3ra-988/22 — contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-988/22 — contestarea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-988/22 2-19145982-01-3ra-22092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 14 decembrie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciu Fiscal de Stat, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societate cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 9 septembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că Serviciul Fiscal de Stat a aplicat și interpretat eronat normele juridice relevante pentru restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național. Cu referire la art. 93 pct. 18 și art. 101/4 alin. (1) din Cod fiscal, indica că prin hotărârea nr. 250 din 21 martie 2018 a Guvernului cu privire la completarea Anexei 2 la nr. 419 din 18 iunie 2012 a hotărârii Guvernului, în Lista lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse parteneriatului public - privat, inclusiv a obiectivelor acestora și a partenerilor publici desemnați, au fost incluse lucrările de proiectare și construcție a arenei polivalente de interes public național, în calitate de partener public fiind desemnat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Prin hotărârea nr. 407 din 25 aprilie 2018 a Guvernului cu privire la aprobarea obiectivelor și condițiilor parteneriatului public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național, precum și a cerințelor generale la selectarea partenerului privat, s-a acceptat crearea Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională”, Anexa 2 la hotărârea nr. 407 din 25 aprilie 2018 a Guvernului, secțiunea a 1 2-a stabilește condițiile parteneriatului public-privat, astfel, pct. 14 subpct.
2) dispune principalele clauze ale contractului de parteneriat-public, inter alia, se indică că rambursarea investițiilor efectuate de partenerul privat în cadrul parteneriatului se va realiza de către partenerul public în termen de minimum 10 ani, în tranșe determinate în cadrul negocierilor contractului de parteneriat public-privat, documentate corespunzător (lucrări de proiectare și construcție a arenei polivalente), sub același aspect se menționează că hotărârea Guvernului nr. 407 dispune expres că cheltuielile suportate de partenerul privat în cadrul parteneriatului constituie investiție.
Complementar, a evidențiat că condițiile contractului de parteneriat public-privat nr. 01/PPP/AH/18 din 24 august 2018 privind finanțarea, proiectarea, construcția, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente de interes național de către Partenerul Privat și Compania Privată de Implementare, încheiat între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, având calitatea de Partener Public, Societatea cu Răspundere Limitată „Arena Națională”, în calitate de Companie Publică de Implementare, Ministerul Finanțelor, Summa Turizm Yatirimciligi Anonim Șirketi, în calitate de Partener Privat și Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company”, având calitatea de Companie Privată de Implementare, sunt aprobate în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr. 407. Pentru realizarea scopului contractului de parteneriat public-privat nr. 01/PPP/AH/18 din 24 august 2018, reclamanta, având calitatea de Companie Privată de Implementare, a achiziționat de la Întreprinderea cu Capital Străin „Summa” Societatea cu Răspundere Limitată lucrări de proiectare și construcție a Arenei polivalente de interes național în valoare de 101364864,04 de lei, inclusiv T.V.A.
aferentă în sumă de 16941144,01 de lei, fapt confirmat prin factura fiscală seria AAG nr. 3529087 din 30 aprilie 2019. A evidențiat reclamanta că, în sensul contractului de parteneriat public-privat, a prevederilor hotărârii nr. 407 din 25 aprilie 2018 a Guvernului și art. 93 punctul 18), art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal, lucrările de proiectare și construcție a Arenei polivalente de interes național constituie investiția (cheltuielile) Societății cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” în mijloace fixe în cadrul realizării parteneriatul public privat. La 27 mai 2019, în baza cererii depuse, Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” a solicitat restituirea T.V.A.
pentru perioadele fiscale august 2018-aprilie 2019 în sumă de 16914260 de lei, aferentă investițiilor (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național, în conformitate cu prevederile art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal. În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe mărfurile și serviciile procurate pentru efectuarea investițiilor (cheltuielilor) capitale efectuate în cadrul realizării proiectelor de parteneriat public-privat de interes național, conform cerințelor pct. 32 subpunct.
151) lit. a)-d) din Regulamentul cu privire la restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin hotărârea nr. 93 din 1 februarie 2013 a Guvernului, reclamanta a prezentat următoarele documente: 1. contractul de parteneriat public- privat nr. 01/PPP/AH/18 din 24 august 2018, încheiat între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, având calitatea de Partener Public, Societatea cu Răspundere Limitată „Arena Națională” în calitate de Companie Publică de Implementare, Ministerul Finanțelor, Summa Turizm Yatirimciligi Anonim Șirketi, în calitate de Partener Privat și Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company”, 2 având calitatea de Companie Privată de Implementare, privind finanțarea, proiectarea, construcția, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente de interes național de către Partenerul Privat și Compania Privată de Implementare; 2. contractul de antrepriză a „Arenei polivalente de interes național” fără număr din 28 august 2018, încheiat cu Întreprinderea cu Capital Străin „Summa” Societate cu Răspundere Limitată, privind efectuarea lucrărilor de proiectare și construcție a Arenei polivalente de interes național, factura fiscală seria AAG nr. 3529087 din 30 aprilie 2019, eliberată de Întreprinderea cu Capital Străin „Summa” Societate cu Răspundere Limitată pentru lucrările de construcție în sumă de 101364864,04 de lei, inclusiv T.V.A.
aferentă - 16941144,01 lei; 3. ordinele de plată nr. 26 din 25 martie 2019 în sumă de 58 419 256 de lei, nr. 31 din 8 aprilie 2019 în sumă de 13646500 de lei, nr. 33 din 11 aprilie 2019 în sumă de 9925000 de lei, nr. 34 din 11 aprilie 2019 în sumă de 9770000 de lei, nr. 40 din 22 aprilie 2019 în sumă de 5964000 de lei, privind plățile efectuate în adresa Întreprinderii cu Capital Străin „Summa” Societate cu Răspundere Limitată. Reclamanta a specificat că, la 25 iunie 2019, Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău din cadrul Serviciul Fiscal de Stat a respins cererea societății privind restituirea T.V.A. pentru perioadele fiscale august 2018 - aprilie 2019, în sumă de 16 914 260 de lei, aferentă investițiilor (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național, în conformitate cu prevederile art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal.
Conform cererii din 27 mai 2019 depusă de reclamantă, inspectorii principiali din cadrul Direcției control fiscal post operațional nr. 1 a Direcției generale administrare fiscală municipiul Chișinău, în baza deciziei privind inițierea controlului fiscal nr. 52818/25 din 25 iunie 2019, au efectuat control fiscal tematic privind aprecierea sumelor T.V.A. spre restituire din buget pentru perioadele fiscale august 2018 – aprilie 2019, aferentă investițiilor (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național, în conformitate cu prevederile art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal. Prin actul nr. 3-572247 din 25 iunie 2019, Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău din cadrul Serviciul Fiscal de Stat a respins cererea reclamantei privind restituirea T.V.A.
pentru perioadele fiscale august 2018-aprilie 2019 în sumă de 16 914 260 de lei, aferentă investițiilor (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național. În motivarea refuzului, Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău a indicat că Societate cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” nu efectuează investiții (cheltuieli) capitale destinate parteneriatelor public-private, după cum este prevăzut la 101/4 alin. (1) din Codul fiscal. La 25 iunie 2019, ignorându-se prevederile imperative ale Codului fiscal, și anume, art. 242, art. 243 și art. 246 alin. (1) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a examinat actul de control fără a garanta contribuabilului realizarea drepturilor de apărare a intereselor și asigurarea posibilității de a prezenta nemijlocit argumentele în favoarea sa.
Decizia a fost adoptată fără respectarea termenului pentru prezentarea dezacordului la actul de control și fără prezența contribuabilului pe parcursul examinării actului de control, fără a examina argumentele acestuia și fără a se expune în privința acestuia. În același context, reclamanta a menționat că actul nr. 3-572247 din 25 iunie 2019 emis de Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău contravine 3 prevederilor art. 120 din Codul administrativ. Or, Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău este obligată să motiveze decizia luată, inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror punere în aplicare se emite actul administrativ, subsecvent, se încalcă dreptul reclamantei de a contesta eficient actul administrativ, prin care se lezează dreptul la proprietate asupra investițiilor, garantate prin Protocolul 1 CEDO.
În corespundere cu prevederile art. 216 alin. (8), art. 268, art. 269 din Codul fiscal, la 08 iulie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat dezacordul la actul nr. 3-572247 din 25 iunie 2019, prin care s-a solicitat anularea actului și adoptarea deciziei privind restituirea T.V.A. în sumă de 16 914 260 de lei. Prin scrisoarea nr. 26/2-11-14-168/4836 din 15 iulie 2019, Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău a reiterat refuzul cu privire la admiterea dezacordului reclamantei cu privire la restituirea TVA în sumă de 16914260 de lei. La 17 iulie 2019, reclamanta a înaintat Serviciului Fiscal de Stat cerere prealabilă privind anularea deciziei nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019, adoptată pe marginea examinării actului de control nr. 3- 572247 din 25 iunie 2019 emis de Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău.
La 13 august 2019, Serviciul Fiscal de Stat a comunicat reclamantei decizia nr. 272 din 8 august 2019 cu privire la respingerea contestației și menținerea actelor contestate. În opinia reclamantei, decizia nr. 272 din 08 august 2019 prin care s-a respins contestația împotriva deciziei nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019 privind menținerea în vigoare a Actului de control nr. 3-572247 din 25 iunie 2019 emis de Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău contravine prevederilor imperative ale Codului fiscal și anume, art. 242, art. 243 și art. 246 alin. (1) din Codul fiscal.
În completarea considerentelor de fapt și de drept enunțate, a reiterat cerințele privind constatarea nulității actelor administrative, având în vedere motivele cu privire la actul de control nr. 3-572247 din 25 iunie 2019, din care consideră că nu rezultă datele exacte ale legislației în vigoare și ale contractului de parteneriat public-privat (CPPP) din 24 august 2018, în baza căror au fost întocmite concluziile controlorilor, dat fiind faptul că contractul expres prevede că partenerul privat efectuează investiția care se materializează în crearea obiectivului ”Arena Polivalentă”, utilizând sintagma „finanțarea, proiectarea, construcția, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente de interes național.” Toate acțiunile enumerate duc în final spre crearea mijlocului fix Arena Polivalentă, însă, concluziile controlorilor sunt limitate doar la acțiunea - finanțarea, fiind scoasă din contextul întregii noțiuni „investiția” utilizate în contract.
În cazul dat finanțarea duce spre crearea mijlocului fix, complementar bazându-se pe prevederile contractului de parteneriat public-privat. Inspectorii fiscali indică că, reieșind din prevederile contractului din 24 august 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” nu efectuează investiții (cheltuieli) capitale destinate implementării parteneriatelor public-private (lucrările prestate nu întrunesc noțiunea de investiții), după cum este prevăzut la art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv, nu poate beneficia de restituirea T.V.A. în baza articolului menționat. 4 Luând act de motivele expuse, reclamanta a evidențiat că inspectorii fiscali au apreciat incomplet și eronat cadrul legal relevant speței și actele prezentate de societate în cadrul desfășurării controlului tematic.
În consecință, actul de control și deciziile subsecvente ale Direcției generale administrare fiscală municipiul Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat se bazează pe concluzii și interpretarea proprie și discreționară a acestora, iar deciziile contestate sunt lipsite de suport juridic. Având în vedere că prevederile contractului din 24 august 2018 sunt stabilite în corespundere cu hotărârea Guvernului nr. 407 din 25 aprilie 2018, Serviciul Fiscal de Stat nu este competent de a interpreta prevederile legislației fiscale sau alte acte normative, fapt prevăzut expres de prevederile art. 3 alin. (5) din Cod fiscal și art. 72 alin. (3) din Legea nr. 100 cu privire la actele normative.
A menționat reclamanta că, în pct. 2 al Anexei din hotărârea Guvernului nr. 407 din 25 aprilie 2018, este expres prevăzut că scopul parteneriatului public-privat este dezvoltarea infrastructurii sportive și culturale din Republica Moldova prin crearea unui obiectiv multifuncțional”, iar partenerii contribuie aporturile sale în scopul creării mijlocului fix. Mai mult, a susținut că, tot în hotărârea Guvernului citată este stipulat că modalitatea de realizare a parteneriatului public-privat este finanțare - proiectare- construcție-transfer.
Crearea bunului imobil care prezintă un mijloc fix, dar nu altceva și pentru a exclude vreo concluzie eronată despre faptul că drepturile partenerului privat sunt limitate numai la finanțare, care nu duce spre crearea bunului imobil (în opinia controlorilor), dar acest lucru este făcut numai de partenerul public, apelează reclamanta la Hotărârea Guvernului, care prevede că transferarea către partenerul public, cu titlu gratuit, a obiectului parteneriatului public-privat, în stare bună, funcțional și liber de orice sarcină sau obligație, la expirarea contractului. A explicat că Guvernul a stabilit în mod clar și exhaustiv că, transferarea dreptului de proprietate asupra obiectivului construit către partenerul public va avea loc la expirarea contractului.
Expirarea contractului este preconizată pentru a 13-cea aniversare din data încheierii contractului din 24 august 2018. Respectiv, atât partenerul privat, cât și public au dreptul asupra obiectivului, destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care a apărut în urma creării acestuia de către partenerul privat. Reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019 a Direcției generale administrare fiscală municipiul Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat „Cu privire la respingerea cererii privind restituirea sumelor T.V.A.
din buget Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” și a deciziei nr. 272 din 8 august 2019 a Serviciului Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019 emise de Direcția generală administrare fiscală municipiul Chișinău și obligarea adoptării deciziei privind restituirea TVA în sumă de 16 914 260 de lei în beneficiul Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company””. Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 8 iulie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” a depus apel împotriva hotărârii din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, 5 solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company”. S-a casat integral hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care: S-a admis acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company”. S-a anulat decizia nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019 a Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat „Cu privire la respingerea cererii privind restituirea sumelor T.V.A. din buget” Societății cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company”.
S-a anulat decizia nr. 272 din 08 august 2019 a Serviciului Fiscal de Stat, adoptată în procedura prealabilă, pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 19/116/T/517 din 25 iunie 2019. S-a obligat Serviciul Fiscal de Stat să adopte decizia (actul administrativ individual favorabil) privind restituirea contribuabilului Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” a sumei TVA din buget, aferentă investițiilor capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național, în conformitate cu prevederile art. 101/4 alin. 1 din Codul fiscal (în vigoare la momentul depunerii cererii), pentru perioada 1 august 2018 – 30 aprilie 2019, conform cererii contribuabilului din 27 mai 2019 de restituire a sumei TVA.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Serviciul Fiscal a ignorat prevederile art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, limitând dreptul contribuabilului de a prezenta în termen de 15 zile calendaristice dezacordul scris asupra Actului de control nr. 3-572247 din 25.06.2019 și în aceiași zi – 25 iunie 2019, a emis Decizia asupra cererii Societății cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” privind restituirea TVA în temeiul art. 101/4 din Codul fiscal, dispunând respingerea acesteia. Instanța de apel a constatat că acțiunile organului fiscal denotă încălcarea gravă a dreptului contribuabilului reglementat de art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, privind apărarea intereselor și asigurarea posibilității de a prezenta nemijlocit argumentele în favoarea sa.
Or, în afară de faptul că Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia nr. 15/116/T/517 din 25 iunie 2019, fără a fi respectat termenul reglementat de art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, care acordă contribuabilului posibilitate de a contesta Actul de control, materialele dosarului denotă că Actul de control a fost notificat Societății cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” la data de 26 iunie 2019, nefiind comunicat contribuabilului despre existența deciziei nr. 15/116/T/517 din 25 iunie 2019, prin care cererea privind restituirea TVA a fost respinsă. Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca eronată concluzia organului fiscal, susținută în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, precum că Partenerul Privat nu creează mijlocul fix și că acesta doar participă cu finanțare.
Or, o astfel de concluzie contravine prevederilor lit. C și clauzei 3.1.1 din Contractul de parteneriat public - privat nr. 01/PPP/AH/18 din 24 august 2018. Finanțarea este doar o parte din acțiunele complexe destinate creării mijlocului fix. Totodată, se evidențiază că finanțarea în sine reprezintă o acțiune distinată nemijlocit la crearea mijlocului fix. La 28 iunie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs, care ulterior, la 10 octombrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc emis de instanța de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind menținerea hotărârii din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
6 În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanța de apel s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor administrate în cadrul judecării cauzei pe care se întemeiază concluziile privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care anumite argumente invocate de către recurent, inclusiv în cadrul examinării cauzei în procedură de apel, nu au fost reținute, nefiind nici supuse aprecierii.
În aceste circumstanțe, recurentul a menționat că în rezultatul controlului fiscal tematic din 25 iunie 2019 efectuat la societatea intimată pentru perioada fiscală L/08/2018-L/04/2019, s-a constatat că investițiile pretinse a fi efectuate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” nu reprezintă investiții (cheltuielile) capitale destinate implementării parteneriatului public-privat, astfel precum este prevăzut la art. 104 /4 din Codul fiscal.
Prin prisma normei prevăzute la art. 93, pct. 18) din Codul fiscal, noțiunea de investiții ( cheltuieli) capitale reprezintă costuri și cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu crearea și /sau procurarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție ( prestare servicii/ executare lucrări), iar lucrările de proiectare și construcție ale Arenei polivalente de interes național, nu reprezintă investiții (cheltuieli) capitale, destinate implementării parteneriatului public- privat conform prevederilor art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal.
Or, potrivit contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național din 24 august 2018, încheiat între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (Partenerul Public), Societatea cu Răspundere Limitată„ Arena Națională” ( compania publică de implementare), Ministerul Finanțelor, Summa Turizm Yatirimciligi Anonim Șirketi (Partenerul privat) și Societatea cu Răspundere Limitată Sam Investment Company”, partenerul privat va executa proiectarea, construirea, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente de interes național, inclusiv lucrări de construcție dotarea cu mobilier, instalarea de accesorii și echipamente, proiectare peisagistică, drumuri, conectare la utilități și alte activități de infrastructură, în conformitate cu prevederile proiectului de executare, cu detalii de executare, precum și cu norme, standarde și prevederi tehnice în vigoare în Republica Moldova, care nu reprezintă investiții (cheltuieli) capitale, destinate implementării parteneriatului public – privat conform prevederilor art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal.
În opinia recurentului, sunt neîntemeiate și lipsite de suport alegațiile intimatului susținute de instanța de apel că anume acțiunile în complex, precum „proiectarea, construirea, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente de interes național” duc la crearea mijlocului fix și că aceste acțiuni în cadrul CPPP sunt asumate de Partenerul Privat și că anume partenerul privat este în drept să solicite restituirea TVA din buget potrivit prevederilor art. 101/4 din Codul Fiscal.
A mai notat că factura fiscală seria AAG nr. 3529087 din 30 aprilie 2019 în sumă totală de 101364864, 04 lei de lei, inclusiv TVA în mărime de 16 894 144, 01 de lei, este eliberată de Întreprinderea cu capital Străin „Summa” Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la lucrările de construcție prestate conform actului de îndeplinire a lucrărilor nr. 1/A din 30 aprilie 2019, însă aceasta nu confirmă faptul că investițiile (cheltuielile) pretins suportate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” din lista lucrărilor și serviciilor de interes public – național 7 destinate implementării parteneriatului public-privat au fost efectuate în legătură cu crearea și/ sau procurarea mijlocului fix Arena polivalentă de interes național.
Recurentul a indicat că instanța de fond a concluzionat corect și întemeiat că, la cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” la 27 mai 2019, nu au fost anexate acte care să dovedească argumentele expuse în cererea de chemare în judecată cu privire la faptul că finanțarea, proiectarea, construcția, dotarea tehnică și darea în exploatare a arenei polivalente, duc în final spre crearea mijlocului fix, accentuând că și finanțarea duce spre crearea mijlocului fix, reprezintă o interpretare proprie și eronată a legii, or, circumstanțele cauzei și normelor legale aplicabile speței relevă cu certitudine că Societatea cu Răspundere Limitată „Sam Investment Company” în cadrul proiectului de parteneriat public-privat de interes național, pe valorile materiale și serviciile procurate nu a efectuat investiții (cheltuielile) capitale, nu confirmă dreptul la restituirea TVA din buget în temeiul art. 101/4 alin. (1) din Codul fiscal.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În corespundere cu dispozițiile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, fiind notificată recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 24 iunie 2022. Totodată, decizia motivată din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 12 septembrie 2022 (vol. II, f.d.
214, 219 verso). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 11 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Prin referința din 4 noiembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „ Sam Investment Company” a solicitat declararea recursului Serviciului Fiscal de Stat, ca inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 8 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot 9 fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.