2r-340/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-340/20

Î N C H E I E R E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea în ordine de recurs a cauzei

civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”

împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2019 SA „Cet-Nord” a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva lui Jitari Alexandr, solicitând încasarea sumei de 2.610

lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a

fost admisă și s-a încasat din contul lui Jitari Alexandr în beneficiul SA „Cet-Nord”

suma de 2.610 de lei cu titlu de datorie și 270 de lei taxa de stat.

La 10 martie 2020 Jitari Alexandr a declarat apel nemotivat și netimbrat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 11 mai 2020, prin intermediul poștei electronice, a

prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 11 februarie

2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii. Totodată, a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea lui Jitari

Alexandr privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depusă

de către acesta și s-a acordat apelantului termen până la 12 iunie 2020, pentru

înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și anume, să prezinte dovada achitării taxei de

stat, în original, în sumă de 202,50 de lei. Concomitent, s-a explicat apelantului că în

situația în care nu va lichida în termenul stabilit neajunsurile menționate, cererea de

apel, împreună cu actele anexate la aceasta, va fi restituită.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de Jitari Alexandr împotriva hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, cu toate documentele anexate la aceasta, din motiv că apelantul nu

s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 27 mai 2020, adică în

termenul acordat de instanța de apel nu a prezentat dovada achitării taxei de stat, în

original, în sumă de 202,50 de lei.

1

La 30 iunie 2020 Jitari Alexandr a depus cerere de recurs împotriva încheierii din

26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 14 iulie 2020 și la 17 iulie 2020 Jitari Alexandr prin intermediul poștei

electronice a expediat în adresa Curții de Apel Bălți și Curții Supreme de Justiție

scrisori denumite de către ultimul ca recursuri/contestații.

La 14 iulie 2020, în adresa SA „Cet-Nord” a fost expediată copia recursului

declarat de către Jitari Alexandr, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

însă intimatul nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

La 03 august 2020 Jitari Alexandr a depus cerere de recuzare judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Mariana Pitic, invocând că există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea judecătorului respectiv la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs,

și anume că anterior, activând în cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a participat

la examinarea cauzei civile cu privire la apărarea dreptului de autor și a proprietății

intelectuale și în cauza civilă unde în calitate de părți au figurat Departamentul

Instituțiilor Penitenciare și Penitenciarul nr. 18-Brănești, care după opinia sa au fost

soluționate cu semne de suspiciune.

Studiind cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 50 alin. din Codul de procedură civilă, judecătorul care

judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate

până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu

reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad

inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Conform art. 52 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi

înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei

în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai

târziu doar dacă autorul lor a aflat de existenta temeiului recuzării sau abținerii după ce

a început judecarea cauzei în fond. În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării

aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă.

De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea

lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării;

recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate

unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

2

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că temeiul de recuzare invocat de Jitari Alexandr este unul

nejustificativ, neîncadrându-se în prevederile art. 50 din Codul de procedură civilă,

deoarece acesta are doar suspiciuni de imparțialitate a judecătorului Mariana Pitic la

examinarea prezentei cauze, fără a preciza care sunt temeiurile de drept și de fapt pe

care se întemeiază recuzarea, cu prezentarea probelor concludente în acest sens.

Mai mult ca atît, temeiurile de recuzare la care face referire Jitari Alexandr poartă

un caracter general, incert, fără a preciza în ce cauze concrete a participat anterior

judecătorul Mariana Pitic și legătura lor cu prezentul litigiu, ce ar servi drept

circumstanțe incontestabile ce pot trezi dubii de imparțialitate a acesteia.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect,

Curtea a reținut că în sensul art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, instanța trebuie să fie imparțială.

Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein c. Elveția, hotărârea din 21

decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), pct. 93): potrivit

unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul

judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în

cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în

special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă

cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este

totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de

vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la

imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale

(demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice

prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă

acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c. Maltei (MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare

excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul

anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum

și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu indică la

existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorului Mariana Pitic la examinarea recursului depus de Jitari Alexandr împotriva

încheierii din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Din considerentele menționate, și având în vedere că la caz nu sunt prezente

temeiurile prevăzute în art. 50 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

3

În conformitate cu art. 50, 52, 53 alin (5), și art. 26-270 din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Jitari Alexandr cu privire la recuzarea judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea în ordine de recurs a cauzei

civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”

împotriva lui Jitari Alexandr cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4