2ac-400/23 — anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei
- Temei legal
- conflictul de competenta jurisdictionala
2ac-400/23 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ac-400/23 2-23077511-01-2cc-18102023 ÎNCHEIERE 21 februarie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională dintre Judecătoria Comrat, sediul Central și Curtea de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cobalischii Anatolii împotriva Consiliului municipal Comrat, terț Primarul municipiului Comrat privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.m7/6 din 05 mai 2023, c o n s t a t ă: La 30 mai 2023, Cobalischii Anatolii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul municipal Comrat, cu participarea intervenientului accesoriu Primarul municipiului Comrat privind anularea Deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 7/6 din 05 mai 2023 „privind modificarea deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 14/1 din 22.12.2023, cu privire la aprobarea bugetului pentru anul 2023”.
Prin încheierea din 07 iunie 2023 a Judecătoriei Comrat sediul Central cauza de contencios administrativ a fost strămutată după competență spre judecare la Curtea de Apel Comrat, pe motiv că actul administrativ contestat este unul normativ. La 21 iunie 2022 acțiunea în contencios administrativ susmenționată a parvenit pentru examinare la Curtea de Apel Comrat. (f. d. 30) Prin încheierea din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este Judecătoria Comrat, sediul Central, unde urmează a fi remisă.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. 1 În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria Comrat, sediul Central și Curtea de Apel Comrat urmează de stabilit dacă obiectul acțiunii în contencios administrativ – decizia Consiliului municipal Comrat nr. 7/6 din 05 mai 2023 „privind modificarea deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 14/1 din 22 decembrie 2023, cu privire la aprobarea bugetului pentru anul 2023” care se solicită a fi anulată, este un act administrativ individual sau un act administrativ normativ. În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.
Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade succesive. Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Iar, potrivit art. 4 din aceiași lege, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor 2 subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.
Prin prisma normelor enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică. În speță, actul administrativ contestat este decizia Consiliului municipal Comrat nr. 7/6 din 05 mai 2023 „privind modificarea deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 14/1 din 22 decembrie 2023, cu privire la aprobarea bugetului pentru anul 2023” prin care a fost dispusă: 1.1. micșorarea în „grupa salariaților care efectuează deservirea tehnică și salariații primăriei„ - 1 unitate de personal-inginer-șef pentru protecția de stat a sănătății, securității muncii și înregistrării militare-inginerul, - 1 unitate de personal-specialist amenajare drumuri.
1.2. Creșterea în „grupa salariaților, care efectuează deservirea tehnică și salariații primăriei” la -1 unitate de personal-inginer protecție civilă, protecția sănătății, securitatea muncii, -1 unitate de personal - 0,25 din norma specialist în înmatriculare militară, ale cărui atribuții urmează să fie în sarcina specialistului de monitorizare. 2. Primăria mun. Comrat să identifice sursa de achitare a salariului pentru funcțiile introduse. Decizia Consiliului municipal Comrat nr. 7/6 din 05 mai 2023 nu stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice, dar este o situație concretă care se încadrează în elementele de caz individual, ce constituie una din însușirile actului administrativ individual al art. 10 din Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza. Din considerentele menționate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că judecarea prezentei cauze în contencios administrativ, ține de competența Judecătoria Comrat, sediul Central, ca instanță de fond.
Conform art. 230 și art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Comrat, sediul Central la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cobalischii Anatolii împotriva Consiliului municipal Comrat, terț Primarul municipiului Comrat privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.m7/6 din 05 mai 2023. Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cobalischii Anatolii împotriva Consiliului municipal Comrat, terț Primarul municipiului 3 Comrat privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat nr.m7/6 din 05 mai 2023, se remite Judecătoriei Comrat, sediul Central, pentru examinare.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.