2ra-1453/22 — compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1453/22 — compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1453/22
2-21020104-01-2ra-07102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)
ÎNCHEIERE
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Anna Vasilieva,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari
și Galina Rotari împotriva Annei Vasilieva cu privire la compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 08 februarie 2021, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Annei Vasilieva, solicitând încasarea cheltuielilor de
judecată în sumă de 8400 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000
de lei, precum și a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, prin hotărârea din 21 februarie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în
judecată înaintată de către ei împotriva Annei Vasilieva cu privire la repararea
prejudiciului material și moral. Însă, prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău a fost admis apelul declarat și a fost casată hotărârea primei instanței,
fiind emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii în latura prejudiciului
material, iar în partea prejudiciului moral, a fost respinsă.
Totodată, au menționat că, la examinarea cauzei în ordine de apel, au suportat
cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 8400 de lei, precum și pentru
asistență juridică în mărime de 3000 de lei, conform bonurilor.
Prin hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii
Rotari și Galina Rotari împotriva Annei Vasilieva cu privire la încasarea cheltuielilor
judiciare.
Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de Gheorghii Rotari și Galina Rotari; s-a casat hotărârea din 15 iunie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari
și s-a încasat din contul Annei Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei
Rotari cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3000 de lei, cheltuielile
1
suportate în legătură cu efectuarea expertizei, raportul de expertiză nr. 29/1 din 02
martie 2020 și raportul de expertiză extrajudiciară nr. 119 din 12 octombrie 2020, a
câte 2800 de lei pentru fiecare, precum și cheltuielile de judecată suportate în
legătură cu examinarea prezentei cauze sub formă de cheltuieli pentru asistența
juridică în mărime de 500 de lei, iar în total 9100 de lei; în rest, pretențiile lui
Gheorghii Rotari și Galinei Rotari au fost respinse ca neîntemeiate.
În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat că, la emiterea hotărârii
instanța de fond nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat, ceea ce
potrivit prevederilor art.386 alin.1 lit. a),d) Cod de procedură civilă, este temei de
casare a hotărârii.
În context au fost redate prevederile art. 82, art. 90 lit. g), i) și l), art. 94 alin.
(1), art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, art. 60 alin. (1), art. 63 alin. (1),
(2) și (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, art. 64 alin.
(1) și (2), (8) și (13) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011.
Pe parcursul examinării cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată
depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari către Anna Vasilieva privind repararea
prejudiciului material și moral, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au fost reprezentați
de avocatul Ion Vîrlan, servicii pentru care au achitat suma de 3000 de lei.
Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra necesității încasării din contul
Annei Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari a cheltuielilor
de asistență juridică în mărime de 3000 de lei, ce reprezintă cuantumul real, necesar
și rezonabil.
Or, în speță, potrivit criteriilor de apreciere a cheltuielilor pentru asistența
juridică, acestea sunt calificate de instanța de apel ca fiind reale - confirmate prin
ordie de plată; necesare – acțiuni, utilitatea cărora nu provoacă dubii instanței de
apel și ținând cont de importanța cazului pentru Gheorghii Rotari și Galina Rotari;
rezonabile, nefiind excesive, ba chiar comparabile cu cele fixate prin acte normative
pentru asistență juridică garantată de stat.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat incorectă soluția instanței
ierarhic inferioare și aceasta pentru că, actele cauzei demonstrează în mod cert
prestarea serviciilor de asistență juridică de către de avocatul Ion Vîrlan în interesele
lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari. Iar reieșind din prevederile art. 52 alin. (8)
Legea cu privire la avocatură, nicio autoritate publică nu poate influența direct sau
indirect și nu poate controla contractul dintre avocat și client.
Instanța de apel a indicat că, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au anexat acte
suficiente în vederea admiterii pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență
juridică acordate de către avocatul Ion Vîrlan, întrucât, la dosar sunt anexate atât
bonurile de plată ce confirmă cheltuielile de asistență juridică, precum și contractele
de asistență juridică încheiate cu Gheorghii Rotari și Galina Rotari și confirmarea de
reprezentare în instanță de către avocatul Ion Vîrlan.
Instanța de apel a notat că, pentru determinarea cuantumului compensației
acordate, instanța pentru a face o apreciere corectă va mai ține cont de: complexitatea
cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul
avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile
speciale necesare pentru a acorda asistența; în ce măsură munca avocatului în cauza
respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut;
2
restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata
relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului;
justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma
despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.
Astfel, reieșind din practica judiciară în instanțele naționale și recomandarea
Consiliului Uniunii Avocaților din 30 martie 2012 privind cuantumul onorariilor
avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență
juridică, instanța de apel a conchis că, instanța de fond neîntemeiat a respins
pretenția reclamanților/apelanți privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
Cu referire la cheltuielile suportate de Gheorghii Rotari și Galina Rotari în
legătură cu efectuarea expertizei extrajudiciare, instanța a relevat că, aceste
cheltuieli se încadrează în prevederile art. 90 lit.g) Cod de procedură civilă, deoarece
din decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău rezultă cu certitudine
că, instanța de apel a admis la materialul probator, rapoartele de expertiză judiciară,
făcând referire la acestea în conținutul deciziei.
Având în vedere prevederile art. 90 art. lit.g), art. 94 Cod de procedură civilă,
instanța de apel a conchis asupra admiterii pretenției privind încasarea cheltuielilor
de judecată în legătură cu efectuarea expertizei extrajudiciare și anume achitarea de
către Anna Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari a câte 2800
de lei pentru fiecare.
Potrivit mandatelor seria MA nr.1561203, seria MA nr. 1561203 din 17
decembrie 2020, avocatul Ion Vîrlan a fost împuternicit să reprezinte interesele lui
Gheorghii Rotari și Galinei Rotari în prezenta cauză civilă, iar potrivit bonurilor de
plată seria QL nr. 826471 din 17 decembrie 2020, pentru serviciile de asistență
juridică a fost achitată suma de 3000 de lei.
Instanța de apel a considerat că, din contul Annei Vasilieva în beneficiul lui
Gheorghii Rotari și Galinei Rotari, urmează a fi încasate cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 500 de lei, acestea fiind reale, necesare, rezonabile și
proporționale părții admise din pretenții în prezenta cauză.
La 23 septembrie 2022, Anna Vasilieva a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei
instanței de apel.
În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
deoarece reclamanții nu a avut niciun temei legal pentru a se adresa instanței de
judecată și, prin urmare, niciun temei legal pentru repararea prejudiciului
patrimonial, precum și a costurilor avocatului și a costurilor expertizei. Inundația și
eventualele pagube nu au fost stabilite de la început, conducta a fost mutată ulterior,
iar cazul a fost fabricat de un agent imobiliar. Decizia instanței de apel este contrară.
Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 10 octombrie 2022 ( f.d.106)
a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată la 13 octombrie 2022,
conform avizelor de recepție (f.d.108-109).
Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
3
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 aprilie 2022, iar cererea de recurs
a fost depusă la 23 septembrie 2022.
Materialele cauzei atestă expedierea prin scrisoarea datată cu 27 iunie 2022 a
copiei deciziei integrale a instanței de apel către participanții la proces (f.d.94), însă
lipsesc date despre recepționarea acesteia de către partea recurentă. Totodată, se
identifică recepționarea de către recurentă a copiei deciziei instanței de apel la data
de 09 septembrie 2022, la cererea sa, înregistrată la 08 septembrie 2022, conform
mențiunii în acest sens (f.d.96). Astfel, recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Anna Vasilieva, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anna Vasilieva, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
4
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Anna Vasilieva.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anna Vasilieva împotriva deciziei
din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5