2ra-325/22 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori

Dosarul nr. 2ra-325/22

2-20096978-01-2ra-28032022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. E. Marandici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz)

ÎNCHEIERE

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pavel

Coroian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Coroian

împotriva Liliei Coroian cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copiii minori,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Pavel Coroian și a fost menținută hotărârea din 07 aprilie 2021

a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,

constată:

La data de 12 august 2020, Pavel Coroian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Liliei Coroian cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 septembrie 2006 a încheiat

căsătoria cu Lilia Coroian. În timpul căsătoriei s-au născut doi copii XXXXX, la

XXXXX și XXXXX, la XXXXX.

A invocat că prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești, a fost desfăcută căsătoria și s-a dispus încasarea din contul său în beneficiul

Liliei Coroian a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime a câte

985 lei/lunar, de la data de 05 februarie 2018 până la atingerea majoratului de către

copii.

Pavel Coroian a susținut că la 12 mai 2019 s-a recăsătorit cu Coroian (Catruc)

Cristina și în noua căsătorie s-au născut doi copii, XXXXX, la XXXXX și XXXXX, la

XXXXX.

1

A menționat că la moment situația sa materială și financiară este grea, nu este

angajat stabil în câmpul muncii, nu are venituri stabile, motiv din care îi este dificil să

achite pensia de întreținere în mărimea stabilită de instanța de judecată, fapt care în

opinia sa se confirmă prin încheierile executorului judecătoresc privind stabilirea

restanței la plata pensiei de întreținere, potrivit cărora restanța acumulată constituie

suma de 55 160 de lei. Mai mult, este răspunzător și pentru întreținerea copiilor minori

din cea de-a doua căsătorie, XXXXX, care au nevoie de o îngrijire mai riguroasă și

costisitoare.

A solicitat micșorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori

XXXXX, stabilite prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești, de la 985 de lei la suma de 450 de lei pentru fiecare copil, până la atingerea

majoratului de către aceștia.

Prin hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea

depusă de Pavel Coroian a fost respinsă ca neîntemeiată și s-a încasat de la Pavel

Coroian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei.

La data de 19 aprilie 2021 Pavel Coroian a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 07 aprilie 2021

a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie admisă integral.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Pavel Coroian și a fost menținută hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că nu s-a demonstrat modificarea

esențială a circumstanțelor care au stat la baza stabilirii cuantumului pensiei de

întreținere prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, iar,

lipsa unui loc de muncă stabil nu poate fi considerată drept circumstanță care ar

condiționa micșorarea cuantumului pensiei de întreținere, întrucât nici la pronunțarea

hotărârii din 10 august 2018 Pavel Coroian nu avea venituri stabile.

Cu referire la argumentul reclamantului precum că după desfacerea căsătoriei cu

pârâta, s-a recăsătorit și în actuala căsătorie s-au mai născut doi copii minori aflați la

întreținerea sa, Curtea de Apel Bălți a indicat că instanța de fond în mod întemeiat l-a

considerat neîntemeiat, deoarece nu constituie temei pentru a diminua mărimea pensiei

de întreținere stabilită pentru copiii născuți în prima căsătorie. Or, faptul că Pavel

Coroian mai are la întreținere doi copii minori, nu poate afecta drepturile celorlalți copii

de a avea un nivel de întreținere necesar și nu mai mic decât ceilalți copii, pe care

reclamantul are obligația de a-i întreține.

Instanța de apel a menționat că la încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă,

instanța de judecată este obligată să țină cont de necesitățile, drepturile și interesele

tuturor copiilor în mod egal și nu selectiv, iar având în vedere că cuantumul pensiei de

întreținere stabilit prin hotărârea din 10 august 2018 nu depășește jumătate din minimul

de existență stabilit pentru un copil la momentul depunerii acțiunii, diminuarea acestuia

sub minimul de existență în lipsa unor circumstanțe excepționale din care ar rezulta

imposibilitatea obiectivă a reclamantului de a participa la întreținerea copiilor născuți

2

în prima căsătorie, ar constitui o încălcare gravă a drepturilor și intereselor copiilor

minori.

La data de 10 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Coroian a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată.

Recurentul a indicat că instanțele de judecată eronat au concluzionat precum că

lipsa unui loc de muncă stabil și faptul că mai are la întreținere încă doi copiii minor,

nu pot fi reținute ca circumstanțe care ar condiționa modificarea cuantumului pensiei

de întreținere.

A menționat că situația financiară grea se demonstrează inclusiv prin încheierile

executorului judecătoresc privind stabilirea restanței la plata pensiei de întreținere,

acumulând o datorie în sumă de 55 160 de lei. Astfel, legiuitorul a stabilit obligația

părintelui la plata pensiei de întreținere, însă, dacă se creează o stare foarte grea

materială, atunci se aplică corespunzător prevederile art. 110 din Codul familiei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 11 noiembrie 2021.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 1482, la 21 ianuarie 2022 decizia motivată a

instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului, însă, la 04 februarie 2022 plicul

a fost returnat instanței de apel nerecepționat, cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 86, 88).

Astfel, recursul, declarat la 10 martie 2022, este în termen.

La data de 28 martie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

Lilia Coroian (f.d. 104, 106), cu înștiințarea despre depunerea referinței, însă, intimata

nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Coroian nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Pavel

Coroian asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Pavel Coroian, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Pavel Coroian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5