2ra-520/22 — repunerea în termen, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a penalității

2ra-520/22 — repunerea în termen, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a penalității (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-520/22

2-16180977-01-2ra-12042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

DECIZIE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Ion Grigor și Natalia Grigor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Gîrla

împotriva lui Ion Grigor și a Nataliei Grigor cu privire la repunerea în termen, încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Ion Grigor și Natalia Grigor, reprezentați de

avocatul Dorin Botnarenco și a fost menținută hotărârea din 07 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierea protocolară din 20 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 25 iulie 2016, Tatiana Gîrla a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Grigor și a Nataliei Grigor cu privire la repunerea în termen, încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 20 mai 2013 de către organul de

urmărire penală al IP Buiucani mun. Chișinău a fost pornită cauza penală nr.

2013031106 în privința lui Ion Grigor, conform elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) din Codul penal, în cadrul căreia a fost recunoscută în calitate de parte

vătămată.

A indicat că prin sentința din 18 iulie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

Ion Grigor a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar

1

relațiile apărute între pârât și ea poartă caracter de ordin civil, soluționarea căreia

urmează a fi soluționată în procedură contencioasă, în instanța de drept civil, acțiunea

civilă fiind lăsată fără examinare.

Reclamanta a relatat că în motivarea acestei soluții, instanța a reținut că Ion Grigor

la 16 martie 2007, aflându-se la domiciliul său din str. Ion Creangă 20/4, ap. 5, mun.

Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor care nu-i aparțin, acționând cu

intenție directă, invocând pretextul păstrării și ulterior a împrumutului mijloacelor

bănești obținute de ea ca urmare a înstrăinării casei părintești din str. George Enescu

28, mun. Chișinău și profitând de încrederea acordată, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a primit de la ea bani în sumă de 130 000 de euro. Ulterior, continuându-și

intențiile sale criminale, știind cu certitudine că nu va restitui suma de bani însușită de

la ea, pentru a reda un aspect legal acțiunilor sale, la inițiativa sa au întocmit un contract

de împrumut bănesc, autentificat de notarul Oleg Belicesco, prin care Ion Grigor s-a

obligat să restituie suma de 130 000 de euro în termen de până la 31 decembrie 2011,

precum și să dea în exploatare casa de locuit cu două etaje și două garaje din str. Drumul

Taberei, 2, mun. Chișinău, să formeze un bun imobil nou și să-l gajeze în folosul

Tatianei Gîrla, însă, nu și-a respectat obligațiile asumate, însușind mijloace bănești,

cauzându-i o daună materială în proporții deosebit de mari.

A notat că prin decizia din 21 ianuarie 2015 a Curții de Apel Chișinău, au fost

respinse ca nefondate apelurile declarate de acuzatorul de stat și reprezentantul părții

vătămate, Doina Crețu, cu menținerea sentinței din 18 iulie 2014 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău. Ulterior, prin decizia din 09 iunie 2015 a Curții Supreme de

Justiție, decizia instanței de apel a fost casată cu dispunerea rejucării cauzei la Curtea

de Apel Chișinău. Astfel, prin decizia din 22 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost

casată sentința din 18 iulie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău și s-a pronunțat

o nouă hotărâre, prin care Grigor Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă de 9 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de întreprinzător pe termen de 3 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

A relevat că atât din declarațiile pârâtului Ion Grigor, cât și din declarațiile soției

acestuia Natalia Grigor, banii au fost investiți în procurarea unor terenuri în România,

afaceri familiale și consideră că în asemenea circumstanțe, rezultă că suma de bani

primită cu împrumut pentru necesități comune, urmează să fie restituită de către soții

Grigor în mod solidar.

Tatiana Gîrla a susținut că în calitate de prejudiciu nemijlocit cauzat în urma

acțiunilor ilegale ale lui Ion Grigor, urmează să fie încasat și venitul ratat, care

reprezintă acel prejudiciu care i s-a cauzat prin nerestituirea banilor la timp, adică la

16 iunie 2007, motiv din care consideră rezonabil să fie calculată dobânda de întârziere

pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 26 iulie 2016 în sumă de 101 515, 72 de euro.

A afirmat că Ion Grigor, prin acțiunile sale ilegale, i-a cauzat un stres psihologic,

frustrare, provocând chiar și o depresie și i-au fost spulberate timp de aproximativ 9 ani

toate planurile, a fost deposedată ilegal de banii proveniți din vânzarea casei părintești,

2

dar și a pierdut încrederea în oameni, deoarece a fost în relații prietenești cu familia

Grigor mai mult de 15 ani, de mai mulți ani nu își poate procura un imobil, motiv pentru

care evaluează prejudiciul moral cauzat de Ion Grigor la suma de 100 000 de lei.

Tatiana Gîrla a solicitat încasarea în mod solidar de la Ion Grigor și Natalia Grigor

a datoriei în sumă de 130 000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de

101 515, 72 de euro, echivalentul în valută națională conform cursului BNM la data

executării hotărârii, a prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei și a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 3000 de lei.

Prin încheierea din 04 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

procesul civil a fost suspendat până la soluționarea irevocabilă a cauzei penale de

învinuire a lui Ion Grigor în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal.

Prin încheierea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

procesul civil a fost reluat.

La data de 21 februarie 2020 Tatiana Gîrla și-a concretizat cerințele din acțiune,

solicitând repunerea în termen, încasarea în mod solidar de la Grigor Ion și Grigor

Natalia a sumei de 120 652 de euro cu titlu de datorie, a sumei de 134 306,08 de euro

cu titlu de dobândă de întârziere, 2297,93 de euro cu titlu de penalitate și 3000 de lei -

cheltuieli de asistență juridică (f.d. 46-50, volumul II).

În motivarea cererii concretizate, reclamanta a indicat că ulterior depunerii

prezentei acțiuni în instanță, prin decizia din 14 februarie 2017 a Curții Supreme de

Justiție a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Liubomir Dudulica în numele

inculpatului, s-a casat decizia din 22 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza penală în privința lui Ion Grigor și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Ulterior, prin decizia din 26 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelurile

declarate de acuzatorul de stat și avocatul Crețu Doina în interesele părții vătămate Gîrla

Tatiana, au fost admise din alte motive în conformitate cu art. 409, alin. (2) din Codul

de procedură penală, fiind casată sentința primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă,

prin care Grigor Ion a fost achitat pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar acțiunea civilă a fost

lăsată fără examinare. Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

a fost casată decizia instanței de apel și s-a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În final, prin decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, sentința a fost

casată cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ion Grigor a fost achitat pe motiv că

fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din

Codul penal. Acțiunea civilă a fost lăsat fără examinare. Iar prin decizia din

02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat inadmisibile recursurile

ordinare declarate de acuzatorul de stat și partea vătămată Tatiana Gîrla împotriva

deciziei din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, decizia fiind irevocabilă.

Reclamanta a invocat că potrivit pct. 6 din contractul de împrumut din 05 iulie

2011, Ion Grigor s-a obligat până la 30 octombrie 2011 să dea în exploatare casa de

locuit cu două etaje și două garaje din str. Drumul Taberei 2, mun. Chișinău, să

3

privatizeze terenul de pământ aferent cu suprafața de aproximativ 0,03 ha, să formeze

un imobil nou și să-l gajeze în folosul ei, însă, până în prezent pârâtul nu și-a onorat

obligațiile din contract.

A menționat că din suma de 130 000 de euro, a recuperat parțial banii prin

intermediul instanței de judecată, potrivit documentului executoriu nr. 2-318/18 din

02 noiembrie 2018 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind dispusă

exercitarea dreptului de gaj, prin deposedarea lui Ion Grigor de bunul mobil gajat pentru

comercializare: autoturism de model „Audi Q7”, evaluat la prețul de 336 399 de lei.

Astfel, a recuperat din datoria de 130 000 de euro prin intermediul executorului

judecătoresc Nicolae Pașa suma de 9 348 de euro.

Suplimentar, reclamanta a notat că, potrivit graficului de calcul, dobânda de

întârziere calculată pentru perioada 01 ianuarie 2012 – 31 ianuarie 2020 constituie suma

de 134 306,08 euro, iar penalitatea pentru ultimele 180 de zile constituie 2 297,93 euro.

La data de 18 mai 2020 Grigor Ion și Grigor Natalia, reprezentați de avocatul

Botnarenco Dorin, au depus cerere privind ridicarea excepției de tardivitate în temeiul

art. 1861 Codul de procedură civilă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind tardivă,

invocând că acțiunea a fost depusă la 25 iulie 2016 cu omiterea termenului de prescripție

extinctivă, deoarece acțiunea urma a fi depusă cel târziu la data de 02 ianuarie 2015 (f.d.

89-90, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a dispus examinarea cererilor privind repunerea în termen și ridicarea

excepției de tardivitate odată cu fondul cauzei, pe motiv că acțiunea este depusă la

25 iulie 2016, iar Codul de procedură civilă a fost completat cu art. 1861 prin Legea

pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 17 din 05 aprilie 2018, în

vigoare de la 01 iunie 2018 (f.d. 150, vol. I).

Prin hotărârea din 07 august 2020 a Judecătoria Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă parțial și s-a încasat, în mod solidar, de la Ion Grigor și Natalia Grigor în

beneficiul Tatianei Gîrla datoria la împrumutul acordat în baza contractului de

împrumut bănesc din 05 iulie 2011 în mărime de 120 652 de euro, dobânda de întârziere

pentru perioada 02 ianuarie 2012 – 01 ianuarie 2020 în mărime de 133 380, 75 de euro,

echivalentul în lei moldovenești conform cursului valutar al Băncii Naționale a

Moldovei la data executării hotărârii judecătorești și cheltuielile de judecată compuse

din taxa de stat în mărime de 6000 de lei, cheltuieli pentru asistență juridică în mărime

de 3000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, cererea depusă

de Ion Grigor și Natalia Grigor privind invocarea excepției de tardivitate, a fost respinsă.

S-a încasat, în mod solidar, de la Ion Grigor și Natalia Grigor în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 19 000 de lei.

La data de 12 august 2020 Ion Grigor și Natalia Grigor, reprezentați de avocatul

Dorin Botnarenco, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii din 07 august 2020 și a încheierii protocolare din

20 iulie 2020 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă.

4

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Ion Grigor și Natalia Grigor, reprezentați de avocatul Dorin

Botnarenco și a fost menținută hotărârea din 07 august 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și încheierea protocolară din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La data de 22 februarie 2022, Ion Grigor și Natalia Grigor au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi

prin care acțiunea să fie respinsă ca tardivă sau, după caz, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de fond, deoarece a fost soluționată problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și au

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Recurenții au menționat că instanțele de judecată urmau să aplice prevederile art.

3 și 1861 din Codul de procedură civilă, or, legea nu impune obligația instanțelor să

aplice legea procesuală din data depunerii acțiunii, dar pe acea din data judecării cauzei

civile, fie a efectuării actelor de procedură. La caz, cererea prin care s-a ridicat excepția

de tardivitate a fost depusă la 18 mai 2020 la faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri

judiciare, dată la care era în vigoare și era aplicabil art. 1861 din Codul de procedură

civilă.

Au indicat că instanțele de judecată nu s-au expus asupra începutului curgerii

termenului de prescripție, precum și asupra expirării acestuia termen. La fel, instanțele

nu au dat apreciere argumentului că Ion Grigor, fiind de bună-credință, a fost la notar și

a semnat contractul de împrumut la data de 05 iulie 2011, dată la care termenul de

prescripție extinctivă deja a fost împlinit, obligația fiind una naturală. Potrivit

înscrisurilor prezentate la dosar, precum și explicațiilor intimatei, ultima a transmis

suma de bani lui Grigor Ion la data de 16 martie 2007 pentru 3 luni. Prin urmare,

termenul la acțiune a început să curgă la 17 iunie 2007, dată la care Tatiana Gîrla a

solicitat rambursarea banilor de la Grigor Ion și a expirat la 18 iunie 2010.

Recurenții consideră că în proces urma să fie atras în calitate de intervenient

accesoriu notarul Oleg Belicesco, care a autentificat contractul de împrumut, deoarece

acesta urma să precizeze concret când au fost transmiși banii, reieșind din faptul că ei

puteau fi transmiși și 10 ani în urmă, respectiv, apare întrebarea asupra naturii juridice

a obligației civile, circumstanță în care obligația putea fi deja naturală.

Au notat că, din conținutul contractului de împrumut din 05 iulie 2011, rezultă că

Ion Grigor urma să legalizeze casa din mun. Chișinău, str. Drumul Taberei, 2B,

construită de el și să o transmită Tatianei Gîrla în gaj. Intimata, locuind mai bine de 10

ani într-o casă pe care nu a construit-o, întreprinde acțiuni de legalizare și înregistrare

pe propriul nume, ceea ce i-ar majora patrimoniul cu un bun de o valoare mai mare

(conform evaluării de Pro Imobil în jur de 125 000 de euro), iar, pe de altă parte insistă

și la încasarea banilor în temeiul contractului de împrumut din 05 iulie 2011, însă

instanțele ierarhic inferioare în niciun mod nu s-au expus asupra acestor circumstanțe.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 noiembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la 28 martie 2022 la adresa electronică a reprezentantului recurenților, avocatul

Botnarenco Dorin (f.d. 54, volumul III).

Astfel, recursul declarat de Grigor Ion și Grigor Natalia la 22 februarie 2022, este

în termen.

La data de 12 aprilie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

Gîrla Tatiana (f.d. 66-68, volumul III), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 10 mai 2022, Gîrla Tatiana a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

încasarea totodată din contul recurenților în beneficiul său a cheltuielilor de asistență

juridică suportate în instanța de recurs în mărime de 4000 lei.

Intimata a indicat că este neîntemeiat argumentul recurenților precum că acțiunea

ar fi depusă tardiv, deoarece în cadrul cauzei penale a înaintat acțiune civilă la 25 martie

2014, fapt recunoscut în instanța de judecată și de către reprezentantul recurenților.

Ulterior, cererea de chemare în judecată a fost depusă în ordine civilă la data de 25 iulie

2016, în interiorul termenului de prescripție extinctivă, nefiind necesară repunerea în

termen, deoarece termenul nu a fost omis. O altă circumstanță importantă care a dus la

întreruperea cursului prescripției extinctive este faptul că recurenții au recunoscut

datoria atât în procesul penal, cât și în procesul civil, declarând că au primit de la ea

mijloace bănești în interes de familie pentru procurarea unor terenuri în România.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 13 iulie 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 05 iulie 2011,

Tatiana Gîrla a încheiat cu Ion Grigor contract de împrumut bănesc, autentificat notarial

de către notarul public Oleg Belicesco și înregistrat cu nr. 3844, prin care Tatiana Gîrla

a transmis, iar Ion Grigor a primit un împrumut în sumă de 130 000 de euro, echivalentul

6

a 2 181 114 lei conform cursului BNM la ziua semnării contractului, cu termenul de

scadență la 31 decembrie 2011. Suma indicată a fost transmisă până la semnarea

contractului fără prezența notarului. Împrumutul este efectuat fără dobândă (f.d. 71-72,

volumul I).

Conform pct. 6 din contractul de împrumut, Ion Grigor s-a obligat până la

30 octombrie 2011 să dea în exploatare casa de locuit cu două etaje și două garaje situată

în mun. Chișinău, str. Drumul Taberei 2, să privatizeze terenul de pământ aferent (sau

surplusul de teren) de sus de la colțul intrării în curtea împrumutatului până jos conform

terenului configurat pe întreg perimetru, construit din gard de piatră cu 2 (două) porți și

un gard de lemn cu suprafața aproximativă 0,03 ha, să formeze un bun imobil nou și

să-l gajeze în folosul Tatianei Gîrla, în caz contrar ultima este în drept începând cu

01 noiembrie 2011 să rezilieze în mod unilateral prezentul contract și să ceară restituirea

anticipată a împrumutului.

La data de 20 mai 2013 a fost intentat o cauză penală de învinuire a lui Ion Grigor

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, escrocheria,

adică dobândirea ilicită a mijloacelor bănești ale Tatianei Gîrla, ce formează obiectul

prezentului litigiu, prin inducerea în eroare.

În cadrul procesului penal, la 25 martie 2014 Tatiana Gîrla a înaintat acțiune civilă

împotriva lui Ion Grigor, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune în mărime de 130 000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de

2 534 096,12 lei și prejudiciul moral în mărime de 100 000 de lei (f.d. 66-69, 91-98 vol.

II).

Prin decizia din 20 iunie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău,

irevocabilă la 02 octombrie 2019, Ion Grigor a fost achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă formulată de partea vătămată Tatiana

Gîrla a fost lăsată fără examinare (f.d. 51-60, volumul II).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 25 iulie 2016, concretizată la

21 februarie 2020, Tatiana Gîrla a solicitat repunerea în termen, încasarea în mod solidar

din contul lui Ion Grigor și al Nataliei Grigor a sumei de 120 652 de euro cu titlu de

împrumut restant, a sumei de 134 306,08 de euro cu titlu de dobândă de întârziere,

2297,93 de euro cu titlu de penalitate și 3000 de lei - cheltuieli de asistență juridică (f.d.

46-50, volumul II).

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a încasat, în mod solidar, de la Ion Grigor și Natalia

Grigor în beneficiul Tatianei Gîrla datoria la împrumutul acordat în baza contractului

de împrumut bănesc din 05 iulie 2011 în mărime de 120 652 de euro, dobânda de

întârziere pentru perioada 02 ianuarie 2012 – 01 ianuarie 2020 în mărime de

133 380,75 de euro, echivalentul în lei moldovenești conform cursului valutar al Băncii

Naționale a Moldovei la data executării hotărârii judecătorești și cheltuielile de judecată

compuse din taxa de stat în mărime de 6000 de lei și cheltuieli pentru asistență juridică

în mărime de 3000 de lei, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Totodată,

instanța a respins cererea depusă de Ion Grigor și Natalia Grigor privind invocarea

7

excepției de tardivitate.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Ion Grigor și Natalia Grigor, reprezentați de avocatul Dorin Botnarenco, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea primei instanțe, ca fiind legală

și întemeiată.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanțelor ierarhic inferioare este

întemeiată și legală, din următoarele considerente.

Conform art.8 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019),

drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor

fizice și juridice care, deși nu sânt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații

civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019),

persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își

exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu

contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la

proba contrară.

În conformitate cu prevederile art. 512 alin. (1), 514 și 572 din Codul civil (redacția

în vigoare până la 01 martie 2019), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în

drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o

execute. Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt

susceptibil de a le produce în condițiile legii. Temeiul executării rezidă în existenta unei

obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul

și în momentul stabilit.

Art. 602 alin. (2) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019)

stipulează că neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea

necorespunzătoare sau tardivă.

Conform prevederilor art. 867 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la

01 martie 2019), prin contractul de împrumut o parte (împrumutătorul) se obligă să dea

în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta

se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate

la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

În temeiul art. 871 alin. (1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în

contract.

Potrivit art. 872 alin. (2) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), dacă în contract este prevăzută restituirea împrumutului în rate și împrumutatul

nu restituie în modul stabilit nici cel puțin o rată, împrumutătorul poate cere restituirea

8

imediată a întregului împrumut și a dobânzii aferente.

Materialele cauzei atestă că pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Ion

Grigor și Natalia Grigor au solicitat respingerea acțiunii ca fiind tardivă, invocând că

aceasta a fost depusă la 25 iulie 2016 cu omiterea termenului de prescripție extinctivă,

pe când urma a fi depusă cel târziu la data de 02 ianuarie 2015 (f.d. 90, volumul II).

Potrivit prevederilor art. 267 din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea

intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Conform art. 272 alin.(1) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la

acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle

despre încălcarea dreptului.

Reieșind din normele legale citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic

inferioare just au ajuns la concluzia că acțiunea a fost depusă de către Tatiana Gîrla în

interiorul termenului de prescripție prevăzut de lege.

Or, potrivit contractului de împrumut din 05 iulie 2011, împrumutatul Ion Grigor

urma să ramburseze Tatianei Gîrla împrumutul acordat în sumă de 130 000 euro la data

de 31 decembrie 2011, astfel că dreptul ultimei de a solicita încasarea datoriei formate

în baza contractului de împrumut a început să curgă de la data de 01 ianuarie 2012, iar

la 25 martie 2014, în interiorul termenului de prescripție de 3 ani, în cadrul procesului

penal, Tatiana Gîrla a înaintat acțiune civilă împotriva lui Ion Grigor cu privire la

încasarea datoriei în mărime de 130 000 euro ce formează obiectul contractului de

împrumut din 05 iulie 2011, a dobânzii de întârziere în mărime de 2 534 096,12 lei și a

prejudiciului moral.

Conform art. 277 alin. (1) lit.a) și alin. (2) Codul civil (redacția în vigoare până la

01 martie 2019), cursul prescripției extinctive se întrerupe în cazul intentării unei acțiuni

în modul stabilit.

Astfel, după întreruperea cursului prescripției extinctive, începe să curgă un nou

termen. Timpul scurs până la întreruperea cursului prescripției extinctive nu se include

în noul termen de prescripție extinctivă.

În conformitate cu art. 219 alin. (1) din Codul de procedură penală, acțiunea civilă

în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau

instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă

de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.

Iar art. 220 alin. (6) din Codul de procedură penală stipulează că, în cazul în care

instanța de judecată a admis în principiu acțiunea civilă sau a lăsat-o fără soluționare,

din data când această sentință devine irevocabilă începe să curgă un nou termen de

prescripție extinctivă a acțiunii civile.

Cu referire la fondul cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că este întemeiată soluția

instanței de fond, menținută de către instanța de apel, cu privire la încasarea din contul

9

recurenților Ion Grigor și Natalia Grigor a împrumutului restant și a dobânzii de

întârziere, or, din materialele cauzei rezultă cert că Tatiana Gîrla și-a executat obligația

contractuală de a transmite cu împrumut suma de 130 000 de euro, pe când intimații nu

au restituit suma împrumutată în termenul stabilit de părți.

Din suma împrumutată de 130 000 de euro, a fost achitată Tatianei Gîrla doar suma

de 180 059,58 de lei echivalentul a 9348 de euro, ca urmare a executării hotărârii din

09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani privind executarea silită a

dreptului de gaj de către Tatiana Gîrla, prin deposedarea de la Ion Grigor a mijlocului

de transport de model Audi Q7 cu n/î COV 709.

Astfel, prin încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr. 019-3906/2019

din 18 decembrie 2019, suma de 180 059,58 de lei echivalentul a 9348 de euro s-a

distribuit în contul achitării parțiale a documentului executoriu nr. 2-318/18 din

02 noiembrie 2018 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în beneficiul

creditorului gajist Tatiana Gîrla, ca urmare a vânzării unității de transport auto de model

Audi Q 7, n/î COV 709 (f.d. 64-65, volumul II).

Probe care să demonstreze achitarea sumei restante în mărime de 120 652 de euro

nu au fost prezentate de către recurenți.

Mai mult ca atât, pe parcursul examinării cauzei civile, precum și în cadrul

procesului penal, Ion Grigor și soția acestuia Natalia Grigor au recunoscut că au primit

mijloace financiare de la Tatiana Gîrla în scopul procurării unor terenuri, iar, deși

aceștia nu recunosc acțiunea de încasare a datoriei formate în baza contractului de

împrumut din 05 iulie 2011, totuși, nu au contestat valabilitatea contractului respectiv,

care produce efecte juridice.

Prin urmare, este justificată concluzia instanțelor de judecată de încasare a datoriei

restante în sumă de 120 652 de euro în mod solidar din contul soților debitori Ion Grigor

și Natalia Grigor, or, conform art. 24 alin. (2) din Codul familiei, soții răspund cu întreg

patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai

de unul dintre ei, precum și pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii

de către ei a unei infracțiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților.

Conform art. 530 din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019), dacă

doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa fel încât fiecare este dator să

efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori

executarea, atunci debitorii sunt legați solidar.

Iar art. 531 din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie 2019) statuează

că o obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci

cînd prestația este indivizibilă.

Cu referire la cerința de încasare a dobânzii de întârziere, instanțele ierarhic

inferioare întemeiat au încasat din contul pârâților suma de 133 380 de euro cu titlu de

dobândă de întârziere pentru perioada 02 ianuarie 2012 - 01 ianuarie 2020, deoarece

Ion Grigor și Natalia Grigor s-au aflat în întârziere de plată, iar dobânda de întârziere

se încasează pe toată perioada întârzierii.

Conform art. 602 alin. (1)-(2) din Codul civil (redacția în vigoare până la 01 martie

2019), în cazul în care nu execută obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe

10

creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației

nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv

executarea necorespunzătoare sau tardivă.

Potrivit prevederilor art. 619 alin. (1) și (2) din Codul civil (redacția în vigoare până

la 01 martie 2019), obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.

Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea

sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul

actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de 9% peste rata dobânzii

prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui

prejudiciu mai redus.

Dobânda prevăzută la art. 619 se aplică doar obligațiilor pecuniare și reprezintă o

modalitate de despăgubire pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare,

considerându-se că are loc folosirea mijloacelor financiare străine.

Dobânda de întârziere pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare curge de

drept, chiar dacă nu a fost stabilită prin contract scris între părți, iar în cazurile prevăzute

de art. 617 alin. (2) din Codul civil nu este necesară somația debitorului.

La întârzierea executării obligației, vina debitorului se prezumă. Întârzierea în

executarea obligațiilor pecuniare are drept consecință plata dobânzii de întârziere,

situație care se atestă în speță, dat fiind că la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată Ion Grigor și Natalia Grigor s-au aflat în întârzierea executării obligației, iar

dobânda prevăzută de lege are un caracter de sancțiune și se aplică pentru perioada în

care debitorii se află în întârziere.

Cât privește penalitatea de întârziere în sumă de 2297,93 euro, solicitată de către

intimată pentru perioada 05 august 2019 – 31 ianuarie 2020, instanțele de judecată just

au reținut prevederile art. 942 alin. (4) din Codul civil, care stipulează că, în cazul în

care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie dobânda de

întârziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea pentru

întârziere. De asemenea, creditorul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în

partea neacoperită de dobânda de întârziere.

În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că sunt întemeiate și legale hotărârile

instanțelor ierarhic inferioare, prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat în

mod solidar, de la Ion Grigor și Natalia Grigor în beneficiul Tatianei Gîrla datoria la

împrumutul acordat în baza contractului de împrumut bănesc din 05 iulie 2011 în

mărime de 120 652 de euro, dobânda de întârziere pentru perioada 02 ianuarie 2012 –

01 ianuarie 2020 în mărime de 133 380,75 de euro și cheltuielile de judecată compuse

din taxa de stat în mărime de 6000 de lei și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime

de 3000 de lei.

Totodată, intimatei Tatiana Gîrla urmează a-i fi compensate și cheltuielile

suportate în instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție considerând necesar de a încasa în mod solidar de la

Ion Grigor și Natalia Grigor în beneficiul Tatianei Gîrla cheltuielile de asistență juridică

suportate în instanța de recurs în mărime de 4000 de lei, achitate CA „Crețu Doina” în

11

temeiul bonului de plată seria DAA nr. 35432036 din 10 mai 2022 (f.d. 77, volumul

III), pe care instanța de recurs le consideră reale, necesare și rezonabile.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Ion Grigor și Natalia Grigor.

Se menține decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 07 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Tatiana Gîrla împotriva lui Ion Grigor și a Nataliei

Grigor cu privire la repunerea în termen, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere,

penalității și a cheltuielilor de judecată.

Se încasează în mod solidar de la Ion Grigor și Natalia Grigor în beneficiul

Tatianei Gîrla cheltuielile de asistență juridică suportate în instanța de recurs în mărime

de 4000 (patru mii) de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Mariana Pitic

12