3ra-1174/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-1174/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1174/22

2-19120704-01-3ra-09112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Arteni împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității și menținută hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 19 iulie 2019, Ion Arteni a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 4 martie 2019, Consiliul pentru Prevenirea

și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a primit spre examinarea

plângerea Alei Valenga privind pretinsa discriminare.

A relatat că petiția menționată a fost examinată în ședința din 6 iunie 2019 a

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

fiind examinate aspectele de fapt reflectate în petiția ce a fost depusă de către Ala

Valenga, și anume, sub aspectul existenței hărțuirii pe criteriul de opinie.

În ședință au fost expuse pozițiile părților vizate asupra tuturor aspectelor ce

au fost indicate de către Ala Valenga în petiția sa. Ca urmare, de către Consiliul

1

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a fost emisă

decizia din 6 iunie 2019 (cauza nr. 50/19), prin care a fost stabilit după cum urmează:

1) că faptele constatate în pct. 5.10 reprezintă hărțuire pe criteriul de opinie;

2) Dl Ion Arteni, vice director medical IMSP SCM nr. 1 își va cere scuze

pentru comportamentul intimidant aplicat față de petiționară (în scris), va plasa

decizie pe panoul informativ al instituției medicale și va evita fapte similare pe

viitor;

3) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va elabora programe de

management a conflictelor (medic - medic; medic - pacient) pentru instituțiile

medicale;

4) Reclamantul va informa Consiliul, în termen de 10 zile de la recepționarea

prezentei decizii, despre măsurile întreprinse;

5) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va informa Consiliul, în

termen de 30 zile de la recepționarea prezentei decizii, despre măsurile întreprinse

sau cele planificate în vederea implementării recomandării.

În motivarea celor dispuse, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a indicat că observă o atitudine părtinitoare a

lui în raport cu incidentul produs la 10 martie 2018, în care a fost implicată Ala

Valenga.

În acest sens, Consiliul a luat act de conținutul a două Formulare nr. 3

(document eliberat de către angajator pentru expertiza capacității de muncă). Primul

a fost eliberat la 17 mai 2018, fiind semnat de către Directorul instituției în care

petiționara este caracterizată ca fiind responsabilă și profesionistă. Pe când, în cel

de-al doilea formular eliberat la 25 iulie 2018, semnat de către dânsul, petiționara

este caracterizată ca o persoană care manifestă rețineri la capitolul comportament și

având dificultăți de relaționare.

Astfel, Consiliul a indicat că este de opinie că această stare a lucrurilor

conturează atitudinea părtinitoare față de Ala Valenga și intenția de a o ofensa și a o

face să se simtă vinovată pentru cele trăite. La fel, a fost indicat că Consiliul,

analizând obiectiv, nu găsește altă justificare pentru această poziție schimbătoare

referitoare la calitățile personale ale petiționarei, în decursul a doar două luni în care

petiționara efectiv nu a lucrat și se afla în concediul medical. Totodată, a fost

specificat că această acțiune a lui nu este justificată de circumstanțe obiective și s-a

recurs la aceasta doar pentru a intimida petiționara și a-i crea un mediu ofensator.

Nu în ultimul rând, s-a mai reținut că această atitudine poate fi considerată drept o

răzbunare pentru faptul că petiționara a criticat public acțiunile lui (cazul cu

cearșafurile) și pentru sesizarea făcută în adresa CNA. În acest fel, se mai

argumentează în decizia sus indicată, că Consiliul a stabilit legătura de cauzalitate

dintre poziția civică activă a petiționarei și această acțiune de intimidare.

A invocat reclamantul că nu este de acord cu decizia respectivă,

considerând-o pasibilă de a fi contestată în modul stabilit de lege și, pe cale de

consecință, de a fi anulată ca nefondată.

A evidențiat că Ala Valenga în petiția sa nu a indicat aspecte de fapt, și anume,

legate de întocmirea formularului nr. 3 și nici obiect al discuțiilor în cadrul ședinței

Consiliului din 6 iunie 2019 nu au reprezentat aceste aspecte de fapt.

2

Expunerea Consiliului în decizia contestată asupra circumstanțelor în care a

fost întocmit formularul nr. 3 din 25 iulie 2018, în lipsa abordării în ședință, este

surprinzătoare și în mod cert reprezintă un derapaj de la obiectul ce i-a fost dedus

spre analiză prin petiția formulată, precum și discuțiile petrecute în cadrul ședinței.

Mai mult ca atât, nu a fost asigurată verificarea sub toate aspectele a

circumstanțelor în care acest formular nr. 3 din 25 iulie 2018, a fost întocmit și

semnat.

În acest mod a fost admisă de către Consiliu o argumentare ce nu corespunde

realității și în consecință reținerea prin cele dispuse a unui fals.

A precizat că potrivit datelor furnizate de către Serviciul resurse umane a

IMSP SCM nr. 1, formularul nr. 3 din 25 iulie 2018 întocmit în privința Alei Valenga

nu a fost întocmit și semnat de către dânsul, ci de către un alt reprezentant al

administrației instituției.

La fel, a subliniat că potrivit ordinului nr. 299 P din 18 iulie 2018, în perioada

23 iulie 2018 – 10 august 2018, dânsul s-a aflat în concediul anual de odihnă.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 139, 141 Cod

administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei din

6 iunie 2019 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

atrasă în proces în calitate de persoană terță Ala Valenga.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea de contencios administrativ inițiată de Ion Arteni.

A fost anulată ca ilegală decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 50/19, emisă la 6 iunie 2019.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de compensare a cheltuielilor de

judecată suportate cu titlu de asistență juridică.

La 22 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 23 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut

la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost

prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității și menținută hotărârea din 11 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că formularul nr. 3, invocat drept dovadă a răzbunării reclamantului/intimat,

a fost întocmit și semnat de către o altă persoană, după cum a fost stabilit pe parcursul

cauzei în instanța de fond, acesta fiind semnat de Vasile Guzun, care la acel moment

asigura interimatul funcției deținute de către Ion Arteni.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că martorul Vasile Guzun, fiind

audiat în ședința de judecată a confirmat că este semnatarul acestui formular, că acest

3

document a fost elaborat în secția de resurse umane și că Ala Valenga nu i-a relatat

despre presiuni din partea lui Ion Arteni.

Totodată, a fost constatat că prin extrasul din ordinul nr. 299 P din 18 iulie

2018 se confirmă faptul că la momentul în care a fost întocmit/eliberat formularul

nr. 3 în privința Alei Valenga, Ion Arteni se afla în concediu anual de odihnă.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că, în condițiile

în care, unica probă reținută de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității pentru constatarea faptului de hărțuire pe

criteriu de opinie a servit formularul nr. 3 din 25 iulie 2018 și acest formular se

confirmă a fi întocmit de o altă persoană decât Ion Arteni, fără a fi probată

contribuția acestuia la emiterea acestui formular, nu poate fi imputată

reclamantului/intimat fapta de hărțuire a persoanei terțe pe criteriu de opinie.

Prin urmare, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia că decizia

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

nr. 50/19 din 6 iunie 2019 este una ilegală. Or, în cadrul examinării cauzei atât în

instanța de fond, cât și în instanța de apel a fost stabilită certitudinea faptului că

formularul nr. 3 din 25 iulie 2018 nu a fost semnat de către Ion Arteni.

La 16 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei

noi decizii, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Arteni.

La 17 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii, prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă

de Ion Arteni.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o nefondată și ilegală, deoarece instanța de apel a aplicat în mod eronat

normele de drept procedural și material, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A apreciat critic poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare referitor la

faptul că formularul nr. 3 eliberat de către angajator în privința Alei Valenga, la

25 iulie 2018, a fost întocmit și semnat de către o altă persoană, și anume, Vasile

Guzun, pe când Ion Arteni se afla în concediul anual de odihnă.

A accentuat că executor al formularului nr. 3 din 25 iulie 2018 este Ion Arteni,

astfel, se stabilește contribuția intimatului la emiterea acestui formular.

La fel, a precizat că la ședința de audieri a Consiliului au fost puse în discuție

aspectele legate de întocmirea și semnarea formularului nr. 3, unde ambele părți

s-au expus vis-a-vis de acest aspect.

Mai mult, atât în cadrul ședinței de audieri a Consiliului, cât și pe parcursul

examinării judiciare în prima instanță, Ion Arteni nu a negat implicarea sa în

4

elaborarea acestui formular, ci doar a obiectat că acesta nu ar fi fost semnat de către

dânsul.

A menționat că intimatul Ion Arteni cunoștea că figurează în calitate de

executor al acestui formular, iar cele indicate în text sunt notate la solicitarea sa, fapt

confirmat prin înscrisul făcut de acesta pe o altă fișă când a solicitat modificările.

A remarcat că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Legea

nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității și pct. 56 din Legea nr. 298/2012 cu

privire la activitatea Consiliului, sarcina de a proba că faptele invocate nu constituie

discriminare, revine persoanei despre care se presupune că a comis fapta

discriminatorie, fapt nerealizat de către intimat.

De asemenea, recurentul a considerat că instanța de apel eronat a concluzionat

că Ion Arteni, la momentul întocmirii/eliberării formularului nr. 3 în privința Alei

Valenga se afla în concediul anual de odihnă, or careva probe în acest sens nu au

fost prezentate de către intimat Consiliului și anexate la dosarul administrativ.

Prin urmare, instanța de apel și-a întemeiat decizia printr-o descriere

superficială, or ordinul nr. 299 P din 18 iulie 2018, anexat la cererea de chemare în

judecată, nu a fost prezentat Consiliului și nu a fost pus în discuție în procesul de

examinare a plângerii, nefiind remis Alei Valenga în vederea asigurării dreptului la

apărare, principiului contradictorialității și dreptului la un proces echitabil prevăzut

de art. 6 din CEDO.

Reieșind din prevederile pct. 60 din Regulamentul de activitate al Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, aprobat prin

Legea nr. 298/2012, a evidențiat că această stare a lucrurilor conturează atitudinea

părtinitoare față de petiționară și intenția de a o ofensa și a o face să se simtă vinovată

pentru cele trăite.

A subliniat că prin emiterea unei decizii de constatare a discriminării,

Consiliul și-a exercitat dreptul discreționar în limitele legale și conform scopului

acordat prin lege.

Cu referire la prevederile pct. 61 din Regulamentul menționat, recurentul a

specificat că prin decizia emisă pe cauza nr. 50/19, a fost constatat că faptele

invocate de Ala Valenga constituie hărțuire pe criteriul de opinie.

A mai notat că instanța de apel a concluzionat pripit despre încălcarea

prevederilor legale la emiterea actului administrativ contestat.

La 18 noiembrie 2022, în adresa lui Ion Arteni și Alei Valenga a fost expediată

copia recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 179),

fiind recepționată de Ala Valenga la 5 decembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizul

de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 180).

Corespondența menționată, care conținea copia recursului depus de Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, expediată în

adresa lui Ion Arteni a fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea

„nereclamat” (f. d. 181-182).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Ion Arteni

și Ala Valenga nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

5

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, în

ședință publică (f. d. 151).

La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma recepționarea de către

recurent a copiei dispozitivului deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Cert este și faptul că la 16 august 2022, prin intermediul poștei electronice,

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 171-173).

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 14 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, prin intermediul oficiului

poștal, la 26 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la

actele cauzei (f. d. 168).

Se mai constată că la 17 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

depus motivarea recursului împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 174-176).

Astfel, recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

6

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8