2ra-1187/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor

2ra-1187/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1187/22

2-20110784-01-2ra-26082022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. S. Bucur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ian

Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ian Moroz

împotriva Nataliei Tofan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de către Natalia Tofan, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu și a fost

casată integral hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

constată:

La 10 septembrie 2020, Ian Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Tofan cu privire la

modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 23 ianuarie 2006 între

Natalia Moroz și Ian Moroz a fost încheiată căsătoria la Primăria s. Vărvăreuca, r-nul

Florești, sub nr. 1, iar din căsătoria respectivă s-a născut copilul minor XXXXX, la

data de XXXXX.

A menționat că, prin hotărârea din 15 februarie 2012 căsătoria a fost desfăcută,

iar domiciliul copilului minor a fost stabilit cu pârâta.

Reclamantul a comunicat că, prin ordonanța judecătorească din 09 noiembrie

2011, din contul lui Ian Moroz în beneficiul Nataliei Moroz s-a încasat pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, în mărime de ¼ din salariu și ale venituri,

începând cu data de 07 noiembrie 2011 până la atingerea majoratului.

1

A susținut că, potrivit carnetului de muncă, din data de 13 februarie 2012 a fost

concediat în baza art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii de la ÎCS „Cristal Impex”

SRL, iar în perioada 14 mai 2012-13 februarie 2013 a beneficiat de un ajutor de

șomaj.

Reclamantul a precizat că, alte înscrieri cu privire la încadrarea în câmpul muncii

potrivit carnetului de muncă nu sunt, respectiv din momentul concedierii nu a mai

beneficiat de salariu.

A notat că, potrivit Certificatului nr. 34 din 17 august 2020 eliberat pe numele lui

Ian Moroz de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, se confirmă

că ultimul se află la evidență cu statut de șomer.

Reclamantul a invocat că, potrivit informației Biroului Național de Statistică,

valoarea minimului de existență în semestrul I al anului 2019 pentru un copil

constitue în medie 1 927 lei/ lunar, cu diferență a acestui indicator în dependență de

vârsta copilului, de la 771,7 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2

197,8 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Totodată a remarcat că, nu intenționează să se eschiveze de la obligațiile

părintești de a întreține copilul minor, mai mult în timpul vacanțelor și pe perioada

anului petrece timpul împreună cu copilul, acordându-i acestuia toate cele necesare

pentru recreere și educare.

A solicitat reclamantul, modificarea cuantumului pensiei de întreținere într-o

sumă bănească fixă în mărime de 1 000 lei/lunar pentru copilul minor XXXXX, până

la vârsta de 18 ani.

Prin hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești acțiunea s-

a admis. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX

a.n. XXXXX, încasată prin ordonanța judecătorească din 09 noiembrie 2011 a

Judecătoriei Florești, potrivit căreia s-a încasat din contul lui Ian Moroz în beneficiul

Nataliei Moroz pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX a.n. XXXXX, în

mărime de ¼ din salariu și alte venituri, începând cu 07 noiembrie 2011 până la

majoratul copilului. S-a încasat din contul lui Ian Moroz în beneficiul Nataliei Tofan

pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX a.n. XXXXX, în mărime de 1 000

lei/lunar, începând cu 10 septembrie 2020 până la atingerea majoratului de către copil.

S-a încasat din contul lui Ian Moroz în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

360 lei. S-a anulat titlul executoriu emis în temeiul ordonanței judecătorești din 09

noiembrie 2011 a Judecătoriei Florești.

Instanța de fond a stabilit că, prin ordonanța judecătorească din 09 noiembrie

2011, s-a dispus încasarea din contul lui Ian Moroz în beneficiul Nataliei Moroz a

pensiei de întreținere pentru copilul minor, în mărime de ¼ din salariul și alte venituri,

începând cu data de 07 noiembrie 2011 pînă la atingerea majoratului de către copil.

S-a constatat că, documentul executoriu se află în gestiunea executorului

judecătoresc Liliana Zadorojniuc, care prin încheierea nr.114pa-173r/2013 din 20 mai

2021, după concedierea lui Ian Moroz din funcția de lăcătuș-reparator de la ÎCS

„Cristal-Impex” SRL, a stabilit restanță la plata pensiei de întreținere pentru perioada

01 martie 2013-01 iunie 2021 în mărime de 59 346 lei. Cuantumul restanței la plata

pensiei de întreținere a fost determinat de executorul judecătoresc, pornindu-se de la

salariul mediu pe țară existent la momentul determinării restanței, astfel că pentru

2

anul 2021 Ian Moroz urmează să achite pensia de întreținere în mărime de ¼ din

salariul mediu de 8 716 lei, ce constituie 2 179 lei/lunar.

Totodată, conform certificatului nr. 34 din 17 august 2020 eliberat de Agenția

Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, se confirmă faptul că Ian Moroz se află

la evidență cu statut de șomer.

Instanța de fond a menționat că, la stabilirea pensiei de întreținere pentru copilul

minor urmează de luat în considerație informația prezentată de Biroul Național de

Statistică despre valoarea minimului de existență pentru un copil minor care pentru I

semestru al anului 2020 este stabilit în mărime de 1 994,5 lei, cu diferența acestui

indicator în dependență de vârsta copilului și mediu de reședință, iar suma indicată se

referă la ambii părinți.

Reieșind din circumstanțele reținute, raportate la prevederile legale, instanța de

fond a constatat necesitatea modificării cuantumului pensiei de întreținere încasate de

la Ian Moroz în mărime de ¼ din salariu și alte venituri, pentru întreținerea copilului

minor XXXXX, născut la XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime de 1 000 lei.

La 02 iulie 2021, Natalia Tofan, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu a depus

cerere de apel nemotivată, iar la 16 februarie 2022 a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de

către Natalia Tofan, reprezentată de avocatul Sergiu Guțu, s-a casat hotărârea din 17

iunie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și s-a pronunțat o hotărârea nouă,

prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel instanța de apel a stabilit că, deși Ian Moroz a invocat că

nu dispune de suficiente mijloace ce ar determina inclusiv achitarea restanței formate

la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor, totuși a mai remarcat că dânsul ar

obține venituri, activând în cadrul unei entități de reparație a mijloacelor de transport,

ceea ce denotă că are venituri, însă nu a remarcat că ar fi angajat al acestei

întreprinderi, ar fi deținător de patentă după caz, sau ar avea statut de zilier, pentru

care modul de atestare a acestui statut este diferit, dar pentru care ar fi fost creată

posibilitatea reală de a determina salariul sau venitul realizat din activitatea exercitată.

În acest context s-a mai reținut că, instanța de fond a făcut referire la un certificat

ce data de până la ziua depunerii acțiunii, nefiind înnoit, în contextul continuității

acestui statut de șomer, ceea ce demonstrează o discrepanță între situația reală,

atestată de însuși Ian Moroz, că nu ar mai fi șomer, or realizează ceva venituri pe care

nu a dorit să le descopere.

Instanța de apel a mai notat la acest capitol că, instanța de fond nu a ținut cont pe

deplin de prevederile art. 76 din Codul familiei, or legiuitorul nu în zadar indică că

instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o

sumă bănească fixă plătită lunar, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma

unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75 din Codul familiei.

La fel, s-a apreciat că instanța de fond a ignorat pe deplin interesul superior al

copilului minor, or alegațiile lui Ian Moroz nu ar putea fi trecute în circumstanțele de

modificare a cuantumului pensiei de întreținere conform art. 110 din Codul familiei,

deoarece ultimul nu indică că ar avea alți copii la întreținere, ce ar determina

3

schimbarea situației familiale, mai mult nici nu a atestat prin careva acte medicale că

starea sănătății ar fi precară, fiind o circumstanță importantă în contextul chestiunii de

modificare a cuantumului pensiei de întreținere, la fel alegația stării materiale ar urma

să nu fie una formală, ci esențială, or acesta a remarcat existența unei surse de venit,

mai ales că a menționat că ar fi totuși capabil de a stinge și datoria, dar evident într-o

perioadă mai îndelungată de timp.

La 15 august 2022, Ian Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța de apel la examinarea

cauzei s-a axat atât pe argumentul că Ian Moroz nu ar mai fi șomer în circumstanțele

în care acesta a confirmat în ședința de judecată că are venituri de zilier și munci

ocazionale, cât și pe argumentul că ultimul nu are alți copii la întreținere ce ar

determina schimbarea situației familiale, dar și faptul că acesta nu a prezentat acte

medicale despre starea de sănătate precară.

A menționat că, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că starea

materială a recurentului s-a schimbat, s-a înrăutățit, ultimul acumulând o datorie la

achitarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime de 59 346 lei, pentru

perioada 01 martie 2013-01 iunie 2021.

Recurentul a susținut că, instanța de apel s-a limitat la examinarea unilaterală a

cauzei, iar intimata în cadrul procesului nu a prezentat careva probe ce ar demonstra

faptul că cheltuielile suportate pentru întreținerea copilului sunt mult mai mari, ceea

ce ar motiva necesitatea menținerii cuantumului stabilit a pensiei de întreținere.

A mai invocat că, instanța de apel nu a luat în calcul recomandările Biroului

Național de Statistică, potrivit cărora, valoarea minimului de existență în semestrul I

2021 pentru un copil în vârstă de 7-17 ani constituie suma de 2 304 lei.

Prin notificarea din 29 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Nataliei Tofan copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 90).

Prin referința din 29 septembrie 2022, Natalia Tofan, reprezentată de avocatul

Sergiu Guțu a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la

29 iulie 2022 (f.d. 73), de către recurent fiind recepționată la data de 04 august 2022,

fapt confirmat prin avizul de recepție anexat (f.d. 75).

Astfel, recursul declarat la 26 iulie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

4

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ian Moroz, reprezentat de

avocatul Nicolae Negrei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

5

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ian Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ian Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae

Negrei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ian Moroz, reprezentat de avocatul Nicolae Negrei se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6