2ac-288/22 — privind anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actelor administrative
- Temei legal
- competenta jurisdictională pentru actiunea în contencios administrativ
2ac-288/22 — privind anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-288/2022
2-22126364-01-2cc-05122022
Î N C H E I E R E
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii: Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Comrat, sediul
Central și Curtea de Apel Comrat, la examinarea cauzei de contencios administrativ
inițiată, la cererile de chemare în judecată depuse de Oxana Truș, Xenia Paruș și de
Valeri Stamu împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea deciziei
Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea proiectului
statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității centralizate pentru anul
2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară) și a deciziei Consiliului
orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea proiectului statelor de
personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în prima și a doua
lectură),
c o n s t a t ă:
La 25 august 2022 Xenia Paruș a depus la Judecătoria Comrat, sediul Central
cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva
Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea deciziei Consiliului orășenesc
Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea proiectului statelor de personal a
aparatului primăriei și a contabilității centralizate pentru anul 2022 (în prima și a
doua lectură pentru a treia oară).
Prin încheierea din 29 august 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cauza
de contencios administrativ enunțată a fost strămutată, după competență materială,
spre judecare la Curtea de Apel Comrat, pe motiv că actul administrativ contestat
este unul normativ.
Tot, la data de 25 august 2022 Valeri Stamu a depus la Judecătoria Comrat,
sediul Central cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului
administrativ împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea a deciziei
Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea proiectului
statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității centralizate pentru anul
2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară).
Prin încheierea din 29 august 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cauza
de contencios administrativ enunțată a fost strămutată, după competență materială,
spre judecare la Curtea de Apel Comrat, pe motiv că actul administrativ contestat
este unul normativ.
1
Tot, la data de 25 august 2022 Oxana Truș s a depus la Judecătoria Comrat,
sediul Central cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului
administrativ împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea a deciziei
Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea proiectului
statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în prima și a
doua lectură).
Prin încheierea din 29 august 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central cauza
de contencios administrativ enunțată a fost strămutată, după competență materială,
spre judecare la Curtea de Apel Comrat, pe motiv că actul administrativ contestat
este unul normativ.
Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au conexat
într-o procedură acțiunea de contencios administrativ nr.3-18/2022 depusă de Oxana
Truș împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea a deciziei
Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea proiectului
statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în prima și a
doua lectură), acțiunea de contencios administrativ nr.3-20/2022 depusă de Xenia
Paruș împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea ca fiind ilegală a
deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea
proiectului statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității centralizate
pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară) și acțiunea de
contencios administrativ nr.3-21/2022 depusă de Valeri Stamu împotriva Consiliul
orășenesc Vulcănești privind anularea a deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr.
4/15.1 cu privire la aprobarea proiectului statelor de personal a aparatului primăriei
și a contabilității centralizate pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a
treia oară) pentru a fi examinate într-o singură procedură cu atribuirea dosarului
comasat nr. 3-18/2022, nr. comp. 2-22126364-06-3-07092022.
Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost
suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru
soluționarea conflictului negativ de competență.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este
Judecătoria Comrat, sediul Central, unde urmează a fi remisă.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanții Xenia Paruș, Valeri
Stamu și Oxana Truș au depus prezenta acțiune împotriva Consiliului orășenesc
Vulcănești prin care:
- reclamanții Xenia Paruș, Valeri Stamu au solicitat anularea ca fiind ilegală a
deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea
proiectului statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității centralizate
pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară);
- Iar, reclamanta Oxana Truș a solicitat anularea a deciziei Consiliului
orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea proiectului statelor de
personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în prima și a doua
lectură).
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
2
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Conform art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi:
acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot
sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează
destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act
administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se
îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu
sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor
materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de
prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade
succesive.
Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o
autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care
stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr
nedeterminat de situații identice.
Iar, potrivit art. 4 din aceiași lege, actul normativ are caracter public,
obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,
opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța
de constrângere a statului.
În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,
care nu se supun controlului de constituționalitate.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea
3
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele
administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în
funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor
cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o
regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ
restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, dedusă judecății, de facto, în urma concretizări a obiectului acțiunii în
contencios administrativ a reclamanților Xenia Paruș, Valeri Stamu și Oxana Truș îl
constituie anularea parțială a deciziile nr. 4/15.1 și nr.4/15.2 ale Consiliului
orășenesc Vulcănești, doar în partea ce le atrage, adică ce ține de aprobarea anumitor
puncte din statele de personal referitoare la funcția Oxanei Truș și a informației
privind numărul de unități a specialistului de lucru cu tineret și mecanic auto pe care
le dețin Xenia Paruș și Valeri Stamu.
Prin urmare, la caz, sunt opozabile prevederile art. 191 alin. (1) din Codul
administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3),
judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, or,
decizia Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la aprobarea
proiectului statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității centralizate
pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară) cât și decizia
Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea proiectului
statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în prima și a
doua lectură), nu sunt acte normative în sensul prevăzut de art. 12 din Codul
administrativ, dar constituie acte administrative cu caracter individual.
În conformitate cu art. 196 din Codul administrativ, acțiunea în contencios
administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul
autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea
nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai
multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de
judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.
Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin
lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de
judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul
de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă
cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să
analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de
reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile
Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea
accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei
proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
4
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor
Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern
implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S.
vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).
În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului
echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de
competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă
sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.
În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Comrat, sediul
Central, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a judeca
cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Oxana Truș, Xenia Paruș și
de Valeri Stamu împotriva Consiliului orășenesc Vulcănești privind anularea ca
fiind ilegală a deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu privire la
aprobarea proiectului statelor de personal a aparatului primăriei și a contabilității
centralizate pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia oară) și a
deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea
proiectului statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în
prima și a doua lectură).
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform art.
197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului
de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea
competenței la examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei
Comrat, sediul Central, care este specializată în examinarea cauzelor în contencios
administrativ.
În conformitate cu art. art 191 alin. (1), 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul
administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Comrat, sediul Central, care este
specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea cauzei
în contencios administrativ, inițiată la cererile de chemare în judecată depuse de
Oxana Truș, Xenia Paruș și de Valeri Stamu împotriva Consiliului orășenesc
Vulcănești privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.1 cu
privire la aprobarea proiectului statelor de personal a aparatului primăriei și a
contabilității centralizate pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a treia
oară) și a deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la aprobarea
proiectului statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru anul 2022 (în
5
prima și a doua lectură).
Cauza de contencios administrativ, inițiată la cererile de chemare în judecată
depuse de Oxana Truș, Xenia Paruș și de Valeri Stamu împotriva Consiliului
orășenesc Vulcănești privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr.
4/15.1 cu privire la aprobarea proiectului statelor de personal a aparatului primăriei
și a contabilității centralizate pentru anul 2022 (în prima și a doua lectură pentru a
treia oară) și a deciziei Consiliului orășenesc Vulcănești nr. 4/15.2 cu privire la
aprobarea proiectului statelor de personal personalului auxiliar a primăriei pentru
anul 2022 (în prima și a doua lectură), se remite, conform competenței spre
examinare Judecătoriei Comrat, sediul Central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii: Aliona Miron
Iurie Bejenaru
6