întemeiază recuzarea, cu prezentarea probelor concludente în acest sens. Mai mult ca atît, temeiurile de recuzare la care face referire Jitari Alexandr poartă un caracter general, incert, fără a preciza în ce cauze concrete a participat anterior judecătorul Mariana Pitic și legătura lor cu prezentul litigiu, ce ar servi drept circumstanțe incontestabile ce pot trezi dubii de imparțialitate a acesteia.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect, Curtea a reținut că în sensul art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța trebuie să fie imparțială. Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein c. Elveția, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c. Maltei (MC), pct. 95 și 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Mariana Pitic la examinarea recursului depus de Jitari Alexandr împotriva încheierii din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți. Din considerentele menționate, și având în vedere că la caz nu sunt prezente temeiurile prevăzute în art. 50 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

3 În conformitate cu art. 50, 52, 53 alin (5), și art. 26-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea în ordine de recurs a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4