2ra-1983/18 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere

Dosarul nr. 2ra-1983/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – O. Parfeni Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac D E C I Z I E 05 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Galina Stratulat, Nina Vascan, Svetlana Filincova examinând recursurile declarate de Iurii Grigorița și de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, în cauza civilă la cererea înaintată de Iurii Grigorița către Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis în parte apelul declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, casată hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s- a încasat de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița dobânda de întârziere, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt de cerere, s-a diminuat suma taxei de stat, în rest fiind menținută hotărârea, c o n s t a t ă: La 13 iulie 2017, Iurii Grigorița a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Tîrșu și a Nataliei Tîrșu, solicitând repunerea în termenul de prescripție, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 noiembrie 2010, în calitate de împrumutător, i-a transmis lui Eugeniu Tîrșu cu titlu de împrumut suma de 20 500 Euro, pe un termen de 6 luni, ceea ce înseamnă că împrumutatul Eugeniu Tîrșu urma să restituie împrumutul până la 10 mai 2011, fapt care în realitate nu s-a întâmplat. La 12 decembrie 2013, Iurii Grigorița a depus cerere privind atragerea la răspunderea penală a lui Eugeniu Tîrșu pentru escrocherie și organele de drept au pornit urmărirea penală în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal. Prin sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Eugeniu Tîrșu a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal la 8 ani de 1 închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în instituții, organizații și de a exercita activități în domeniul gestionării de bunuri și mijloace financiare pe un termen le 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate, Iurii Grigorița, prejudiciul material în sumă de 27 500 Euro. Prin decizia din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a fost casată sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre, Eugeniu Tîrșu fiind achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Prin decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul ordinar depus de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în privința inculpatului Eugeniu Tîrșu, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Potrivit reclamantului, până în prezent împrumutatul Eugeniu Tîrșu n-a întreprins acțiuni în vederea stingerii obligațiilor sale fața de împrumutătorul Iurii Grigorița. Astfel, conform art. 617 lit. a) din Codul civil, nu este necesară somație în cazul în care este stabilită o dată calendaristică pentru executarea obligației. Conform art. 24 din Codul familiei, fiecare soț răspunde pentru obligațiile proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea în devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei, precum și pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrșirii de către ei a unei infracțiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților.

Din conținutul normei citate reiese că soții în timpul căsătoriei au drepturi și obligațiuni nu doar față de veniturile obținute, însă și față de datoriile acumulate. Or, suma, împrumutată de unul dintre soți pentru necesitățile comune, se restituie în mod solidar de ambii soți. Acest fapt a fost constatat și în decizia Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție, și anume: „Tîrșu Eugeniu la situația din 05 iunie 2009 avea o stare materială bună, având posibilitate a procurat a/m BMW, având împreună cu soția o afacere, deci caracterul obligațiunii asumate era realizabil, or avea activități aducătoare de profit de peste 16000 lei lunar și speranța ca urmare a afacerii inițiale va primi și mai mare profit, ce-i va permite a întoarce datoria”.

Suplimentar, reclamantul a indicat că, dosarul penal de învinuire a lui Eugeniu Tîrșu a fost examinat în instanțele judecătorești naționale în perioada 12 decembrie 2013 – 22 martie 2017, fapt care servește drept temei pentru suspendarea termenului de prescripție. Reieșind din cele expuse, reclamantul Iurii Grigorița a solicitat repunerea în termenul de prescripție, încasarea în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița a datoriei în sumă de 20 500 Euro și a cheltuielilor de judecată. 2 La 02 noiembrie 2017, Iurii Grigorița a depus o cerere de majorare a pretențiilor, prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 20 500 Euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 24 185,18 Euro și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s- a repus în termen acțiunea. S-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Iurii Grigorița împotriva lui Eugeniu Tîrșu și Nataliei Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița datoria în sumă de 20 500 (douăzeci de mii cinci sute) Euro, dobânda de întârziere în sumă de 14 984, 68 (paisprezece mii nouă sute optzeci și patru, 68) Euro și cheltuielile de judecată în sumă de 1000 (una mie) lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 20 902,11 (douăzeci de mii nouă sute doi,11) lei.

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis în parte apelul declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, casată hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s-a încasat de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița dobânda de întârziere, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt de cerere, s-a diminuat suma taxei de stat de la 20 902,11 (douăzeci de mii nouă sute doi,11) lei până la 12 115 (douăsprezece mii una sută cincisprezece) lei, încasată de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul statului, în rest fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, cu privire la capătul de cerere prin care reclamantul pretinde la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 14 984,68 Euro, că aceste pretenții au fost înaintate în baza unor prevederi legale inaplicabile la caz, și anume în temeiul art. 872 alin. (1) coroborat cu art. 619 și art. 585 din Codul civil. Raportând la caz prevederile normelor legale enunțate supra, instanța de apel a concluzionat că, mijloacele bănești, care fac obiectul contractului de împrumut, au fost transmise/primire în valută străină (Euro), iar dobânda a fost calculată de reclamant conform formulei prevăzută de lege pentru obligațiile pecuniare în valută națională. Mai mult ca atât, cursul valutar al monedei naționale în raport cu Euro este, de regulă, permanent în creștere, având în vedere perioada pentru care se cere dobânda de întârziere (noiembrie 2010 - 2017), diferența de curs pentru această perioadă fiind esențială.

Or, chiar și conform regulilor stabilite de instituțiile financiare din Republica Moldova, dobânda aferentă contractelor de împrumut (credit) în Euro diferă de cea aferentă contractelor de împrumut (credit) în monedă națională (MD). În asemenea circumstanțe instanța de apel a considerat, că suma pretinsă de reclamant cu titlu de dobândă de întârziere, în mărime de 14 984,68 Euro, nu este calculată corect și, respectiv, nu poate fi admis acest capăt de cerere, instanța neavând obligația să calculeze din oficiu cuantumul dobânzii. Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, la 13 iulie 2018, Iurii Grigorița a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii primei instanțe.

3 În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Recurentul consideră că argumentele expuse în decizia instanței de apel nu au o fundamentare juridică, iar probele prezentate nu au fost apreciate corespunzător. La data de 13 august 2018, avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, a contestat cu recurs decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii și restituirea cheltuielilor de judecată în beneficiul Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, referindu-se la tardivitatea acțiunii înaintate de Iurii Grigorița, precum și la constatările eronate ale instanței de apel. La 26 septembrie 2018, Iurii Grigorița a depus referință la cererea de recurs înaintată de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, solicitând respingerea acesteia. La 20 noiembrie 2018, avocatul Ion Arhiliuc a depus un supliment la cererea de recurs înaintată în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, prin care s-a referit la decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 mai 2018, fiind expediată participanților la proces la 06 iunie 2018 (f.d.

199, vol. I), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să confirme cu certitudine momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost înregistrate la 13 iulie 2018 și, respectiv, 13 august 2018, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acestea se consideră declarate în termen. Prin încheierea din 24 octombrie 2018 a Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de Iurii Grigorița și de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de 4 contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul formulat de Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, și va admite recursul declarat de Iurii Grigorița, va casa decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și va menține hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, la 04 noiembrie 2010, Iurii Grigorița a acordat un împrumut în sumă de 20 500 Euro lui Eugeniu Tîrșu și Nataliei Tîrșu pe un termen de 6 luni, care nu a fost restituit în termen. La 13 decembrie 2013, Iurii Grigorița, în calitate de parte vătămată, s-a adresat organelor de drept cu o plângere penală în vederea recuperării daunei materiale de la Eugeniu Tîrșu. Prin sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Eugeniu Tîrșu a fost condamnat, în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, la 8 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în instituții, organizații și de a exercita activități în domeniul gestionării de bunuri și mijloace financiare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate, Iurii Grigorița, prejudiciul material în sumă de 27 500 Euro. Prin decizia din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a fost casată sentința din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Eugeniu Tîrșu a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Prin decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul ordinar depus de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei din 27 octombrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în privința inculpatului Eugeniu Tîrșu pe motiv că este vădit neîntemeiat.

La 13 iulie 2017, Iurii Grigorița a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Tîrșu și a Nataliei Tîrșu, solicitând repunerea în termenul de prescripție, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Astfel, instanțele inferioare au admis solicitarea reclamantului de repunere în termen a acțiunii, prin prisma prevederilor art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, soluție pe care Colegiul o consideră corectă. Or, inițial, Iurii Grigorița s-a adresat cu plângere penală la organele de drept în interiorul termenului de 3 ani, unde a avut calitate de parte vătămată și a obținut în favoarea sa o sentință prin care s-a încasat de la Eugeniu Tîrșu suma de 20 500 Euro, fiindu- i eliberat și titlu executoriu în acest sens.

Iurii Grigorița s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în ordine civilă la 13 iulie 2017, după expirarea căilor de atac în dosarul penal (decizia din 22 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție). Examinând litigiul în fond, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite parțial cererea de chemare în judecată a lui Iurii Grigorița împotriva lui Eugeniu Tîrșu și Nataliei Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Astfel, s-a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița datoria în sumă de 20 500 (douăzeci de mii cinci sute) Euro, dobânda de întârziere în sumă de 14 984, 68 (paisprezece mii nouă sute optzeci și patru, 68) Euro și cheltuielile de judecată în sumă de 1000 (una mie) lei.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat în mod 5 solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 20 902,11 (douăzeci de mii nouă sute doi,11) lei. Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 17 mai 2018, a admis în parte apelul declarat de Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu, a casat hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea prin care s-a încasat de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița dobânda de întârziere, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acestui capăt de cerere, s- a diminuat suma taxei de stat, în rest fiind menținută hotărârea. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră incorectă soluția instanței de apel în privința respingerii capătului de cerere de încasare a dobânzii de întârziere, din următoarele considerente.

Potrivit recipisei, întocmită la 04 noiembrie 2010, Eugeniu Tîrșu, buletin de identitate seria A 88087516, a primit de la Iurii Grigorița, c/p XXXX, suma în mărime de 20 500 (douăzeci de mii cinci sute) Euro (f.d. 66, vol. I). Din conținutul recipisei rezultă că, Eugeniu Tîrșu și-a asumat obligația de a restitui suma de 20 500 Euro în termen de 6 luni. Totodată, Eugeniu Tîrșu a confirmat că suma de 20 500 Euro a fost primită în volum deplin și careva pretenții nu are, iar recipisa a fost scrisă personal fără careva presiuni, pentru care fapt a semnat.

Potrivit art. 867 din Codul civil, prin contractul de împrumut o parte, împrumutător, se obligă să dea în proprietatea celeilalte părți, împrumutatului, bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului la care i-au fost date, iar potrivit art. 871 alin. (1) din Codul civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul stabilit în contract. Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Potrivit art. 513 alin. (1) din Codul civil, debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință și diligentă la momentul nașterii, pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației. Potrivit art. 514 din Codul civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii. Articolul 24 din Codul familiei prevede că, fiecare soț răspunde pentru obligațiile proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea în devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei.

Iar art. 530 și art. 531 din Codul civil stabilesc că, dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sunt legați solidar. O obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci când prestația este indivizibilă.

Dat fiind faptul că s-a constatat cu certitudine încheierea contractului de împrumut, executarea acestuia de către împrumutătorul Iurii Grigorița, neexecutarea obligației de către împrumutat, precum și existența, în momentul încheierii contractului de împrumut, a relațiilor de familie între Eugeniu Tîrșu și 6 Natalia Tîrșu, instanțele inferioare întemeiat au ajuns la concluzia încasării în mod solidar din contul acestora a datoriei ce rezultă din recipisa semnată la 04 noiembrie 2010. Colegiul nu poate reține argumentele avocatului Ion Arhiliuc cu privire la decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 prin prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Or, prin respectiva decizie, s-a constatat nevinovăția lui Eugeniu Tîrșu de fapta penală imputată - escrocherie, însă nu a fost eliberat de obligațiile sale civile, asumate prin recipisa din 04 noiembrie 2010. Eugeniu Tîrșu este subiectul unor raporturi juridice cu caracter civil, care sunt reglementate de normele legii civile, la caz, este subiectul contractului de împrumut din 04 noiembrie 2010, fapt descris și de instanța penală care a constatat că, înțelegerea avută între Eugeniu Tîrșu și Iurii Grigorița poartă un caracter pur civil privind raporturi de împrumut, deci un litigiu ce urma a fi soluționat în ordinea procedurii civile.

Eugeniu Tîrșu nu a urmărit un scop de dobândire ilicită prin înșelăciune sau abuz de încredere a bunurilor lui Iurii Grigorița, el dorea a-și onora angajamentul asumat, având necesitate de folosire temporară a banilor împrumutați, care urmau a fi restituiți, dar din condiții independente de dorința sa nu a fost capabil a-i întoarce în termenul stabilit de părți. Suplimentar, Colegiul apreciază critic și afirmațiile din recursul înaintat de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, potrivit cărora suma, indicată în recipisa din 04 noiembrie 2010, în realitate este formată din dobânzile aferente unui alt împrumut, iar banii de facto Eugeniu Tîrșu nu i-a primit de la Iurii Grigorița.

Or, obiectul prezentului litigiu este anume împrumutul încheiat în baza recipisei din 04 noiembrie 2010, semnată de către Eugeniu Tîrșu personal, anexată în original la materialele cauzei (f.d. 66, vol. I), valabilitatea căreia nu a fost contestată de către Eugeniu Tîrșu. Astfel, recipisa în cauză a fost întocmită în strictă conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1) din Codul civil, iar circumstanțele constatate în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a lui Eugeniu Tîrșu, nu sunt de natură să afecteze valabilitatea acesteia. Conform art. 872 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art. 619, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Totodată, art. 619 alin. (1) din Codul civil prevede că, obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobânzii prevăzută la art. 585, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Reieșind din materialele cauzei, Eugeniu Tîrșu nu a restituit suma împrumutată în termenul stabilit de către părți – 6 luni din momentul semnării recipisei din 04 noiembrie 2010, respectiv prima instanță întemeiat a încasat în mod solidar de la Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu în beneficiul lui Iurii Grigorița suma de 14 984,68 Euro cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 05 mai 2011 – 02 noiembrie 2017. În această ordine de idei, este neîntemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia mijloacele bănești, care fac obiectul contractului de împrumut, au fost transmise/primire în valută străină (Euro), iar dobânda a fost calculată de reclamant conform formulei prevăzută de lege pentru obligațiile pecuniare în valută 7 națională, în baza unor norme inaplicabile speței.

În asemenea circumstanțe instanța de apel a considerat, că suma pretinsă de reclamant cu titlu de dobândă de întârziere, în mărime de 14 984,68 Euro, nu este calculată corect și, respectiv, nu poate fi admis acest capăt de cerere, instanța neavând obligația să calculeze din oficiu cuantumul dobânzii. Colegiul conchide că inexistența unui calcul sau incorectitudinea acestuia, precum și valuta în care a fost acordat împrumutul, nu constituie temei de respingere a capătului de cerere cu privire la încasarea dobânzii de întârziere. Or, obligațiile sunt pecuniare dacă au ca obiect prestația de a da o sumă de bani. Dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare străine, iar creditorul obligației pecuniare poate pretinde suma dată.

Prevederile art. 872 alin. (1) și art. 619 alin. (1) din Codul civil se aplică în cazul în care debitorul nu execută la timp obligația pecuniară. Astfel, ținând cont de cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că soluția primei instanțe cu privire la încasarea dobânzii de întârziere aferente împrumutului din 04 noiembrie 2010, este una întemeiată. Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu, a admite recursul declarat de Iurii Grigorița, de a casa decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Ion Arhiliuc în interesele Nataliei Tîrșu și a lui Eugeniu Tîrșu. Se admite recursul declarat de Iurii Grigorița. Se casează decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Grigorița către Eugeniu Tîrșu și Natalia Tîrșu cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Galina Stratulat, Nina Vascan, Svetlana Filincova 8