2ac-324/22 — tragerea la raspundere a procurorului-sef in temeiul art. 71 Cod contraventional

Dosarul nr. 2ac-324/22

2-22157809-01-2ac-20122022

Î N C H E I E R E

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând cererea depusă de Dmitri Cara cu privire la strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Dmitri Cara privind

tragerea la răspundere a procurorului-șef al Procuraturii r-nului Cahul, în baza

art.71 Cod contravențional,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2022 Dmitri Cara a depus la Judecătoria Cahul, sediul

Central cerere, prin care a solicitat tragerea la răspundere a procurorului-șef al

Procuraturii r-nului Cahul Vitali Cebotari, în baza art.71 Cod contravențional,

deoarece nu i-a răspuns la cererea depusă.

Prin încheierea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

cererea depusă de Dmitri Cara privind tragerea la răspundere a procurorului-șef al

Procuraturii r-nului Cahul, în baza art.71 Cod contravențional s-a declarat

inadmisibilă (f.d.5-6).

La 09 noiembrie 2022 Dmitri Cara a depus la Curtea de Apel Cahul recurs

împotriva încheierii din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

solicitând anularea acesteia, deoarece este ilegală, or, judecătorul este obligat să-l

cheme în instanța de judecată și să-l asculte conform art. 6 CEDO (f.d.9).

Iar, la 16 decembrie 2022 Dmitri Cara a depus cerere, prin care a solicitat

strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad.

În motivarea cererii, Dmitri Cara a invocat că la 20 decembrie 2022 a primit

înștiințarea nr. 3194, nr. 2-22157809-05-3r-18112022. Iar, în legătură cu faptul că

judecătorii emit hotărâri nelegitime, așa precum și în acest caz a fost emisă

hotărâre de câteva ori, conform art. 33 judecătorii Curții de Apel Cahul nu pot

examina cauza repetat, și de aceea cere de a strămuta cauza la altă Curte de Apel.

Prin încheierea din 19 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, s-a ridicat de

la examinare în ordine de recurs cauza de contencios administrativ, la acțiunea

1

reclamantului Dmitri Cara împotriva procurorului-șef al Procuraturi r-nului Cahul

Vitali Cebotari, privind tragerea la răspundere contravențională a procurorului, în

baza art. 71 Cod contravențional și s-a remis dosarul instanței competente, Curții

Supreme de Justiție pentru soluționarea cererii de strămutare.

Examinând temeiurile invocate de Dmitri Cara în cererea privind strămutarea

cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Cahul,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de

strămutare a cauzei, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 191 alin. (4) din Codul administrativ, curțile de apel soluționează

și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise

de judecătorii.

Din dispozițiile art.192 alin.(1) din Codul administrativ rezultă că, pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea

Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători.

Reieșind din prevederile art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de

apel, atît ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează

acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.

Totodată, conform art.35 din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească, fiecare curte de apel își exercită competența într-o

circumscripție care cuprinde mai multe judecătorii. Curțile de apel, judecătoriile

din circumscripția lor, localitatea lor de reședință sunt prevăzute la anexa nr. 3.

Din anexa nr.3 la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea

judecătorească, reiese că, circumscripția, în care își exercită competența Curtea de

Apel Cahul, include judecătoria: Cahul.

Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

După cum rezultă din actele cauzei, Dmitri Cara a contestat cu recurs

încheierea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, care se află

în raza de activitate a Curții de Apel Cahul.

Astfel, cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Dmitri Cara

privind tragerea la răspundere a procurorului-șef al Procuraturii r-nului Cahul, în

baza art.71 Cod contravențional, se află la examinare în ordine de recurs la Curtea

de Apel Cahul.

Se mai constată că Dmitri Cara a solicitat strămutarea cauzei de contencios

administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad, invocând drept temei că

judecătorii emit hotărâri nelegitime, iar deoarece și în acest caz, a fost emisă

hotărâre de câteva ori, conform art. 33 judecătorii Curții de Apel Cahul nu pot

examina cauza repetat.

La acest segment, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

2

administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze art. 198 Cod

administrativ, care enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze

în contencios administrativ de la o instanță la alta.

Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ

la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:

a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori

din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;

b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o

perioadă îndelungată.

Corespunzător, din conținutul art. 198 alin. (3) din Codul administrativ rezultă

că în materia acțiunilor în contencios administrativ, spre deosebire de materia

acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței ierarhic superioare de a

strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic inferioare din motiv că ar

exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces, adică motivul stipulat de art. 43

alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și invocat de Dmitri Cara în cererea

privind strămutarea cauzei la altă instanță de judecată egală în grad.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate în

cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același

grad în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă nu

pot fi reținute. Or, la 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ,

aprobat prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, și începând cu această dată se

aplică imediat noile reglementări procedurale.

Mai mult, legiuitorul, la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, a prevăzut

exhaustiv circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad, iar printre acestea nu se regăsește și cel care

ar încadra argumentele invocate de către Dmitri Cara în cererea cu privire la

strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de același grad.

De altfel, din sensul logico-juridic al art.198 alin.(3) din Codul administrativ,

rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță de judecată egală în grad doar

în cazul în care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit

imposibilă formarea unui complet de judecată.

În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă

substituirea judecătorilor Curții de Apel Cahul și formarea unui complet de

judecată, care să examineze în ordine de recurs cauza de contencios administrativ

respectivă.

Mai mult, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil

din partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a

judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ,

fapt ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.

Distinct, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, potrivit art.37 din Codul administrativ, la înfăptuirea

3

controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată

competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea

prevăzută de lege.

La argumentul lui Dmitri Cara precum că judecătorii emit hotărâri nelegitime

și apără interesele poliției și ale procuraturii, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1

alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului,

puterea judecătorească se exercită numai prin instanță judecătorească în persoana

judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. Judecătorul este persoana învestită

constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și

se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și

acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau

intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței

individuale a judecătorului.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, (adoptat de

Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a

Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie

2002), prin independența judecătorului - se înțelege inclusiv independența

individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt

independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o

diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a

pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi influențat de considerații sau influențe

extrinseci.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe

baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe

externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect,

indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă

în Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a

judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10-11 martie

2017), prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să

stabilească faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale

convingeri și nu este obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor

judecători și/sau președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a

stabilit faptele.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la

proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios

administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 Cod

4

administrativ dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în

baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod.

Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători

ai Curții de Apel Cahul, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanța ierarhic

superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță de judecată

egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

De asemenea, la argumentul lui Dmitri Cara că în acest caz, a fost emisă

hotărâre de câteva ori, respectiv conform art. 33 judecătorii Curții de Apel Cahul

nu pot examina cauza repetat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că prezenta cauză se află pe

rolul Curții de Apel Cahul în ordine de recurs pentru prima dată, aceasta parvenind

de la Judecătoria Cahul, sediul Central la data de 17 noiembrie 2022. Prin urmare,

judecătorii Curții de Apel Cahul nu s-au expus anterior pe fondul litigiului, pentru

a fi în imposibilitate de a examina prezenta cauză.

Distinct de aceste constatări și din considerentul că un prim aspect al

procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”,

adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea depusă de către Dmitri Cara cu privire la

strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală

în grad.

Conform art. 191 alin. (4), 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Dmitri Cara cu privire la strămutarea cauzei la

o altă instanță de judecată egală în grad.

Cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Dmitri Cara privind

tragerea la răspundere a procurorului-șef al Procuraturii r-nului Cahul, în baza

art.71 Cod contravențional, se restituie Curții de Apel Cahul, care este competentă

să examineze în ordine de recurs prezenta acțiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

5