2ra-1453/22 — compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1453/22 2-21020104-01-2ra-07102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 21 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Anna Vasilieva, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari împotriva Annei Vasilieva cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 08 februarie 2021, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au depus cerere de chemare în judecată împotriva Annei Vasilieva, solicitând încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 8400 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei cauze.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, prin hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către ei împotriva Annei Vasilieva cu privire la repararea prejudiciului material și moral. Însă, prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat și a fost casată hotărârea primei instanței, fiind emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii în latura prejudiciului material, iar în partea prejudiciului moral, a fost respinsă. Totodată, au menționat că, la examinarea cauzei în ordine de apel, au suportat cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 8400 de lei, precum și pentru asistență juridică în mărime de 3000 de lei, conform bonurilor.

Prin hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari împotriva Annei Vasilieva cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare.

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Gheorghii Rotari și Galina Rotari; s-a casat hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari și s-a încasat din contul Annei Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3000 de lei, cheltuielile 1 suportate în legătură cu efectuarea expertizei, raportul de expertiză nr. 29/1 din 02 martie 2020 și raportul de expertiză extrajudiciară nr. 119 din 12 octombrie 2020, a câte 2800 de lei pentru fiecare, precum și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze sub formă de cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 500 de lei, iar în total 9100 de lei; în rest, pretențiile lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari au fost respinse ca neîntemeiate.

În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat că, la emiterea hotărârii instanța de fond nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat, ceea ce potrivit prevederilor art.386 alin.1 lit. a),d) Cod de procedură civilă, este temei de casare a hotărârii.

În context au fost redate prevederile art. 82, art. 90 lit. g), i) și l), art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, art. 60 alin. (1), art. 63 alin. (1), (2) și (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, art. 64 alin. (1) și (2), (8) și (13) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011. Pe parcursul examinării cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Rotari și Galina Rotari către Anna Vasilieva privind repararea prejudiciului material și moral, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au fost reprezentați de avocatul Ion Vîrlan, servicii pentru care au achitat suma de 3000 de lei. Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra necesității încasării din contul Annei Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 de lei, ce reprezintă cuantumul real, necesar și rezonabil.

Or, în speță, potrivit criteriilor de apreciere a cheltuielilor pentru asistența juridică, acestea sunt calificate de instanța de apel ca fiind reale - confirmate prin ordie de plată; necesare – acțiuni, utilitatea cărora nu provoacă dubii instanței de apel și ținând cont de importanța cazului pentru Gheorghii Rotari și Galina Rotari; rezonabile, nefiind excesive, ba chiar comparabile cu cele fixate prin acte normative pentru asistență juridică garantată de stat. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat incorectă soluția instanței ierarhic inferioare și aceasta pentru că, actele cauzei demonstrează în mod cert prestarea serviciilor de asistență juridică de către de avocatul Ion Vîrlan în interesele lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari.

Iar reieșind din prevederile art. 52 alin. (8) Legea cu privire la avocatură, nicio autoritate publică nu poate influența direct sau indirect și nu poate controla contractul dintre avocat și client. Instanța de apel a indicat că, Gheorghii Rotari și Galina Rotari au anexat acte suficiente în vederea admiterii pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică acordate de către avocatul Ion Vîrlan, întrucât, la dosar sunt anexate atât bonurile de plată ce confirmă cheltuielile de asistență juridică, precum și contractele de asistență juridică încheiate cu Gheorghii Rotari și Galina Rotari și confirmarea de reprezentare în instanță de către avocatul Ion Vîrlan.

Instanța de apel a notat că, pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța pentru a face o apreciere corectă va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistența; în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; 2 restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Astfel, reieșind din practica judiciară în instanțele naționale și recomandarea Consiliului Uniunii Avocaților din 30 martie 2012 privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a conchis că, instanța de fond neîntemeiat a respins pretenția reclamanților/apelanți privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică. Cu referire la cheltuielile suportate de Gheorghii Rotari și Galina Rotari în legătură cu efectuarea expertizei extrajudiciare, instanța a relevat că, aceste cheltuieli se încadrează în prevederile art. 90 lit.g) Cod de procedură civilă, deoarece din decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău rezultă cu certitudine că, instanța de apel a admis la materialul probator, rapoartele de expertiză judiciară, făcând referire la acestea în conținutul deciziei.

Având în vedere prevederile art. 90 art. lit.g), art. 94 Cod de procedură civilă, instanța de apel a conchis asupra admiterii pretenției privind încasarea cheltuielilor de judecată în legătură cu efectuarea expertizei extrajudiciare și anume achitarea de către Anna Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari a câte 2800 de lei pentru fiecare. Potrivit mandatelor seria MA nr.1561203, seria MA nr. 1561203 din 17 decembrie 2020, avocatul Ion Vîrlan a fost împuternicit să reprezinte interesele lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari în prezenta cauză civilă, iar potrivit bonurilor de plată seria QL nr. 826471 din 17 decembrie 2020, pentru serviciile de asistență juridică a fost achitată suma de 3000 de lei.

Instanța de apel a considerat că, din contul Annei Vasilieva în beneficiul lui Gheorghii Rotari și Galinei Rotari, urmează a fi încasate cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei, acestea fiind reale, necesare, rezonabile și proporționale părții admise din pretenții în prezenta cauză. La 23 septembrie 2022, Anna Vasilieva a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel. În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece reclamanții nu a avut niciun temei legal pentru a se adresa instanței de judecată și, prin urmare, niciun temei legal pentru repararea prejudiciului patrimonial, precum și a costurilor avocatului și a costurilor expertizei.

Inundația și eventualele pagube nu au fost stabilite de la început, conducta a fost mutată ulterior, iar cazul a fost fabricat de un agent imobiliar. Decizia instanței de apel este contrară. Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 10 octombrie 2022 ( f.d.106) a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată la 13 octombrie 2022, conform avizelor de recepție (f.d.108-109). Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3 Decizia instanței de apel a fost adoptată la 07 aprilie 2022, iar cererea de recurs a fost depusă la 23 septembrie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea prin scrisoarea datată cu 27 iunie 2022 a copiei deciziei integrale a instanței de apel către participanții la proces (f.d.94), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia de către partea recurentă. Totodată, se identifică recepționarea de către recurentă a copiei deciziei instanței de apel la data de 09 septembrie 2022, la cererea sa, înregistrată la 08 septembrie 2022, conform mențiunii în acest sens (f.d.96). Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Anna Vasilieva, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anna Vasilieva, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 4 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Anna Vasilieva.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anna Vasilieva împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5