2ra-1983/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere

2ra-1983/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1983/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – O. Parfeni

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac

D E C I Z I E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă,

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva,

Galina Stratulat,

Nina Vascan,

Svetlana Filincova

examinând recursurile declarate de Iurii Grigorița și de avocatul Ion Arhiliuc în

interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu,

în cauza civilă la cererea înaintată de Iurii Grigorița către Eugeniu Tîrșu și

Natalia Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis în parte apelul declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, casată hotărârea

din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s-

a încasat de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița

dobânda de întârziere, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a

acestui capăt de cerere, s-a diminuat suma taxei de stat, în rest fiind menținută

hotărârea,

c o n s t a t ă:

La 13 iulie 2017, Iurii Grigorița a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Eugeniu Tîrșu și a Nataliei Tîrșu, solicitând repunerea în termenul de

prescripție, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 noiembrie 2010, în calitate de

împrumutător, i-a transmis lui Eugeniu Tîrșu cu titlu de împrumut suma de 20 500

Euro, pe un termen de 6 luni, ceea ce înseamnă că împrumutatul Eugeniu Tîrșu

urma să restituie împrumutul până la 10 mai 2011, fapt care în realitate nu s-a

întâmplat.

La 12 decembrie 2013, Iurii Grigorița a depus cerere privind atragerea la

răspunderea penală a lui Eugeniu Tîrșu pentru escrocherie și organele de drept au

pornit urmărirea penală în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal.

Prin sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Eugeniu

Tîrșu a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal la 8 ani de

1

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în instituții,

organizații și de a exercita activități în domeniul gestionării de bunuri și mijloace

financiare pe un termen le 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. De la

inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate, Iurii Grigorița, prejudiciul

material în sumă de 27 500 Euro.

Prin decizia din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, a fost casată sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre, Eugeniu Tîrșu fiind achitat de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat

inadmisibil recursul ordinar depus de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei din 27 octombrie 2016 a Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, în privința inculpatului Eugeniu Tîrșu, pe motiv

că este vădit neîntemeiat.

Potrivit reclamantului, până în prezent împrumutatul Eugeniu Tîrșu n-a

întreprins acțiuni în vederea stingerii obligațiilor sale fața de împrumutătorul Iurii

Grigorița.

Astfel, conform art. 617 lit. a) din Codul civil, nu este necesară somație în

cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației.

Conform art. 24 din Codul familiei, fiecare soț răspunde pentru obligațiile

proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea în

devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea

creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost

asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei, precum și pentru

repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrșirii de către ei a unei infracțiuni,

dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților.

Din conținutul normei citate reiese că soții în timpul căsătoriei au drepturi și

obligațiuni nu doar față de veniturile obținute, însă și față de datoriile acumulate.

Or, suma, împrumutată de unul dintre soți pentru necesitățile comune, se restituie

în mod solidar de ambii soți. Acest fapt a fost constatat și în decizia Curții de Apel

Chișinău, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție, și anume: „Tîrșu

Eugeniu la situația din 05 iunie 2009 avea o stare materială bună, având

posibilitate a procurat a/m BMW, având împreună cu soția o afacere, deci

caracterul obligațiunii asumate era realizabil, or avea activități aducătoare de profit

de peste 16000 lei lunar și speranța ca urmare a afacerii inițiale va primi și mai

mare profit, ce-i va permite a întoarce datoria”.

Suplimentar, reclamantul a indicat că, dosarul penal de învinuire a lui Eugeniu

Tîrșu a fost examinat în instanțele judecătorești naționale în perioada 12 decembrie

2013 – 22 martie 2017, fapt care servește drept temei pentru suspendarea

termenului de prescripție.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Iurii Grigorița a solicitat repunerea în

termenul de prescripție, încasarea în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia

Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița a datoriei în sumă de 20 500 Euro și a

cheltuielilor de judecată.

2

La 02 noiembrie 2017, Iurii Grigorița a depus o cerere de majorare a

pretențiilor, prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 20 500 Euro, a

dobânzii de întârziere în sumă de 24 185,18 Euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-

a repus în termen acțiunea. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui

Iurii Grigorița împotriva lui Eugeniu Tîrșu și Nataliei Tîrșu cu privire la încasarea

datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod

solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița datoria

în sumă de 20 500 (douăzeci de mii cinci sute) Euro, dobânda de întârziere în sumă

de 14 984, 68 (paisprezece mii nouă sute optzeci și patru, 68) Euro și cheltuielile

de judecată în sumă de 1000 (una mie) lei. În rest acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată. S-a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 20 902,11 (douăzeci de mii nouă sute

doi,11) lei.

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis în parte

apelul declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, casată hotărârea din 15 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s-a încasat de la

Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița dobânda de

întârziere, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt

de cerere, s-a diminuat suma taxei de stat de la 20 902,11 (douăzeci de mii nouă

sute doi,11) lei până la 12 115 (douăsprezece mii una sută cincisprezece) lei,

încasată de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul statului, în rest fiind

menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, cu privire la capătul de cerere

prin care reclamantul pretinde la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 14

984,68 Euro, că aceste pretenții au fost înaintate în baza unor prevederi legale

inaplicabile la caz, și anume în temeiul art. 872 alin. (1) coroborat cu art. 619 și art.

585 din Codul civil. Raportând la caz prevederile normelor legale enunțate supra,

instanța de apel a concluzionat că, mijloacele bănești, care fac obiectul contractului

de împrumut, au fost transmise/primire în valută străină (Euro), iar dobânda a fost

calculată de reclamant conform formulei prevăzută de lege pentru obligațiile

pecuniare în valută națională. Mai mult ca atât, cursul valutar al monedei naționale

în raport cu Euro este, de regulă, permanent în creștere, având în vedere perioada

pentru care se cere dobânda de întârziere (noiembrie 2010 - 2017), diferența de

curs pentru această perioadă fiind esențială. Or, chiar și conform regulilor stabilite

de instituțiile financiare din Republica Moldova, dobânda aferentă contractelor de

împrumut (credit) în Euro diferă de cea aferentă contractelor de împrumut (credit)

în monedă națională (MD).

În asemenea circumstanțe instanța de apel a considerat, că suma pretinsă de

reclamant cu titlu de dobândă de întârziere, în mărime de 14 984,68 Euro, nu este

calculată corect și, respectiv, nu poate fi admis acest capăt de cerere, instanța

neavând obligația să calculeze din oficiu cuantumul dobânzii.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, la 13 iulie 2018, Iurii

Grigorița a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii primei

instanțe.

3

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Recurentul consideră că argumentele expuse în decizia

instanței de apel nu au o fundamentare juridică, iar probele prezentate nu au fost

apreciate corespunzător.

La data de 13 august 2018, avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și

a lui Eugeniu Tîrșu, a contestat cu recurs decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea parțială a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii și restituirea

cheltuielilor de judecată în beneficiul Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și procedural, referindu-se la tardivitatea acțiunii înaintate de Iurii

Grigorița, precum și la constatările eronate ale instanței de apel.

La 26 septembrie 2018, Iurii Grigorița a depus referință la cererea de recurs

înaintată de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu

Tîrșu, solicitând respingerea acesteia.

La 20 noiembrie 2018, avocatul Ion Arhiliuc a depus un supliment la cererea

de recurs înaintată în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, prin care s-a

referit la decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

octombrie 2016 prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 17 mai 2018, fiind expediată participanților la proces la 06 iunie 2018 (f.d. 199,

vol. I), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să confirme cu certitudine

momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în

vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău au fost înregistrate la 13 iulie 2018 și, respectiv, 13 august 2018,

în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acestea se consideră

declarate în termen.

Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Completului Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Iurii Grigorița și de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și

a lui Eugeniu Tîrșu, au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

4

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

formulat de Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, și va

admite recursul declarat de Iurii Grigorița, va casa decizia din 17 mai 2018 a Curții

de Apel Chișinău și va menține hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la 04 noiembrie 2010, Iurii Grigorița a acordat un

împrumut în sumă de 20 500 Euro lui Eugeniu Tîrșu și Nataliei Tîrșu pe un termen

de 6 luni, care nu a fost restituit în termen. La 13 decembrie 2013, Iurii Grigorița,

în calitate de parte vătămată, s-a adresat organelor de drept cu o plângere penală în

vederea recuperării daunei materiale de la Eugeniu Tîrșu.

Prin sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Eugeniu

Tîrșu a fost condamnat, în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, la 8 ani de

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în instituții,

organizații și de a exercita activități în domeniul gestionării de bunuri și mijloace

financiare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. De la

inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate, Iurii Grigorița, prejudiciul

material în sumă de 27 500 Euro.

Prin decizia din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, a fost casată sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Eugeniu Tîrșu a fost achitat de

sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal,

pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat

inadmisibil recursul ordinar depus de procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei din 27 octombrie 2016 a Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, în privința inculpatului Eugeniu Tîrșu pe motiv

că este vădit neîntemeiat.

La 13 iulie 2017, Iurii Grigorița a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Eugeniu Tîrșu și a Nataliei Tîrșu, solicitând repunerea în termenul de

prescripție, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanțele inferioare au admis solicitarea reclamantului de repunere în

termen a acțiunii, prin prisma prevederilor art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de

procedură civilă, soluție pe care Colegiul o consideră corectă. Or, inițial, Iurii

Grigorița s-a adresat cu plângere penală la organele de drept în interiorul

termenului de 3 ani, unde a avut calitate de parte vătămată și a obținut în favoarea

sa o sentință prin care s-a încasat de la Eugeniu Tîrșu suma de 20 500 Euro, fiindu-

i eliberat și titlu executoriu în acest sens. Iurii Grigorița s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată în ordine civilă la 13 iulie 2017, după expirarea căilor de atac

în dosarul penal (decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție).

Examinând litigiul în fond, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite

parțial cererea de chemare în judecată a lui Iurii Grigorița împotriva lui Eugeniu

Tîrșu și Nataliei Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată. Astfel, s-a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și

Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița datoria în sumă de 20 500 (douăzeci

de mii cinci sute) Euro, dobânda de întârziere în sumă de 14 984, 68 (paisprezece

mii nouă sute optzeci și patru, 68) Euro și cheltuielile de judecată în sumă de 1000

(una mie) lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat în mod

5

solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 20 902,11 (douăzeci de mii nouă sute doi,11) lei.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 17 mai 2018, a admis în parte apelul

declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, a casat hotărârea din 15 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s-a încasat de la Eugeniu

Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița dobânda de întârziere, în

această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt de cerere, s-

a diminuat suma taxei de stat, în rest fiind menținută hotărârea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, consideră incorectă soluția instanței de apel în privința respingerii

capătului de cerere de încasare a dobânzii de întârziere, din următoarele

considerente.

Potrivit recipisei, întocmită la 04 noiembrie 2010, Eugeniu Tîrșu, buletin de

identitate seria A 88087516, a primit de la Iurii Grigorița, c/p XXXX, suma în

mărime de 20 500 (douăzeci de mii cinci sute) Euro (f.d. 66, vol. I). Din conținutul

recipisei rezultă că, Eugeniu Tîrșu și-a asumat obligația de a restitui suma de 20

500 Euro în termen de 6 luni. Totodată, Eugeniu Tîrșu a confirmat că suma de 20

500 Euro a fost primită în volum deplin și careva pretenții nu are, iar recipisa a fost

scrisă personal fără careva presiuni, pentru care fapt a semnat.

Potrivit art. 867 din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte,

împrumutător, se obligă să dea în proprietatea celeilalte părți, împrumutatului, bani

sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau

bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului la care i-au fost

date, iar potrivit art. 871 alin. (1) din Codul civil, împrumutatul trebuie să restituie

împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract.

Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil, în virtutea raportului obligațional,

creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar

debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Potrivit art. 513 alin. (1) din Codul civil, debitorul și creditorul trebuie să se

comporte cu bună-credință și diligentă la momentul nașterii, pe durata existenței, la

momentul executării și stingerii obligației.

Potrivit art. 514 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit

(delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Articolul 24 din Codul familiei prevede că, fiecare soț răspunde pentru

obligațiile proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea

în devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea

creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost

asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei. Iar art. 530 și art. 531

din Codul civil stabilesc că, dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în

așa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate

pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sunt legați solidar. O

obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci

când prestația este indivizibilă.

Dat fiind faptul că s-a constatat cu certitudine încheierea contractului de

împrumut, executarea acestuia de către împrumutătorul Iurii Grigorița,

neexecutarea obligației de către împrumutat, precum și existența, în momentul

încheierii contractului de împrumut, a relațiilor de familie între Eugeniu Tîrșu și

6

Natalia Tîrșu, instanțele inferioare întemeiat au ajuns la concluzia încasării în mod

solidar din contul acestora a datoriei ce rezultă din recipisa semnată la 04

noiembrie 2010.

Colegiul nu poate reține argumentele avocatului Ion Arhiliuc cu privire la

decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie

2016 prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Or, prin

respectiva decizie, s-a constatat nevinovăția lui Eugeniu Tîrșu de fapta penală

imputată - escrocherie, însă nu a fost eliberat de obligațiile sale civile, asumate prin

recipisa din 04 noiembrie 2010. Eugeniu Tîrșu este subiectul unor raporturi

juridice cu caracter civil, care sunt reglementate de normele legii civile, la caz, este

subiectul contractului de împrumut din 04 noiembrie 2010, fapt descris și de

instanța penală care a constatat că, înțelegerea avută între Eugeniu Tîrșu și Iurii

Grigorița poartă un caracter pur civil privind raporturi de împrumut, deci un litigiu

ce urma a fi soluționat în ordinea procedurii civile. Eugeniu Tîrșu nu a urmărit un

scop de dobândire ilicită prin înșelăciune sau abuz de încredere a bunurilor lui Iurii

Grigorița, el dorea a-și onora angajamentul asumat, având necesitate de folosire

temporară a banilor împrumutați, care urmau a fi restituiți, dar din condiții

independente de dorința sa nu a fost capabil a-i întoarce în termenul stabilit de

părți.

Suplimentar, Colegiul apreciază critic și afirmațiile din recursul înaintat de

avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, potrivit

cărora suma, indicată în recipisa din 04 noiembrie 2010, în realitate este formată

din dobânzile aferente unui alt împrumut, iar banii de facto Eugeniu Tîrșu nu i-a

primit de la Iurii Grigorița. Or, obiectul prezentului litigiu este anume împrumutul

încheiat în baza recipisei din 04 noiembrie 2010, semnată de către Eugeniu Tîrșu

personal, anexată în original la materialele cauzei (f.d. 66, vol. I), valabilitatea

căreia nu a fost contestată de către Eugeniu Tîrșu. Astfel, recipisa în cauză a fost

întocmită în strictă conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1) din Codul civil, iar

circumstanțele constatate în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a lui

Eugeniu Tîrșu, nu sunt de natură să afecteze valabilitatea acesteia.

Conform art. 872 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care împrumutatul nu

restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă

datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art. 619, dacă legea sau contractul nu

prevede altfel. Totodată, art. 619 alin. (1) din Codul civil prevede că, obligațiilor

pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere

reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585, dacă legea sau contractul

nu prevede altfel.

Reieșind din materialele cauzei, Eugeniu Tîrșu nu a restituit suma împrumutată

în termenul stabilit de către părți – 6 luni din momentul semnării recipisei din 04

noiembrie 2010, respectiv prima instanță întemeiat a încasat în mod solidar de la

Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița suma de 14 984,68

Euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 05 mai 2011 – 02 noiembrie

2017.

În această ordine de idei, este neîntemeiată concluzia instanței de apel, potrivit

căreia mijloacele bănești, care fac obiectul contractului de împrumut, au fost

transmise/primire în valută străină (Euro), iar dobânda a fost calculată de reclamant

conform formulei prevăzută de lege pentru obligațiile pecuniare în valută

7

națională, în baza unor norme inaplicabile speței. În asemenea circumstanțe

instanța de apel a considerat, că suma pretinsă de reclamant cu titlu de dobândă de

întârziere, în mărime de 14 984,68 Euro, nu este calculată corect și, respectiv, nu

poate fi admis acest capăt de cerere, instanța neavând obligația să calculeze din

oficiu cuantumul dobânzii.

Colegiul conchide că inexistența unui calcul sau incorectitudinea acestuia,

precum și valuta în care a fost acordat împrumutul, nu constituie temei de

respingere a capătului de cerere cu privire la încasarea dobânzii de întârziere. Or,

obligațiile sunt pecuniare dacă au ca obiect prestația de a da o sumă de bani.

Dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare străine, iar

creditorul obligației pecuniare poate pretinde suma dată. Prevederile art. 872 alin.

(1) și art. 619 alin. (1) din Codul civil se aplică în cazul în care debitorul nu

execută la timp obligația pecuniară.

Astfel, ținând cont de cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că soluția

primei instanțe cu privire la încasarea dobânzii de întârziere aferente împrumutului

din 04 noiembrie 2010, este una întemeiată.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui

Eugeniu Tîrșu, a admite recursul declarat de Iurii Grigorița, de a casa decizia din

17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din 15 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei

Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu.

Se admite recursul declarat de Iurii Grigorița.

Se casează decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Grigorița către Eugeniu

Tîrșu și Natalia Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă,

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva,

Galina Stratulat,

Nina Vascan,

Svetlana Filincova

8