3r-355/22 — anularea actului administrativ

3r-355/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-355/22

2-20129953-01-3r-14112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)

D E C I Z I E

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Artur Avdalyan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Avdalyan Artur împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne, Direcția Azil și Integrare cu privire la anularea deciziei nr. 80/20/DAI din

23 septembrie 2020 și obligarea acordării azilului și statutului de refugiat,

împotriva încheierii din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea înaintată de Artur Avdalyan privind repunerea în termen a

cererii de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Artur Avdalyan împotriva

hotărârii din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 19 octombrie 2020 Avdalyan Artur a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne,

Direcția Azil și Integrare cu privire la anularea deciziei nr. 80/20/DAI din

23 septembrie 2020 și obligarea acordării azilului și statutului de refugiat (f.d.2-6).

Prin hotărârea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost respinsă (f.d.99).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 07 septembrie 2022,

Artur Avdalyan a depus apel împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, repunerea în termenul de

1

atac, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii (f.d.104).

Prin încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins cererea înaintată de Artur Avdalyan privind repunerea în termen a cererii de

apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Artur Avdalyan împotriva hotărârii

din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pe motiv că, apelul a

fost depus după expirarea termenului prevăzut de lege (f.d. 108-110).

La data de 02 noiembrie 2022, Artur Avdalyan a depus recurs împotriva

încheierii din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii contestate, cu emiterea unei noi încheieri, prin care

să fie repus în termen apelul declarat împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.113- 114).

În susținerea recursului, Artur Avdalyan a indicat că nu i-a fost notificată

hotărârea primei instanțe, iar în luna ianuarie 2022 a reziliat contractul de asistență

juridică cu reprezentantul său.

De asemenea, recurentul a invocat că, a luat cunoștință de hotărârea primei

instanțe când a depus cerere de a fi informat, la data de 24 august 2022, aceasta

fiindu-i expediată prin intermediul oficiului poștal.

Recurentul a menționat că, de încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a luat cunoștință la data de 21 octombrie 2022, dânsul fiind interesat

de soarta dosarului, însă încheierea contestată nu i-a fost expediată sau adusă pentru

cunoștință în alt mod.

La data de 14 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Azil

și Integrare copia recursului depus de Artur Avdalyan, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanței de

recurs, anexată la materialele cauzei, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință la recurs (f.d. 119).

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 243 alin. (2) din Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

declară recursul inadmisibil.

2

La examinarea admisibilității recursurilor împotriva încheierilor se aplică

prevederile art.236 Cod administrativ.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e ) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când: motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) Cod administrativ.

Conform art.233 alin.(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la

art.211 alin.(1) lit.a)–d) și să indice hotărîrea care se contestă cu apel. Iar, conform

art.211 alin.(1) lit.f) Cod administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică

circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția.

În acord cu art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259–266

din Codul civil.

Conform art.65 Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente

de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă

în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea

impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta

se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. După 6 luni de la

expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acțiunea

omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului cînd acest lucru nu a fost

posibil pînă la expirarea termenului de un an ca urmare a forței majore. Persoanele

interesate pot contesta actul/refuzul autorității publice de repunere în termen cu

acțiune în contencios administrativ numai odată cu fondul. Repunerea în termen nu

se permite în cazurile excluse prin lege.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului încheierii Curții de Apel.

Respectiv, notificarea încheierii instanței de apel participanților la proces, are

drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

3

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Iar, conform art.97 alin.(3) lit.d) din Codul administrativ, autoritatea publică

poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică

sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din actele cauzei se atestă cu certitudine că, încheierea din 21 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului Artur

Avdalyan, avocatului Victor Lupu, prin intermediul poștei electronice, la adresa de

e-mail: lupu.victor1986@gmail.com, la data de 22 septembrie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.111).

Adresa respectivă este indicată de însăși avocatul Victor Lupu în cererile de

amânare depuse la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.76; 84; 89 ).

Suplimentar, instanța de recurs învederează că încheierile instanțelor

judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de

judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare

a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Totodată, potrivit datelor de pe pagina oficială web a Curții de Apel Chișinău,

www.cac.instante.justice.md, încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, a fost publicată la data de 21 septembrie 2022.

Respectiv, recurentul Artur Avdalyan a avut posibilitatea reală de a verifica și

de a lua cunoștință de încheierea instanței de apel, inclusiv de pe portalului național

al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

Însă, Artur Avdalyan a depus recurs împotriva încheierii din 21 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 02 noiembrie 2022 (f.d.113- 114).

Prin urmare, se atestă că recursul, depus de către Artur Avdalyan la data de

02 noiembrie 2021, a fost depus peste termenul de 15 de zile de la notificarea

încheierii din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, contrar art. 242 din

Codul administrativ.

Or, după cum s-a constatat supra, încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului Artur Avdalyan,

avocatului Victor Lupu, prin intermediul poștei electronice la adresa de e-mail:

lupu.victor1986@gmail.com, la data de 22 septembrie 2022, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.111).

Respectiv, recursul împotriva încheierii din 21 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău urma a fi prezentat până la data de 07 octombrie 2022 (zi de vineri),

4

pe când acesta a fost depus la data de 02 noiembrie 2022, adică peste un termen de

15 zile de la notificarea încheierii, mult prea târziu.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-

credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or,

termenul de recurs prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul Artur Avdalyan și avocatul acestuia

Victor Lupu, fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs,

nu au depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu

bună-credință, în vederea depunerii recursului în interiorul termenului legal, care

este un termen imperativ, cu solicitarea, după caz, a repunerii în termen a actului de

procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Argumentele recurentului precum că, în luna ianuarie 2022 a reziliat contractul

de asistență juridică cu avocatul Victor Lupu și nu i-a fost notificată încheierea din

21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, luând cunoștință de aceasta la

data de 21 octombrie 2022 nu pot fi reținute, deoarece sunt declarative.

Or, la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care confirmă că recurentul

Artur Avdalyan a reziliat contractul cu avocatul Victor Lupu în luna ianuarie 2022,

căruia i-a fost notificată încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin intermediul poștei electronice la adresa de e-mail:

lupu.victor1986@gmail.com, la data de 22 septembrie 2022, acesta participând la

ședințe în instanța de fond (f.d.97).

La acest aspect se rețin dispozițiile art.47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ,

care stipulează că, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit

se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice

neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră

ca fiind întreprinse de participant. În pofida desemnării unui reprezentant

împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.

Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Prin urmare, argumentul recurentului Artur Avdalyan privind vicierea

procedurii de notificare a actului juridic, și anume că nu i-a fost notificată încheierea

21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este lipsit de suport probator, în

situația în care în prezentul litigiu dânsul a acționat nemijlocit prin intermediul

reprezentantului său, avocatului Victor Lupu, care fiind împuternicit în baza

mandatului avocațial seria MA nr.1524209 din 25 mai 2021, valabil la acel moment,

a participat la ședințele de judecată a primei instanțe, precum și a depus cereri de

amânare a ședințelor de judecată (f.d.95; 96 verso; 97). Or, acțiunile procedurale

întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat, iar

culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

5

Totodată, potrivit art.107 alin.(2) din Codul de procedură civilă coroborat la

art.195 din Codul administrativ, partea este obligată să informeze instanța, nu mai

târziu de 3 zile până la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat,

schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentând instanței datele de

contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, până la expirarea termenului limită de prezentare a

recursului - 07 octombrie 2022, recurentul a dispus de suficient timp de a informa

instanța de judecată despre acest fapt, or, în pofida desemnării unui reprezentant

împuternicit, participantul, la caz, recurentul Artur Avdalyan, era în drept să

întreprindă el însuși acțiunile procedurale de a se interesa de soarta dosarului

respectiv și de a depune recursul în interiorul termenului legal, după caz, să solicite

repunerea în termen a recursului, ceea ce nu a fost realizat de către ultimul.

Prin urmare, recurentul Artur Avdalyan nu a prezentat probe incontestabile ce

ar indica aflarea dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a depune recursul

împotriva încheierii din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în interiorul

termenului legal, și anume până la data de 07 octombrie 2022 inclusiv.

Totodată, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă

o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se

întemeiază și suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Prin urmare, termenul de depunere a recursului poate fi restabilit, dacă

persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea

depunerii acestuia în termen.

La caz, recurentul Artur Avdalyan nu a depus cerere privind repunerea

recursului în termen și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea

argumentării omiterii termenului legal.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a

reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter

absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat

că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul nu a fost

depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

6

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia în temeiul art. 243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, de a declara

inadmisibil recursul depus de Artur Avdalyan.

Conform art. 193, art. 230, art.242, art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Recursul depus de Artur Avdalyan se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

7