2ra-325/22 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori

Dosarul nr. 2ra-325/22 2-20096978-01-2ra-28032022 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. E. Marandici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz) ÎNCHEIERE 04 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pavel Coroian, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Coroian împotriva Liliei Coroian cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Pavel Coroian și a fost menținută hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, constată: La data de 12 august 2020, Pavel Coroian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Coroian cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 septembrie 2006 a încheiat căsătoria cu Lilia Coroian. În timpul căsătoriei s-au născut doi copii XXXXX, la XXXXX și XXXXX, la XXXXX. A invocat că prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, a fost desfăcută căsătoria și s-a dispus încasarea din contul său în beneficiul Liliei Coroian a pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime a câte 985 lei/lunar, de la data de 05 februarie 2018 până la atingerea majoratului de către copii. Pavel Coroian a susținut că la 12 mai 2019 s-a recăsătorit cu Coroian (Catruc) Cristina și în noua căsătorie s-au născut doi copii, XXXXX, la XXXXX și XXXXX, la XXXXX.

1 A menționat că la moment situația sa materială și financiară este grea, nu este angajat stabil în câmpul muncii, nu are venituri stabile, motiv din care îi este dificil să achite pensia de întreținere în mărimea stabilită de instanța de judecată, fapt care în opinia sa se confirmă prin încheierile executorului judecătoresc privind stabilirea restanței la plata pensiei de întreținere, potrivit cărora restanța acumulată constituie suma de 55 160 de lei. Mai mult, este răspunzător și pentru întreținerea copiilor minori din cea de-a doua căsătorie, XXXXX, care au nevoie de o îngrijire mai riguroasă și costisitoare. A solicitat micșorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX, stabilite prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, de la 985 de lei la suma de 450 de lei pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către aceștia.

Prin hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea depusă de Pavel Coroian a fost respinsă ca neîntemeiată și s-a încasat de la Pavel Coroian în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 de lei. La data de 19 aprilie 2021 Pavel Coroian a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Pavel Coroian și a fost menținută hotărârea din 07 aprilie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că nu s-a demonstrat modificarea esențială a circumstanțelor care au stat la baza stabilirii cuantumului pensiei de întreținere prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, iar, lipsa unui loc de muncă stabil nu poate fi considerată drept circumstanță care ar condiționa micșorarea cuantumului pensiei de întreținere, întrucât nici la pronunțarea hotărârii din 10 august 2018 Pavel Coroian nu avea venituri stabile. Cu referire la argumentul reclamantului precum că după desfacerea căsătoriei cu pârâta, s-a recăsătorit și în actuala căsătorie s-au mai născut doi copii minori aflați la întreținerea sa, Curtea de Apel Bălți a indicat că instanța de fond în mod întemeiat l-a considerat neîntemeiat, deoarece nu constituie temei pentru a diminua mărimea pensiei de întreținere stabilită pentru copiii născuți în prima căsătorie.

Or, faptul că Pavel Coroian mai are la întreținere doi copii minori, nu poate afecta drepturile celorlalți copii de a avea un nivel de întreținere necesar și nu mai mic decât ceilalți copii, pe care reclamantul are obligația de a-i întreține. Instanța de apel a menționat că la încasarea pensiei de întreținere în mărime fixă, instanța de judecată este obligată să țină cont de necesitățile, drepturile și interesele tuturor copiilor în mod egal și nu selectiv, iar având în vedere că cuantumul pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea din 10 august 2018 nu depășește jumătate din minimul de existență stabilit pentru un copil la momentul depunerii acțiunii, diminuarea acestuia sub minimul de existență în lipsa unor circumstanțe excepționale din care ar rezulta imposibilitatea obiectivă a reclamantului de a participa la întreținerea copiilor născuți 2 în prima căsătorie, ar constitui o încălcare gravă a drepturilor și intereselor copiilor minori.

La data de 10 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Pavel Coroian a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Recurentul a indicat că instanțele de judecată eronat au concluzionat precum că lipsa unui loc de muncă stabil și faptul că mai are la întreținere încă doi copiii minor, nu pot fi reținute ca circumstanțe care ar condiționa modificarea cuantumului pensiei de întreținere.

A menționat că situația financiară grea se demonstrează inclusiv prin încheierile executorului judecătoresc privind stabilirea restanței la plata pensiei de întreținere, acumulând o datorie în sumă de 55 160 de lei. Astfel, legiuitorul a stabilit obligația părintelui la plata pensiei de întreținere, însă, dacă se creează o stare foarte grea materială, atunci se aplică corespunzător prevederile art. 110 din Codul familiei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 11 noiembrie 2021. Potrivit scrisorii de însoțire nr. 1482, la 21 ianuarie 2022 decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului, însă, la 04 februarie 2022 plicul a fost returnat instanței de apel nerecepționat, cu mențiunea „nereclamat” (f.d.

86, 88). Astfel, recursul, declarat la 10 martie 2022, este în termen. La data de 28 martie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Lilia Coroian (f.d. 104, 106), cu înștiințarea despre depunerea referinței, însă, intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pavel Coroian nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Pavel Coroian asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pavel Coroian, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Pavel Coroian se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic 5