3ra-797/21 — cu privire la anularea actului administrativ, acordarea protectiei internationale

Dosarul nr. 3ra-797/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici Î N C H E I E R E 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Miah Mohammed Aklak Seju împotriva Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea actului administrativ și obligarea acordării protecției internaționale, împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 11 martie 2019 Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 12/19/DAI din 08 februarie 2019 și obligarea acordării protecției internaționale.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că, prin decizia nr. 12/19/DAI din 08 februarie 2019, emisă de către Direcția azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil, s-a dispus neacordarea azilului lui Miah Mohammed Aklak Seju. Decizia i-a fost comunicată solicitantului de azil la 08 februarie 2019. În opinia reprezentantului reclamantului decizia contestată este pasibilă de anulare, deoarece Miah Mohammed Aklak Seju, născut la data de XXXXX în or. XXXXX, a venit în Republica Moldova din motivul problemelor politice iscate în Bangladesh. Miah Mohammed Aklak Seju a devenit membru al Partidului Islamic Chatro Shibin din Bangladesh în anul 2015, deținând funcția de secretar general local.

Miah Mohammed Aklak Seju nu dorește să se întoarcă în Bangladesh pe motiv 1 că îi este frică pentru viața sa, fiind membru al Partidului Islamic Chatro Shibin din Bangladesh, a fost amenințat de către membrii partidului. Consideră că, în decizia contestată lipsește atât cercetarea tuturor aspectelor relevante ale cererii de azil prevăzută de art. 42 al Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008, cât și informații precise și actualizate din surse diferite despre situația generală din țara de origine, impuse de art. 43, dar și întemeierea opiniei autorităților competente pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele care s-au desfașurat ulterior părăsirii țării sale de origine, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 48 al Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008.

Decizia contestată este pasibilă anulării, deoarece este ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor Legii privind azilul în Republica Moldova. Prin încheierea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a dispus atragerea în proces în calitate pe persoană terță Serviciului de Informații și Securitate. (f.d. 45) Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins acțiunea înaintată de către Miah Mohammed Aklak Seju împotriva Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea actului administrativ și obligarea acordării protecției internaționale ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 103, 108-116) La data de 03 august 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 232 din Codul administrativ, Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 06 noiembrie 2020 a depus motivarea apelului. Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel înaintată de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.

170, 171-177) Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că, reieșind din prevederile Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008, pentru admiterea cererii de azil este necesară efectuarea unei aprecieri individuale, în care solicitantul să demonstreze că există justificarea temerilor sale de persecuție, la fel trebuie stabilită o legătură cauzală între actele de persecuție la care se presupune că a fost supus solicitantul de azil și decizia sa de a fugi din țară, motivele pentru care se solicită acordarea unei forme de protecție, de faptele relevante referitoare la țara de origine, de declarațiile și documentele relevante prezentate de solicitant, inclusiv de informațiile cu privire la faptul dacă a fost supus persecuției sau la posibilitatea de a fi persecutat sau expus unor vătămări grave la întoarcere în țara de origine, iar în cazul în care nu se poate stabili această legătură este dificil de apreciat că acesta are nevoie de protecția unui alt stat.

În același timp, instanța de apel a notat că este important de stabilit, dacă solicitantul implicat s-ar afla personal în pericol de a fi supus persecuției în țara în care s-ar reîntoarce, existența unui sistem organizat de violări evidente ale drepturile 2 omului într-o țară neconstituind un motiv suficient pentru a stabili că o persoană ar fi expusă pericolului de persecuție. Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond că, nu s-a demonstrat existența temeiurilor legale pentru admiterea cererii lui Miah Mohammed Aklak Seju de azil, iar în astfel de circumstanțe s-a constatat că autoritatea publică Direcția azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil la emiterea actului administrativ individual defavorabil contestat a aplicat corect normele legale care reglementează soluționarea cererii de azil.

Totodată, instanța de apel a constatat ca fiind nefondate argumentele apelului privind suficiența probelor care ar demonstra temerea bine-întemeiată de a se întoarce în țara de origine, ori instanța de fond corect a reținut că, temerea invocată de solicitant nu este una întemeiată și nu există o probabilitate reală ca în cazul întoarcerii în țara de origine, viața și integritatea corporală a acestuia să fie puse în pericol, nefiind prezentate suficiente probe pentru a considera că există o probabilitate rezonabilă ca solicitantul de azil să fie supus acțiunilor ce ar duce la încălcarea drepturilor sale fundamentale care să constituie acte de persecuție ce ar face aplicabile prevederile art. 45 alin. (l) și alin. (2) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008.

De asemenea, s-a stabilit că solicitantul de azil nu a individualizat nici o acțiune întreprinsă de autoritățile de stat ce ar pune în pericol atât viața cât și integritatea acestuia, iar circumstanțele descrise de Miah Mohammed Aklak Seju în cadrul intervierii, nu se ridică la un nivel de gravitate înaltă. La data de 30 aprilie 2021, la 29 iulie 2021 și la 02 august 2021 Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat că instanța de apel, cât și instanța de fond la examinarea cauzei nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept material. A menționat că instanțele inferioare nu au întreprins toate măsurile necesare examinării complete și multilaterale a cazului, efectuând o cercetare judecătorească vădit incompletă și unilaterală, urmare a cărei au ajuns la concluzii pripite de a respinge acțiunea/apelul. Reprezentantul recurentului a mai indicat că decizia instanței de apel este ilegală, ori prin aceasta se îngrădește accesul direct și liber la justiție, care nu are o justificare obiectivă sau rațională și care ar putea să nege acest drept al recurentului și dreptul lui la un proces echitabil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ. În conformitate cu articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului 3 se prezintă Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 aprilie 2021. Curtea de Apel Chișinău la data de 28 aprilie 2021, prin poșta electronică a expediat avocatului Rodica Șpac, care reprezintă interesele lui Miah Mohammed Aklak Seju, dispozitivul deciziei.

(f.d. 178) La data de 30 aprilie 2021 Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus recurs nemotivat. (f.d. 180) Decizia motivată a fost notificată avocatului Rodica Șpac la data de 01 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei nr. DS8001932656AS. (f.d. 184) Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, a depus recurs motivat la data de 29 iulie 2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ. (f.d. 190-193, 194-196) La data de 26 iulie 2021 și la 04 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Direcției azil și Integrare din cadrul Biroului migrație și azil și Serviciul de Informații și Securitate copia recursului declarat de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac.

(f.d. 189, 197-201) Serviciul de Informații și Securitate a depus la data de 26 august 2021 referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac ca fiind neîntemeiat. (f.d. 203-204) Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4 În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume, din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac.

5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Miah Mohammed Aklak Seju, reprezentat de avocatul Rodica Șpac, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6